luni, 31 decembrie 2012

Sfârșit de an 2012

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Iată, ne-a ajutat bunul Dumnezeu să prindem și acest sfârșit de an, să ne mai bucurăm de un revelion. Firesc în aceste momente apar întrebări legate de bilanțul anului care tocmai a trecut și speranțe legate de cel care va veni.
Cum a fost, ce ne-a adus anul care a trecut? Pe plan politic, ne-a blagoslovit cu acțiunile unei Monica Macovei și ale unui președinte lipsit de scrupule, acțiuni ale căror efecte împotriva României nu se vor putea estompa nici în 2013 și nici în 2014. Pe plan economic am avut parte de aceeași criză, în aceleași țări și de aceeași amploare, criză împotriva căreia guvernele iau orice alte măsuri, numai cele de creștere economică, nu. Pe plan educațional am avut parte de ilustrarea concretă a unnui sistem de învățământ catastrofal, sistem care nu-și găsește nici acum, după atâți ani, coordonatele sale de funcționare eficientă. Pe plan social ne-am luptat cu o Românie divizată cum nu mai este altă țară, cu salariați împotriva pensionarilor, pacienți împotriva doctorilor, tineri împotriva bătrânilor sau salariați din sectorul privat împotriva celor din sectorul de stat. Pe plan financiar am continuat să ne luptăm cu arma salariilor sub nivelul european împotriva prețurilor aliniate la nivel european. Pe plan personal, ei bine, dragii mei, ne-am realizat, în sfârșit, un vis mai vechi, acela de a petrece un concediu în Grecia cu un grup de prieteni și nu doar cu familia.
Ce speranțe nutrim pentru noul an? Pe plan politic ne dorim stabilitate, un președinte care să-și vadă de treaba lui și care luptă pentru și nu împotriva țării și un prim ministru care conduce un guvern care-și ține promisiunile. Pe plan economic ne-am dori să vedem, în sfârșit, măcar în România, aplicarea unor măsuri de creștere economică și de sporire a veniturilor, nu numai de reducere a cheltuielilor. Pe plan educațional am dori să vedem nu doar profesori dornici de a preda, ci și elevi dornici de a învăța, măcar atât cât e nevoie ca să răspundă coerent unui reporter la sfârșitul sesiunii de bacalaureat. Pe plan social ne-am dori un popor unit nu doar la petreceri, ci și la necazuri, un popor care să înțeleagă ce este acela spirit civic și puterea dată de unire. Pe plan financiar ne-am dori să avem puterea și resursele nu numai să ne putem plăti datoriile către FMI, dar să nu mai fim nevoiți să facem altele. Iar pe plan personal, ei bine, să fim cel puțin la fel de sănătoși ca în 2012 și, fiind un an în care preconizăm o oarecare relaxare financiară, să ne permitem un concediu mai lung, mai frumos, cu mai mulți prieteni.
Dacă au mai rămas urări de bine nespuse, vă rog să le adăugați voi. Până una, alta, eu vă doresc mulți ani sănătoși și fericiți!
Să auzim de bine!

Ce cumpărăm (194)

 
 
 
 
 
 
 
 
Wiesana-Un produs pentru prăjituri artificiale
de: Cristina Andreea Călin
Procedeul de preparare a margarinei analizate ne face să credem că este mai degrabă un produs artificial decât unul natural. De aceea, nu este recomandat bolnavilor din foarte multe categorii și persoanelor care au probleme de greutate sau alergii. Produsul "Wiesana prăjituri classic", cu "reteță îmbunătățită", este o grăsime tartinabilă vegetală, cu 67 % conținut de grăsime, după cum putem afla de pe etichetă. Ingredientele produsului analizat sunt, conform etichetei: uleiuri vegetale rafinate și grăsimi vegetale interesterificate, apă, emulsificatori (mono și di-gliceride, lecitină de floarea-soarelui E 322), sare 0,16%, conservant (acid sorbic E 200), arome, acidifiant (acid citric E330), colorant (beta-caroten E 160e), vitamine (A, D3).
Eticheta nutrițională specifică pentru 100 de grame de produs o densitate energetică de 603 kcal/2479kj, lipide 67 g, proteine 0 g glucide 0g , vitamina A 550–grame, D3 1,5–vitamina E minimun 10–grame.
ANALIZĂ.
Produsul analizat reprezintă un amestec de uleiuri vegetale naturale rafinate și grăsimi vegetale modificate prin interesterificare–procedeu prin care se modifică structura naturală a acizilor grași din grăsimi. Din această cauză, produsul este mai degrabă unul artificial, decât unul natural și nu este recomandat a fi consumat de foarte multe categorii de suferinzi.
ATENȚIE.
Produsul nu este recomandat persoanelor cu probleme de greutate
CONCLUZIE.
Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare ne explică faptul că "Wiesana prăjituri classic" are o densitate calorică foarte ridicată din cauza conținutului de grăsimi vegetale interesterificate. Acest lucru reiese și citind eticheta nutrițională, unde este specificată o densitate energetică de 603 kcal/2479 kj. Din această cauză, produsul analizat nu este recomandat persoanelor supraponderale, obeze, suferinzilor de maladii cardiovasculare, bolnavilor cu stauts proinflamator sistemic (suferinzilor de reumatism, gută, psoriazis), suferinzilor de boli ale ficatului, bolnavilor de cancer, copiilor și bătrânilor, alergicilor, suferinzilor de boli neurogenerative (Parkinson, Alzheimer), detaliază specialistul nostru.
Preluare din Jurnalul Național, 25 Ianuarie 2007

duminică, 30 decembrie 2012

Ce cumpărăm (193)

Măgura-Două straturi pufoase umplute cu E-uri
de: Cristina Andreea Călin
Prăjitura Măgura conține zahăr, grăsimi vegetale hidrogenate, făină din grâu, pudră de cacao 7,7%, amidon din porumb, praf de ou integral, zer praf, sirop de glucoză, ulei rafinat de floarea soarelui, alcool etilic rafinat, emulgatori (esteri poliglicerici ai acizilor grași E 475, polisorbat 80, poliglicerol poliricinoleat E 476, lecitină din soia E322), agent de umezire (sirop de sorbitol E 420), agent de afânare (bicarbonat de sodiu E500), sare, conservanți (acid sorbic E200, sorbat de potasiu E202), acidifiant (acid citric E330), aromă natural identică (cafea), vanilină. Specialistul nostru, profesorul Gheorghe Mencinicopschi, ne explică pornind de la etichetă că prajitura Măgura este un produs dezechilibrat nutrițional, bogat în zaharoză, cu index glicemic foarte ridicat, grăsimi vegetale hidrogenate periculoase pentru sănătate și un întreg arsenal de aditivi alimentari. Produsul nu beneficiază de eticheta nutrițională, ceea ce nu ne permite să îi cunoaștem cel puțin densitatea calorică. Alcoolul conținut în produs devine greu metabolizabil în prezența zaharurilor din produs. În concluzie, produsul nu este recomandat copiiilor, diabeticilor, bolnavilor cardiovasculari, de boli hepatice și renale, de cancer, femeilor însărcinate și care alăptează.
GRIJĂ.
Consumată în cantități excesive, prăjitura are efecte laxative.
Preluare din Jurnalul Național, 11 Ianuarie 2007

sâmbătă, 29 decembrie 2012

Ce cumpărăm (192)

