marți, 16 octombrie 2012

28. Al doilea Thasos-poze

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Iată că ne-a ajutat Dumnezeu să ajungem încet, încet la finalul preumblărilor noastre fotografice şi, totodată, la cel al concediului. O ultimă suită de imagini din Limenas, capitala insulei, sper că vă va convinge despre frumuseţea oamenilor şi locurilor. Din păcate, aşa cum am mai spus, nu ne place să vizităm un loc de două ori la rând, iar Thasos a făcut deja o excepţie. Aşa că, să ne ajute Dumnezeu să fim sănătoşi şi vom vedea la anul pe unde vom mai ajunge...
Suntem în Panaghia şi aşteptăm începutul paradei anuale de ziua Sf. Maria. Anul trecut, parada a fost susţinută de un grup de fete. Anul acesta vom vedea...










Iată una dintre tinerele participante. Anul acesta formaţia va fi mixtă. Dar, ceea ce este mai interesant este faptul că, cu toată criza, municipalitatea a găsit resurse să le schimbe uniformele (anul trecut au fost albastre).














Formaţia orchestrală este în plin marş, ponderea având-o copiii care, fără nicio grijă şi doborâţi de căldură, au încălţat şlapi la uniformă...










Dar în componenţa ei nu intră doar copii, ci şi adulţi. În funcţie de mărimea şi greutatea instrumentului, aceştia au un gabarit pe măsură...















Culorile predominante în Grecia sunt albul şi albastrul (de altfel, nu numai că sunt şi culorile drapelului naţional, dar sunt şi cele mai des întâlnite în natura locurilor). Dar grecii nu se lasă până nu adaugă şi o pată de culoare, printre multe, multe flori.








Suntem pe faleza portului Limenas, prilej de a fotografia un crab de prin partea locului, exemplar care, personal, mi s-a părut deosebit de frumos.











Iar în apropierea crabului de mai sus, un menestrel (aed, după cum îi spuneau vechii greci) care mă priveşte cu ochi de pirat...
















Îmbarcaţi cu căţel şi purcel pe ferry-boat-ul care ne va duce spre continent, avem o ultimă întâlnire cu cel din sens opus cu care, să fiu sincer, tare aş face un schimb...










Rămas bun, insulă minunată! Plecând, murim puţin, ne spune Edmond Haraucourt şi niciodată, de când colindăm Grecia, nu am simţit mai acut sensul acestui vers. Rămân în urmă oamenii şi locurile minunate vizitate, rămân în urmă peisajele superbe şi apa de un colorit fantastic. Iar noi rămânem cui amintirile... până în vara viitoare când, sperăm să ne facem altele, mai frumoase, iar noi să fim mai buni, mai înţelepţi datorită celor văzute şi trăite pe această insulă.
Să auzim de bine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!