"Am stat 13 în temniță pentru un popor de idioți". Petre Țuțea, filosof, (1902-1991)

miercuri, 3 iunie 2015

Faţa de book a idioţeniei noastre

La cofetărie
Albert Einstein: "Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va depăşi interacţiunea umană. Lumea va avea o generaţie de IDIOŢI."
Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Nu e prima dată când scriu în paginile acestui blog despre efectele total negative ale utilizării aplicaţiei Facebook. Prin intermediul acestei aplicaţii, nicicând omenirea nu a cunoscut un asalt atât de intempestiv al prostiei în planul public.
 
 
 
 
 
 
La întâlnire
Hoţii îşi etalează prăzile pentru a fi prinşi mai uşor, o tânără moare electrocutată pe un vagon de tren din dorinţa de a-şi face un selfie, un poliţist îi dă voie unei vagaboande să se pozeze cu armamentul din dotare şi multe, multe altele.
 
 
 
 
 
 
La masă
Practic, nu există prostie, oricât de mare, care să nu fie publicată pe Facebook, iar graba cu care se publică este direct proporţională cu mărimea prostiei. Rapandule şi cocalari îşi postează poze făcute musai în baie, de parcă universul şi-ar opri expansiunea în lipsa penibilelor poze. Văd turme întregi mergând cu capul în jos, butonând disperaţi telefonul, indiferenţi la culorile semaforului, indiferenţi la lumea din jurul lor, indiferenţi la viaţă, preocupaţi doar de a vedea ACUM, chiar în secunda asta, ce a mai postat un altul pe Facebook.
 
 
La meci
Noţiunea de prietenie a fost golită de conţinut (cum poate fi cineva prieten cu o mie de alte persoane?), noţiunea de viaţă activă a fost bagatelizată. Preşedintele îşi publică iniţiativele şi îşi convoacă guvernul pe Facebook, deşi există o pagină oficială, cu putere juridică, iar purtătorul de cuvânt este plătit pentru tăcerea sa. Primul ministru îşi expune iniţiativele pe acelaşi Facebook şi comunică cu preşedintele în acelaşi mod, eludând căile oficiale, cu putere juridică şi implicaţii legale.
La muzeu
Astfel, postările unor personalităţi politice, postări cu impact social sau cultural, devin parte a peisajului grotesc populat de cocalari şi piţipoance cu poze făcute în chiloţi.
Reclamele îi îndeamnă pe consumatori să se ducă în vârful munţilor sau în Poiana Braşov ca să-şi urmărească postările pe Facebook (ceea ce, personal, mi s-a părut dezgustător), în loc să admire frumuseţile naturii sau să se bucure de curăţenia aerului, iar producătorii cerşesc câte un like cu care nu au ce face sau te obligă să intri pe pagina lor de Facebook, deşi aceleaşi informaţii le poţi găsi şi pe site-ul firmei.
 
 
 
 
La o cafea
În autobuz sau în taxi, călătorii stau rupţi de orice contact cu lumea înconjurătoare, cu capetele plecate şi ochii holbaţi în telefon, aidoma unei turme apatice. Iar acestea nu sunt vorbe goale. E suficient să ridicaţi capul din telefon şi să priviţi în jur. Veţi avea o surpriză: sunteţi singurii care faceţi aşa ceva.
 
 
 
 
La plajă
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Să auzim de bine!