Crispy grissini cu ulei de măsline
Sunt anumite produse pe eticheta cărora apare câte un ingredient minune, care îi conferă imaginea de produs superior celorlalte din categoria lui. În această categorie se încadrează și Crispy Grissini cu ulei de măsline.
Crispy Grissini cu ulei de măsline conțin, conform etichetei, ingrediente obișnuite pentru fabricarea unui astfel de produs: făină, grăsimi vegetale, drojdie, sare, extract de malț, zahăr, acid citric (E330), ulei de măsline.
NUTRIȚIONAL.
Eticheta nutrițională ne spune că produsul conține 5,79% carbohidrați, 4,35% grăsimi și 5,48% proteine. Densitatea energetică este de 85,53 Kcal, probabil la 100 de grame de produs, deoarece nu se specifică la ce se raportează conținutul din punct de vedere gravimetric sau volumetric. Specialistul nostru, profesorul Gheorghe Mencinicopschi, spune însă că eticheta nutrițională nu este corectă și numai prin simplul fapt că, adunând procentele nutrienților principali rezultă că are un conținut de substanță uscată de doar 15,62%. Folosind aceste informații, specialistul nostru nu poate decât să deducă faptul că restul ar fi trebuit să fie apă sau alte ingrediente nespecificate, ceea ce ar face ca produsul să nu mai aibă consistența obișnuită unei grisine.
NECONCORDANȚĂ.
Eticheta ne spune că grisinele ar trebui să fie lichide. Cercetând atent eticheta produsului Crispy Grissini cu ulei de măsline, profesorul Gheorghe Mencinicopschi ne spune că din punct de vedere nutrițional avem în fața un produs dezechilibrat. De asemenea, deoarece are în compoziție un exces de glucide cu absorbție rapidă, produsului i se imprimă un index glicemic ridicat. Din cauza acestor considerente, produsul trebuie consumat cu moderație de toate categoriile de persoane, chiar și sănătoase, iar bolnavii de diabet numai cu avizul medicului curant.
FĂRĂ BAZĂ.
Ambalajul produsului scoate în evidență că aceste grisine "Crispy Grissini cu ulei de măsline" ar conține o cantitate semnificativă de ulei de măsline, ceea ce i-ar conferi o calitate superioară, însă din enumerarea ingredientelor, care se face de la materia primă aflată în cea mai mare cantitate în produs la cea mai puțin prezentă, rezultă că acesta se găsește în cantitatea cea mai mică în produs.
Preluare din Jurnlul Național

vineri, 28 decembrie 2012

Degustare ambulatorie

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Iată, iarna a venit şi sărbătorile de iarnă bat la uşă. Este momentul deciziilor dure, bărbăteşti. Aşa că ne întâlnim cu toţii la amicul Dănuţ. Locul întâlnirii nu ar prezenta vreo semnificaţie deosebită, doar că mama Dănuţului pune nişte murături fantastice...
După a scurtă conversaţie de încălzire şi câteva sendvişuri cu castraveciori muraţi, decidem să abordăm pieptiş subiectul sărbătorilor de iarnă.
- Frate, tata nu mai poate să ne facă rost de vin anul ăsta!
Este vocea lui Dănuţ care face această declaraţie. Suntem bulversaţi. Ne uităm unii la alţii cu ochii măriţi de groază. Se ştia din străbuni că vinul adus de tac’su ţinea sărbătorile noastre de iarnă. Crăciun fără vinul roşu adus de el? Exclus! Revelion fără acelaşi vin în damigene? Nici nu se punea problema! Vinul de la Dănuţ şi cârnaţii aduşi de Iulică erau baza existenţei noastre hibernale.
Cu mâini tremurânde, Iulică mai ia un sendviş.
- Creşterea glicemiei îmi induce o creştere a procesului cognitiv, ne explică el doct. E momentul să fim bărbaţi adevăraţi.
În perfect consens cu el, mai luăm fiecare câte un sendviş, după care cădem pe gânduri. În lumina celor spuse, nu avem decât două posibilităţi: renuţăm la petrecerile de sărbători sau procurăm vinul din alte surse competente.
- Treaba voastră, glăsuieşte Mihăiţă, dar eu nu-i pot spune nevestei că nu avem vin. Avem cada la baie foarte mică şi nu pot dormi deloc ca lumea în ea.
Mirciulică dă din cap a înţelegere, cu gravitatea omului care cunoaşte problema. După care, luminat de o idee, ia cuvântul:
- Frate, mergem să cumpărăm de la un magazin de vinuri!
Ideea ni se pare ciudată, dar în momente decisive trebuie luate decizii decisive, aşa că aprobăm cu mormăituri repetate.
- Şi de unde ştiţi că nu vom cumpăra o poşircă? vine ca o ghliotină întrebarea lui Iulică, motivat probabil de glicemia crescută.
Atmosfera devine încinsă, spiritele tot mai agitate, emulaţia creşte.
- Mergem să cumpărăm de la un magazin unde ni se permite degustarea, încerc eu o sugestie timidă.
Extenuaţi de efortul prelungit, toţi acceptă propunerea cu un oftat de uşurare și mai devorăm câte un sendviș. Prin vot democratic se stabileşte că delegaţia care va merge la munca de teren va fi compusă din subsemnatul şi numitul Mihăiţă.
A doua zi, de cu dimineaţă, bine încotoşmănaţi şi cu damigenele în mâini, ne întâlnim pentru a purcede la acţiune. Am trecut peste micul dejun din dorinţa sinceră a bunului gospodar de a se vedea cu treaba rezolvată cât mai curând. Utilizarea automobilelor din dotare este exclusă din start, aşa că vom aborda metoda aspră şi bărbătească a mersului pe jos. Nu parcurgem o distanţă mai mare decât Bucureşti-Giurgiu şi iată, dăm peste magazinul mult visat. Intrăm, ne scuturăm de omăt, salutăm civilizat, punem damigenele jos, iar gestionarul se apropie politicos:
- Bună ziua! Ce sortiment doriţi?
Mă uit la Mihăiţă, el se uită la mine şi amândoi la gestionar.
- Nu ştim precis, ce să zicem... unul roşu. Da, roşu cred că ar fi bun...
Plin de intenţii bune, omul apucă două cupe şi toarnă în ele cam două degete dintr-un sortiment de vin roşu. Îl degustăm şi suntem de acord că vinul este unul bun.
- Acesta este un vin demidulce, ne informează bunul om. Nu vreţi să încercaţi şi unul dulce? Ştiţi, pentru doamne...
Cu gândul la egalitatea dintre sexe pentru care suntem luptători consecvenți, ne exprimăm acordul unanim, iar procedura şi cantităţile se repetă. Da, vinul e bun, asta se vede clar pe feţele noastre, dar omul este un profesionist:
- La friptură, ştiţi..., îmi cer scuze, dar merge unul demisec. Tot roşu, dar demisec.
Ne exprimăm acordul şi dăm pe gât încă două cupe. Hotărât lucru, vinul este excelent. Aproape că ne decidem să îl cumpărăm, dar şarpele ispitei, care luase chipul gestionarului, ne îmbie:
- Poate doriţi să încercați un cupaj, ştiţi..., unul mititel, jumătate demidulce şi jumătate demisec...
Ideea ni se pare excelentă, cu atât mai mult cu cât noi ne descheiasem la haine şi ne scosesem fularele. Cupajul iese minunat şi încântarea ni se citeşte pe feţe. Încet, încet, mai radem vreo patru sortimente de cupaj de vin roşu... Aşa că bunul om continuă:
- Mă gândeam..., ştiţi..., îmi cer scuze..., dar poate aveţi şi peşte la masă. Am un vin alb minunat!
Dăm pe gât alte două cupe dintr-un vin alb deosebit de bogat, înainte de a ne reaminti cu o oarecare greutate că avem şi peşte la masă.
- Iar ăsta, declară gestionarul cu un zâmbet radios, este un sortiment pe care l-am primit chiar aseară. E un vin alb sec de cea mai bună calitate!
Şi ne mai pune în cupe. Le bem pe îndelete, prilej de a observa că mâinile îmi tremură uşor, iar vorbirea lui Mihăiţă este uşor afectată.
- Haideţi..., hă..., adică..., hm..., să încercăm..., ups..., şi un cupaj de vin alb, reuşeşte să articuleze Mihăiţă după câteva încercări nereuşite.
Bine sprijiniţi unul de altul reuşim să dăm pe gât alte două cupaje de vin alb. Brusc, ne dăm sema că viaţa într-o prăvălie este frumoasă şi gestionarul este un om minunat, așa că ne manifestăm sentimentele sincere prin încercări repetate de a-l pupa pe frunte. Omul încearcă o eschivă, spunându-ne:
- Ştiţi..., îmi cer scuze..., dar e ora două şi trebuie să închid. V-aţi decis?
Cu căciula pe ceafă şi ţinându-se de perete, Mihăiţă mă priveşte lung şi tulbure câteva clipe, după care se întoarce anevoie către gestionar şi îi articulează cu mare greutate:
- Mulţu’esc..., ăăă..., mai venim şi..., îh...., mâine, că..., mhmmm..., dăăă..., nu ne-am hotărât...
Să auzim de bine!

Ce cumpărăm (191)

Ulpio-Biscuiții care ne îngrașă
Așa cum arată eticheta biscuiților Ulpio cu cremă de vanilie, aceștia conțin: făină, zahăr pudră, ulei vegetal parțial hidrogenat, ulei vegetal hidrogenat, praf de zer, lapte praf, sirop de glucoză, agenți de afânare (bicarbonat de sodiu, bicarbonat de amoniu), sare, emulgatori (lecitină), arome (vanilie).
Eticheta nutrițională pentru 100 de grame de produs specifică un conținut de 61,65 de grame carbohidrați, 22,3 grame de lipide, 5,7 grame proteine și o densitate energetică de 468 kcal/1960,5 kj.
SFAT.
Biscuiții nu sunt recomandați diabeticilor din cauza indexului glicemic ridicat. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, spune că produsul este dezechilibrat din punct de vedere nutrițional, având un exces de carbohidrați cu index glicemic ridicat. Analizând eticheta compozițională a produsului studiat, reiese că acesta are un conținut ridicat de grăsimi hidrogenate și parțial hidrogenate periculoase pentru sănătate. Densitatea calorică, de 468 kcal, specificată pe ambalajul produsului, este foarte ridicată.
În concluzie, specialistul nostru, profesorul Gheorghe Mencinicopschi ne precizează că biscuiții Ulpio cu cremă de vanilie nu sunt recomandați persoanelor care suferă de diabet, supraponderalilor și obezilor, copiilor, femeilor însărcinate și celor care alăptează, bolnavilor cardiovasculari, hepaticilor, bolnavilor care suferă de afecțiuni renale, de Parkinson și Alzheimer și nici suferinzilor de cancer.
Preluare din Jurnalul Național

joi, 27 decembrie 2012

Poliţia în acţiune

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Poliţia este una dintre instituţiile statului cu care am căutat să nu am niciun contact. Şi, exceptând situaţiile când a trebuit să-mi schimb buletinul, am reuşit. Lipsa unei legături mai strânse a condus la o cunoaştere mai redusă, ca să nu zic nulă, a atribuţiilor şi activităţilor specifice poliţiilor şi poliţiştilor.
Am observat că există maşini pe care scrie Poliţia locală, la fel cum am observat altele pe care scrie Poliţia comunitară. Şi, din câte am auzit, ar mai fi şi alte diferite poliţii. Dar să nu mă întrebaţi diferenţele dintre ele, pentru că nu le ştiu absolut deloc.
E seară şi mă îndrept spre locul de întâlnire stabilit cu soţia. Politicos cum mă ştiţi, ajung mai devreme şi încep să mă învârt prin zonă în căutarea unor lucruri care merită văzute. Şi văd. Văd o dubă de poliţie oprită chiar pe colţul unei intersecţii. “Ei”, îmi zic eu în barbă (e o metaforă, pentru că mă rad zilnic), „se pare că oamenii stau la pândă să prindă contravenineţi”. Şi încep să le acord o atenţie sporită. Aşa cum stăm, adică eu şi duba cu cei doi poliţişti, văd un autoturism că se opreşte, se asigură, semnalizează şi virează la stânga, deşi un indicator cât roata carului l-ar fi obligat să vireze la dreapta. „Hopa”, îmi zic, „tipul a încurcat-o!” şi încep să mă gândesc la imaginea tristă a unui şofer sancţionat de poliţist. Aiurea! Maşina îşi continuă drumul, iar poliţiştii aşteptarea. „Ei”, îmi continui eu supoziţiile, „se pare că erau ocupaţi sau neatenţi”. Dar, imediat, apare un alt şofer cu un comportament identic cu al primului. Se asigură, semnalizează şi virează la stânga chiar sub ochii poliţiştilor, care nu dau semne că ar fi văzut ceva.
Comunicativ cum mă ştiţi, mă apropii de dubă şi îi fac semn poliţistului aflat la volan că doresc o comunicare în fonie. Omul coboară geamul, îl salut şi îl întreb, utilizând o ironie pe care o consider fină:
- Nu vă supăraţi, sunteţi de la Poliţie?
- Da, răspunde omul plin de sinceritate.
- Văd că scrie pe dubă „respectaţi ordinea publică”. Circulaţia pe drumurile publice nu se încadrază în ordinea publică? îmi continui eu exprimarea nedumeririlor de care eram cuprins.
- Ba da, răspunde bunul om cu aceeaşi sinceritate dezarmantă.
- Păi, continui eu după câteva secunde de perplexitate, nu aţi văzut că doi şoferi au virat la stânga, deşi ditamai indicatorul îi obliga să facă virajul la dreapta?
- Sigur că am văzut, răspunde omul cu o faţă senină şi lipsită de remuşcări.
- Şi nu ziceţi nimic? Nu faceţi nimic? îl întreb sprijinindu-mă de dubă ca să nu cad de uimire.
- Nu, nu e domeniul nostru. Să vă explic: noi suntem de la Poiliţia locală şi nu avem drepturi de intervenţie asupra şoferilor.
- Înseamnă, încerc eu o traducere liberă a spuselor lui după o scurtă pauză de cugetare, că dacă un poliţist de la circulaţie vede un hoţ nu poate interveni?
- Exact! Aţi înţeles perfect, nu are în atribuţii, nu îi permite legea, îmi explică doct omul legii.
- Păi, atunci de ce staţi aici?
- Păzim cortul publicitar al unui partid.
Aceata a fost dialogul. Acum, în lumina celor discutate, chiar că mă simt bucuros că nu ştiu nimic despre Poliţia română.
Să auzim de bine!

Ce cumpărăm (190)

Brânza Almette, bună de consum
de: Cristina Andreea Călin
Din eticheta produsului Almette cu smântână rezultă că acesta conţine brânză proaspătă de vacă şi sare. Eticheta nutriţională specifică o valoare energetică de 1.115 kj (270 Kcal), proteine 6 g, glucide 3 g, lipide 26 g la 100 de grame de produs. Este un produs pasteurizat, având un conţinut de grăsime raportată la substanţa uscată de minimum 70%.
CONCLUZIE.
Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, spune că Almette este un produs lactat pasteurizat obţinut pe bază de brânză proaspătă de vacă având o valoare energetică medie 270 kcal pentru 100 de grame de produs şi un conţinut de 70% grăsimi raportate la substanţa uscată.
Este recomandată copiilor, adolescenţilor, sportivilor, persoanelor active, sănătoase. Recomandarea specialistului este ca produsul să fie consumat cu moderaţie de supraponderali, obezi, persoane sedentare, bolnavi cardiovasculari, hepatici, renali şi persoane cu afecţiuni ale pancreasului exocrin. Produsul se numeşte "Almette smântână", dar ingredientul smântână nu este menţionat în lista ingredientelor de pe etichetă.
Preluare din Jurnalul Naţional, 17 ianuarie 2007

miercuri, 26 decembrie 2012

Strada Lânăriei

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Iubesc Bucureştii. Frumos sau nu, curat sau nu, este oraşul meu. Îi cunosc toate străzile şi toate casele (lucru destul de nociv pentru că, din această cauză, toţi membri familiei nu pregetă să mă sune ca să mă întrebe cum ajung în cutare loc, iar eu le dau informaţia cu o precizie de ordinul metrilor, inclusiv aspectul caselor de la adresa solicitată). Asta pentru că obişnuiesc să privesc în sus şi nu merg cu capul în pământ. Îmi place să mă plimb pe străzile oraşului, prin parcurile lui, iar uneori mă apucă amok-ul şi ies la câte o campanie de fotografiat pe străzi. Aşa, la nimereală.
Sunt străzi pe care am fost de nenumărate ori, sunt străzi pe care am circulat o dată, cel mult de două ori. Unele frumoase, altele urâte, atât datorită caselor, cât şi locuitorilor de baştină. Îmi place să merg pe jos, nu numai pentru că aşa recomandă doctorii, dar şi pentru că mă simt mai aproape de realitate. Vă mărturisesc că am avut şi perioade negre în viaţă, perioade când mergeam cu maşina la centrul de încărcat sifoane, centru aflat hăt, tocmai la capătul blocului meu cu două scări... Dar nu a ţinut mult pentru că mă abrutizam văzând cu ochii. Nu mai puteam citi în autobuz, în drum spre serviciu, nu mai puteam să mă opresc să admir o construcţie nouă, nu mai auzeam şi eu o ceartă pentru un loc de stat jos, o voce de om, un ton de apel al vreunui telefon, nimic din sunetele şi imaginile care ni se alătură în viaţa reală. Nu mai vedeam o vitrină, nu mai puteam mirosi o floare. Mă sculam într-o cutie, intram într-o cutie cu care mă deplasam la serviciu, apoi intram într-o cutie unde lucram şi tot aşa, până venea ora stingerii, fără să aud sau să văd ceva diferit. Cum vă spuneam, eram rupt de realitate. Nu mai simţeam sub picior călcătura străzii. Aşa cum o poţi simţi, de pildă, pe strada Lânăriei. Sau strada Frigului.
Cu siguranţă vă întrebaţi de ce am exemplificat tocmai cu aceste două străzi. Pentru că sunt comune. Pentru că sunt anonime. Pentru că sunt anodine. Pentru că nu au nimic deosebit faţă de alte străzi ale oraşului. Nu sunt amplasate în zone cu platforme industriale sau de importanţă economică. Nu leagă zone sau cartiere importante ale oraşului. Nu sunt amplasate în zone rezidenţiale şi nici nu s-au construit cartiere întregi de blocuri în zonă. Nu au caracter strategic şi nu se remarcă printr-o populaţie deosebit de numeroasă. Nu trec pe lângă vile cu piscine sau de protocol. Nu au vreo semnificaţie istorică şi nu poartă numele unor personalităţi. Nu au supermagazine sau depozite uriaşe. Nimic din toate astea sau din altele.
Şi, cu toate acestea, pe aceste străzi se sapă. Se sapă furibund, se sapă cu îndârjire, se sapă zi de zi. A terminat o firmă săpăturile şi tocmai le-a acoperit? Nicio problemă, instantaneu apare o alta, cu utilaje mai grozave, care sparg tot ce a acoperit precedenta. S-a acoperit un şanţ lat de treizeci de centimetri? Imediat apare o firmă care sapă un altul de o jumătate de metru lăţime. În anul care se pregăteşte să ne părăsească, nu a existat nicio zi, nicio oră în care să nu se sape ceva pe una din străzile nominalizate mai sus. Nu a existat niciun metru din respectivele străzi care, după ce a fost săpat în lung, să nu fie săpat şi în lat. Lungimea tuturor celorlalte săpături din Bucureşti pe timp de un an nu însumează nici de departe lungimea săpăturilor efectuate pe doar aceste două străzi.
Nu mă credeţi? Vă rog să vă planificaţi o scurtă vizită în orice zi şi la orice oră veţi dori. Vă garantez că veţi găsi o echipă de săpători căreia nici intemperiile şi nici înjurăturile locuitorilor nu le pot tempera avântul.
Să auzim de bine!

Ce cumpărm (189)

Danette-Metabolismul calciului poate fi dezechilibratde: Cristina Andreea Călin
Consumat în cantităţi moderate, Danette Duett nu afectează organismul, însă trebuie avut grijă să nu dezechilibrăm metabolismul calciului. Danette Duet, produsul analizat de profesorul Gheorghe Mencinicopschi, este o cremă pe bază de lapte şi ciocolată, având următoarea compoziţie: lapte pasteurizat, zahăr, smântână, amidon modificat, E 1420, cacao 1,25%, lapte praf, gelifiant (gumă xantan E 415), ciocolată (0,8%), stabilizator (fosfat di-potasic E 340), sare, aromă de vanilie. De asemenea, pe etichetă este precizat că "produsul conţine minimum 75% lapte."
LIPSA.
Produsul nu are eticheta nutriţională, de aceea nu ne putem da seama de valoarea nutriţională.
CONCLUZII. Produsul analizat, Danette Duett, nu beneficiază de o etichetă nutriţională, astfel încât nu ne permite să-i apreciem valoarea nutriţională. Danette Duett este o cremă pe bază de lapte şi ciocolată, conţinând şi câţiva aditivi alimentari E-uri, adăugaţi pentru îmbunătăţirea calităţilor senzoriale, după cum precizează Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Deşi nu cunoaştem conţinutul în fosfat di-potasic, recomandăm ca în cazul consumului acestui produs să se ţină cont şi de aporturi de fosfaţi din alte surse alimentare pentru a nu dezechilibra metabolismul calciului, cu efecte negative asupra sănătăţii sistemului osos. Produsul trebuie consumat cu moderaţie de copii şi persoane cu anumite intoleranţe digestive, ne spune specialistul nostru.
Preluare din Jurnalul Naţional

marți, 25 decembrie 2012

E Crăciunul!

video


Ce cumpărm (188)

Nr.1-Maioneza cu aditivi alimentari
de: Cristina Andreea Călin
Sosul de maioneză Nr. 1 conţine, conform etichetei, "apă, ulei de floarea-soarelui (minimum 40%, oţet, sirop de glucoză 1, fructoză, zahăr, sare, amidon din porumb, proteină din lapte, muştar, conservant sorbat de potasiu E202, stabilizatori: gumă guar E412, gumă xantan E415; colorant natural: betacaroten E160, antioxidant: BHA e320".
ANALIZA.
Produsul nu beneficiază şi de eticheta nutriţională, neputând aprecia componenţa în nutritienţi, precum şi densitatea energetică. Este o emulsie care conţine o serie de aditivi alimentari, printre care conservanţi stabilizatori, coloranţi, antioxidanţi, cu efecte adverse asupra sănătăţii la diferite categorii de consumatori, în funcţie de susceptibilitatea acestora, după cum ne spune Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Produsul nu este recomandat copiilor, alergicilor, persoanelor cu status proinflamator sistemic, suferinzilor de ficat şi rinichi, suferinzilor de diferite afecţiuni ale tractusului digestiv.
Preluare din Jurnalul Naţional

luni, 24 decembrie 2012

Issa

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Scriam în trecute postări despre curiozitatea creştinilor faţă de credinţa şi Dumnezeul lor, spre deosebire de musulmani al căror respect faţă de credinţă nu le permite aşa ceva. Tot felul de idei fanteziste, de scorneli şi absurdităţi emise doar de dragul publicităţii sunt îmbrăţişate de publicul creştin cu o fervoare demnă de o cauză mai bună. Să ne amintim doar de aiurelile lui Dan Brown brodate pe imaginea unui tablou pictat de Leonardo da Vinci la 1500 de ani după Iisus! Aiureli luate drept literă de lege, ignorându-se cu bună ştiinţă că este vorba de o creaţie artistică, total dependentă de imaginaţia şi subiectivismul autorului. Asta ca să nu vorbim de depărtarea în timp şi de faptul că nu este o lucrare ştiinţifică... Crăciunul care se apropie nu mai are nimic creştinesc în el, nici măcar un simbol. A devenit cea mai pură şi mai simplă sărbătoare comercială. Ne minunăm şi ne închinăm în faţa noilor modele de telefoane celulare sau mărci de sucuri şi nu bucuriei naşterii Domnului.
Fără a fi vreun teolog sau a avea vreo aptitudine în acest sens, mă mărginesc să vă aduc la cunoştinţă un document despre care personal, nu am auzit vreun comentariu în mass media cu niciun prilej. Mă refer aici la cea occidentală, pentru că a noastră este ocupată cu Pepe şi Violatoarea...
Este vorba de un set de pergamente descoperite de un doctor rus cercetător, Nicolas Notovich pe numele lui, pergamente descoperite cu ocazia unei călătorii în Tibet. Notovich a călătorit în mod deosebit prin Afganistan, India şi Tibet. Cu ocazia unei călătorii a vizitat Leh, capitala ţinutului Ladak, în apropierea căruia se află mănăstirea budistă Himis. Un accident soldat cu ruperea unui picior i-a oferit ocazia de a locui mai mult timp în această mănăstire.
Cu acest prilej, Notovich a aflat că acolo există vechi pergamente cu scrieri despre viaţa lui Iisus. I s-au arătat două volume uriaşe de pergamente conţinând biografia Sfântului Issa (după cum este numit Iisus în respectivele documente). Notovich a notat în carnetul său peste două sute de versuri din curiosul document intitulat Viaţa Sfântului Issa. În document se arăta că iisus a petrecut 17 ani în India şi Tibet, de la vârsta de 13 ani la cea de 29 de ani, timp în care a fost atât elev sau profesor, cât şi om sfânt. Istorici brahmani i-au consemnat călătoria de la Ierusalim la Benares. Chiar şi în zilele noastre ei încă îl cunosc, îl iubesc şi îl numesc “Buddha” lor. Cu ajutorul unor traducători, a reuşit să publice în 1894 volumul intitulat Viaţa necunoscută a lui Iisus Cristos.
Întors în vest a fost acuzat de fals şi ridiculizat ca impostor, iar autenticitatea documentului contestată. În apărarea sa, el a organizat o expediţie ştiinţifică pentru a dovedi că documentele există. Unul dintre sceptici a fost Swami Abhedananda. Acesta a călătorit în Himalaya, ajungând la Himnis. În cartea scoasă de el ulterior, Kashmir O Tibetti, povesteşte despre vizita la mănăstire şi include o traducere a două sute douăzeci şi patru de versuri, asemănătoare cu cele ale lui Notovich. În 1925 Nicholas Roerich, un alt filozof şi distins om de ştiinţă rus, ajunge în Himis. Şi el se pare că a văzut acelaşi document ca Notovich şi Abhedananda. Roerich şi-a scris propriul jurnal de călătorie care conţine aceeaşi legendă a Sfântului Issa. Iată un rezumat al scrierilor făcut după traducerea lui Notovich.
... El şi-a petrecut timpul în câteva oraşe vechi ale Indiei cum este Benares. Toţi l-au iubit pentru că a locuit în pace cu Vaisha-i şi Shudra-i, care l-au instruit şi ajutat. Dar Brahman-ii şi Kshatriy-ii i-au spus că Brahma a interzis apropierea celor creaţi din pântecele şi picioarele lui. Vaisha-ilor li s-a permis să asculte Vedele doar de sărbători, iar Shudras-ii au fost opriţi nu numai să fie prezenţi la citirea Vedelor, dar nici măcar nu aveau voie să se uite la el.
Issa a spus că omul a umplut templele cu ororile sale. Omagiind metalele şi pietrele omul sacrifică semenii săi în care sălăşluieşte o scânteie a Duhului Suprem. Omul îi înjoseşte pe cei care muncesc prin sudoarea frunţii lor cu scopul de a câştiga bunăvoinţa slugii care stă lângă bogătaş. Dar cei care îi privează pe fraţii lor de binecuvântarea comună trebuie să fie ei înşişi înlăturaţi de la ea.
Vaishas-ii şi Shudras-ii s-au bătut cu uimire şi au întrebat ce ar putea face. Issa i-a sfătuit "Nu vă închinaţi idolilor. Nu vă consideraţi primii. Nu vă umiliţi vecinul. Ajutaţi-l pe cel sărac. Susţineţi-l pe cel slab. Nu faceţi rău nimănui. Nu poftiţi la ceea ce nu aveţi şi nici la ceea ce au alţii."
Mulţi, auzind aceste cuvinte, au decis să-l omoare pe Issa. Dar Issa, prevenit, a plecat noaptea din acest loc.
După aceea, Issa a mers în Nepal şi în munţii Himalaya...
"Ei bine, arată-ne o minune," au cerut slujitorii templului. Atunci Issa le-a răspuns: "Minuni au fost făcute chiar cu prima zi a facerii lumii. Cel care nu le poate vedea este lipsit de cel mai mare dar al vieţii. Dar, vai de voi, duşmani ai oamneilor, vai de voi, dacă aşteptaţi ca El să-şi arate puterile prin minuni."
Issa i-a învăţat pe oameni că nu ar trebui să se străduiască să vadă Spiritul Etern cu proprii lor ochi, ci să-l simtă cu inima, să devină suflete curate şi demne...
"Nu numai că nu trebuie să mai faceţi jertfe umane, dar nu trebuie să sacrificaţi nici animalele, pentru că ele v-au fost date ca să le folosiţi. Nu furaţi bunurile altora, căci asta ar fi o uzurpare a celor de lângă voi. Nu înşela căci s-ar putea să devii tu cel înşelat...
"Feriţi-vă, voi, care abateţi oamenii de la calea adevărată şi care umpleţi lumea cu superstiţii şi prejudecăţi, care orbiţi vederea celor care vor să vadă, şi care predicaţi supunerea faţă de lucrurile materiale."...
Atunci Pilat, guvernatorul Ierusalimului, a dat ordin să pună mâna pe predicatorul Issa şi să-l predea judecătorilor, stârnind astfel nemulţumirea poporului.
Dar Issa i-a învăţat: "Nu căutaţi căi drepte în întuneric, stăpâniţi de frică. Dar adunaţi vigoare şi susţineţi-vă unul pe celălalt. Cel care îşi sprijină vecinul se întăreşte chiar pe el."
"Am încercat să reînviu legile lui Moise în inimile oamenilor. Şi vă spun vouă că că nu înţelegeţi sensul lor adevărat pentru că ele nu vă învaţă răzbunarea ci iertarea. Iar sensul acestor legi este deformat."
Atunci domnitorul a trimis la Isaa slugile sale deghizate ca acestea să urmărească şi să raporteze despre cuvintele sale către popor.
"Omule", a spus sluga deghizată a domnitorului din ierusalim apropiindu-se de Issa, "Învaţă-ne, ar trebui să împlinim voinţa lui Caesar sau să aşteptăm apropiata eliberare?"
Dar Issa, recunoscând servitorul deghizat, a spus, "Nu vă voi prezice ceva ce îi va fi transmis lui Caesar; dar am spus că că sufletul care a fost scufundat în păcat ar trebui eliberat de păcat."
În acest moment, o bătrână s-a apropiat de mulţime, dar a fost împinsă înapoi. Atunci Issa a spus, "Veneraţi femeia, mamă a universului, în ea se află adevărul creaţiei. Ea este fundamentul a tot ce este bun şi frumos. Ea este izvorul vieţii şi morţii. De ea depinde existenţa bărbatului, pentru că ea este susţinătoarea muncii sale. Ea îţi dă naştere în durerile facerii, ea veghează asupra creşterii tale. Binecuvânteaz-o. Onoreaz-o. Apăr-o. Iubiţi-vă soţiile şi onoraţi-le, pentru că mâine vor fi mame, şi vă vor da urmaşi ai unei întregi rase. Dragostea lor înnobilează bărbatul, calmează inima tristă şi îmblânzeşte fiara. Soţie şi mamă-ele sunt podoabele universului."
"Aşa cum lumina se separă singură de întuneric, aşa posedă femeia darul de a separa în bărbat intenţiile bune de gândurile rele. Cele mai bune gânduri ale voastre trebuie să aparţină femeii. Adună de la ele puterea ta morală, pe care trebuie să o ai pentru a-i sprijini pe cei apropiaţi ţie. Nu o umili, căci pentru aceasta vă veţi umili. Şi tot ce îi vei face mamei, soţiei, văduvei sau altei femei îndurerate-vei face pentru Spirit."
Aşa i-a învăţat Issa; dar conducătorul Pilat a ordonat slugilor sale să îl acuze.
Grăit-a Issa: "Nu este departe momentul când prin Voinţa Înaltă poporul va fi purificat şi unit într-o singură familie."
Şi întorcându-se către conducător, a spus, "De ce îţi înjoseşti demnitatea şi îţi înveţi supuşii să trăiască în înşelăciune când chiar fără aceasta ai avut mijloacele de a acuza un nevinovat?"
Dintr-o altă versiune a legendei, Roerich citează fragmente de învăţături şi evidenţe ale miracolelor.
Lângă Lhasa a fost un templu al învăţăturii cu o comoară de manuscrise. Iisus a fost să se familiarizeze cu ele. Meng-ste, un mare înţelept al Estului întreg, a fost în acest templu.
În cele din urmă Iisus a găsit trecătoarea din munte şi în capitala Ladak-ului, Leh, el a fost acceptat cu bucurie de călugări şi de oamenii din clasa de jos... Şi Iisus i-a învăţat în mănăstiri şi în pieţe; oriunde se adunau oameni simpli-el îi învăţa.
Nu departe de acest loc a trăit o femeie al cărei fiu murise şi ea l-a adus la Iisus. Şi în prezenţa mulţimii, Iisus şi-a pus mâna pe copil, şi copilul s-a ridicat sănătos. Şi mulţi şi-au adus copiii lor şi Iisus şi-a pus mâna pe ei, vindecându-i.
Printre Ladaki-i, Iisus a petrecut multe zile, învăţându-i. Şi ei l-au iubit şi când a venit momentul plecării au venit ei înconjuraţi de copii.
Acum, voi nu credeţi că oamenii ar fi mai buni dacă, în loc să caute să afle dacă Iisus a fost sau nu căsătorit, ar încerca să-i pătrundă sensul învăţăturilor? Dacă în loc să-şi slăbească credinţa cultivând îndoieli generate de picturi sau romane poliţiste şi-ar întări-o în faţa altora?
Vă doresc un adevărat Crăciun fericit!
Să auzim de bine!

Ce cumpărăm (187)

Gnocchi di patate–Etichete traduse greşitde: Cristina Andreea Călin
Etichetele trebuie traduse corect în limba română. "Gnocchi di patate" este un produs tradiţional italienesc bun, însă modul în care este etichetat este greşit. Nu suntem avertizaţi cu privire la conţinutul de gluten, iar importatorii nu au tradus în româneşte toate ingredientele şi nici modul de preparare. Pe eticheta în limbi străine a produsului "Gnocchi di patate" sunt trecute următoarele ingrediente: piure de cartofi 75% (apă, cartofi deshidrataţi: cartofi, emulsifianţi: moni şi di-gliceride ai acizilor graşi E471, antioxidanti: sulfit de sodiu E222, arome naturale), amidon de cartofi 14%, făină de grâu moale tip OO, făină de orez, sare, condimente, corectori de aciditate: acid lactic E270, conservant sorbat de potasiu E 202. Conform etichetei nutriţionale, specifică următoarele pentru 100 de grame de produs: densitate energetică 150 Kcal, proteine 3 g, carbohidraţi 34 g, grăsimi 0,3 g.
Analiza.
Este un produs amidonos tradiţional italienesc, bogat în glucide, cu absorbţie lentă (amidon), de cartofi, grâu şi orez. Pe eticheta în limba română nu sunt trecute toate ingredientele, lucru foarte grav. Eticheta în limba română: "pireu de cartofi 75% (apă, fulgi de cartofi), amidon de cartofi, făină de grâu moale tip 00, sare, condimente, aromă, presarate cu făină de orez, corector de aciditate: acid lactic, conservant: sorbat de potasiu". Comparând cu eticheta originală, se constată un lucru foarte grav: acela că etichetele nu sunt traduse corect şi complet în limba română, inducând în eroare consumatorul.
Concluzii.
Profesorul Gheorghe Mencinicopschi precizează că produsul analizat are un conţinut ridicat de glucide, ceea ce nu-l recomandă supraponderalilor, obezilor şi persoanelor suferinde de diabet. De asemenea, bolnavii de ceariachie (intoleranţă la gluten) nu vor consuma acest produs, deoarece conţine făină din grâu şi ar fi fost bine să se atenţioneze consumatorul de conţinutul de gluten.
Preluare din Jurnalul Naţional

duminică, 23 decembrie 2012

Ce cumpărăm (186)

Deli-Topping de E-uri cu aromă de căpşunide: Cristina Andreea Călin
Siropul topping cu aromă de căpşuni Deli are ca ingrediente: zahăr, sirop glucoză, apă, acidifiant, acid citric E330, aromă căpşuni, colorant natural E120–acid carminic.
Analiza.
Produsul nu are etichetă nutriţională. Din această cauză nu putem aprecia care este densitatea energetică sau cantitatea de glucide, proteine sau carbohidraţi. Produsul analizat "este foarte dezechilibrat nutriţional, cu un index glicemic foarte ridicat, datorită compoziţiei, în principal, din zahăr şi sirop de glucoză", ne spune profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Din cauza conţinutului ridicat de zahăr, produsul nu este recomandat diabeticilor, supraponderalilor, obezilor, copiilor, suferinzilor de sindrom metabolic, ne precizează specialistul nostru.
Preluare dinn Jurnalul Naţional

sâmbătă, 22 decembrie 2012

Ce cumpărăm (185)

Knorr-O supă caldă cu cinci E-uri
de: Magda Marincovici
Din punct de vedere al respectării legii etichetării e OK. Aflăm că e o supă de tip instant de la Knorr, ce poate fi pregătită cu apă clocotită, fără a mai fi nevoie să fie fiartă, în care s-au adăugat vreo cinci E-uri. Supa de pui cu tăiţei conţine carbohidraţi (amidon–zahăr lent) sub formă de paste făinoase din făina de grâu (64,4%), maltodextrina (amidon hidrolizat–zahăr uşor metabolizabil), sare.
ANALIZA.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi analizează potenţiatorii de arome (E-uri) din această supă: "glutamat monosodic–E 621, inozinat, dar nu ştim care dintre ei, deoarece poate fi E 633, E 632 sau E 631; guanilat, dar la fel nu ştim care dintre cele trei E 629, E 628, E 627; caramel, dar şi acesta e incert, căci este de patru tipuri E 150c, E 150d, E 150b, E 150a; acid citric–E 330. Glutamatul monosodic este un potenţiator artificial de aromă, caracteristic bucătăriei chinezeşti, care poate provoca, dacă e consumat frecvent, boala bucătăriei chinezeşti–greţuri, dureri de cap, vomă–persoanelor sensibile. Glutamatul monosodic este o sursă ascunsă de sodiu, care trebuie luată în considerare de persoanele cu regimuri hiposodate sau care îşi controlează aportul de sare. Nu este recomandat consumul frecvent. Atât inozinatul, cât şi guanitul de sodiu, de potasiu sau de calciu sunt potenţiatori artificiali de aromă, incomplet evaluaţi din punct de vedere al siguranţei alimentare. Sunt patru sortimente de caramel: unul natural şi trei artificiale. Pot fi obţinute din zaharuri vegetale modificate termic şi/sau chimic, proces în care se generează compuşi de tip Maillard potenţial cancerigeni".
GLUCIDE.
În compoziţie se mai găseşte grăsime vegetală, fără să se specifice tipul acesteia (hidrogenată sau nehidrogenată). "Din punct de vedere al valorii nutritive, o porţie de supă este echilibrată energetic, având 51,4 Kcal, însă conţine o cantitate mare de glucide faţă de proteine. O porţie de supă conţine 10 grame de glucide, respectiv echivalentul unei felii de pâine, ceea ce trebuie să ia în calculul caloriilor persoanele cu diabet. Concluzia: a nu se consuma frecvent de către copii, persoane suferinde de boli cardiovasculare, renale, diabet, cu status inflamator sistemic, cu imunitate scăzută ş.a.", spune specialistul nostru.
Preluare din Jurnalul Naţional

vineri, 21 decembrie 2012

Apocalipsa noastră ce de toate zilele

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Vă spun sincer că m-am săturat. Ştiu, deşteptăciunea are limite, pe când prostia nu. Dar niciodată nu mi-am imaginat că volumul ei este atât de mare. Nimeni nu mai discută decât despre presupusa Apocalipsă. Tot felul de şarlatani emit profeţii şi prognoze care mai de care mai fanteziste. Desigur, e dreptul lor la libera exprimare, dar ce este îngrijorător este numărul uriaş al credulilor. Şi mai îngrijorătoare este apatia şi lipsa de interes a persoanelor competente, persoane care ar putea spulbera şi demonta uşor toate cretinătăţile debitate pe canalele mass media.
Aproape că nu mă mai pot întâlni cu un prieten care să nu mă întrebe, mai în glumă, mai în serios:
- Ei, ce crezi, ce va fi pe 21?
Nu îmi voi pierde timpul acum în a demonta asemenea aberaţii prin demonstraţii ştiinţifice pentru că, într-adevăr, problema este atât de insignifiantă încât nu merită un asemenea efort. Mă voi rezuma la un singur argument, un argument de la care derivă toate celelalte explicaţii.
Iar acest este următorul: calendarul este o convenţie! În orice civilizaţie, inclusiv cea mazaşă, calendarul este o convenţie. Nu este un dat imuabil şi universal valabil. Atunci şi doar atunci s-ar fi putut face legături între diferite date ale calendarului. Dar calendarul, repet, este o convenţie, nu este un dat aşa cum este, de exemplu, faptul căSoarele răsare la răsărit şi apune la asfinţit oriunde am fi pe suprafaţa Pământului.
Până în anul în 46 î.Hr., când a fost introdus de către Iulius Caesar pe cale administrativă, deci ca o convenţie, se utiliza calendarul roman. Chiar anul 46 î.Hr. este o convenţie, fiind socotit ca anul 709 ab urbe condita. Convenţia numită calendarul iulian a fost implementată după consultări cu astronomul Sosigenes din Alexandria, iar el a fost calculat prin aproximarea (deci iarăşi o convenţie) a anului tropic. Calendarul iulian a rămas în uz în unele ţări până în secolul al XX-lea şi mai este folosit încă de mai multe biserici naţionale ortodoxe. O dovadă vie sunt turiştii din Moldova care vin să-şi petreacă Revelionul în România la multe, multe zile după ce noi am terminat deja sarmalele şi fruptura... Sărmanii oameni, ei vor fi loviţi de două ori, odată pe 21 după calendarul gregorian şi încă odată pe 21 după calendarul iulian... Dar acest calendar nu coincide perfect (pentru că este o convenţie) cu anul astronomic, care e mai lung cu cu 11 minute decât anul iulian mediu, ceea ce duce la apariţia unei zile diferenţă după 128 de ani.
Până aici a fost clar? Vorbim de convenţii, de lucruri stabilite arbitrar de oameni pe căi administrative şi nu de axiome, nu de situaţii universal valabile şi imuabile. Nu se pot compara şi nu se pot face legături între mere şi pere. Ambele sunt fructe, dar între ele nu există nicio legătură de cauzalitate sau continuitate reciprocă. Ce ştiau sau anticipau mayaşii despre aceste schimbări sau corecări sau erori ca să le ia în calcul şi să rezulte coincidenţa calendarului lor cu 21 decembrie actual? Ca să vă spun un secret, pe Muntele Athos există comunităţi monahale la care nici ora nu corespunde cu cea oficială... Şi aceştia, sărmani oameni, vor fi loviţi de două ori. Odată la 12 fix după ora oficială şi încă odată la ora 12 fix după ora lor... Pentru că, dragii mei, chiar şi ora, fatidica oră 12 este o convenţie. Despre care oră 12 vorbesc proorocii de două parale, despre cea a Bucureştilor sau cea a Lisabonei, cea a Honk Kong-ului sau cea a Venezuelei?
Chiar Cezar era conştient de imperfecţiunea calendarului propus, dar a considerat că este vorba de o problemă minoră. Din cauza imperfecţiunilor care deveneau observabile, lungimea anului se stabilea (deci iarăşi un act administrativ) de Pontifex Maximus. Reglările se făceau la fiecare doi sau trei ani, uneori după perioade mai mari de timp, iar alteori se făceau reglări ale anului în doi ani consecutivi, ceea ce face să nu mai poată fi stabilită absolut nicio corelaţie între calendarele aparţinând unor culturi diferite. Atunci când au fost omise prea multe intercalări, aşa cum s-a întâmplat după al doilea război punic şi în timpul războaielor civile, calendarul s-a îndepărtat foarte mult de alinierea cu anul tropical. Mai mult, cum intercalările erau făcute relativ târziu, cetăţenii romani nu cunoşteau data oficială, mai ales cei din zonele rurale. Datorită acestor fapte, ultimii ani de dinaintea calendarului iulian au fost denumiţi ani ai dezordinii. Încă mai credeţi acum că poate exista vreo legătură între cele două calendare, cel gregorian şi cel mayaş? Înainte de a fi aplicată reforma, 67 de zile au fost adăugate între noiembrie şi decembrie 46 î.Hr., sub forma a două luni suplimentare faţa de cea de 23 de zile care fusese deja adăugată deja după februarie. Hm, unde e legătura cu mayaşii? Toate aceste 90 de zile au fost adăugate ultimului an roman republican, rezultând un total de 445 de zile. Dar nici acest calendar nu a fost absolut, cel puţin în aplicare, pentru că Cezar Augustus a trebuit să dispună să se sară câteva zile după 36 de ani. Pentru a pune de acord anul calendaristic cu cel astronomic, la propunerea doctorului napolitan Aloysius Lilius, Papa Grigore al XIII-lea a decretat, la 24 februarie 1582 (deci iarăşi o acţiune administrativă, deliberată şi fără nicio legătură cu vreun reper universal valabil, reper care să fi fost utilizat sau cunoscut de mayaşi), reforma calendarului. Noul calendar este cunoscut, de atunci, sub denumirea de calendarul gregorian.
În 1999, a fost publicat un papirus egiptean care conţinea efemeride (tabel al poziţiilor pe cer ale soarelui, lunii şi planetelor), datat în anul 24 î.Hr. atât în calendarul egiptean, cât şi în cel roman. Din el se paote deduce că anul roman a coincis cu anul iulian în perioada 32-26 î.Hr. Aceasta sugerează că unul dintre scopurile reformei lui Augustus a fost aceea de a asigura ca datele cheie ale carierei sale să rămână neschimbate, (precum aceea a căderii Alexandriei de pe 1 august 30 î.Hr. care a rămas neschimbată de reformă), deci iarăşi acţiuni administrative, fără legătură cu alte calendare sau culturi şi nici măcar cu realitatea astronomică.
Este incredibil cum, într-o epocă în care oamenii au atâtea mijloace la dispoziţie pentru a-şi întări credinţa sau ateismul din suflete, ei se pretează la un misticism sordid.
Aşa că, în încheiere, vă răspund cu tot respectul şi toată seriozitatea la întrebarea ce se va întâmpla pe 21 decembrie:
- Care 21 decembrie?
Să auzim de bine!

Ce cumpărăm (184)

Hame-Nu e pasăre ca porculde: Cristina Andreea Călin
Din dorinţa de a crea o imagine bună produsului şi de a ne face să credem că este dietetic, pateul Hamme în discuţie se cheamă "de pui". Numai că primul ingredient de pe listă este carnea de porc.
Ingrediente: carne de porc, carne de pui 10%, ficat de pui, slănină, şorici, amidon din cartofi, apă, amestec de sare (sare, conservant E250–nitrit de sodiu), proteină vegetală din soia, condimente.
Produsul nu are etichetă nutriţională. Pateul de pui Hamme este un produs sterilizat termic.
ANALIZA.
În primul rând, denumirea produsului este "Pate din carne de pui", dar din lista ingredientelor rezultă faptul că nu carnea de pui este componentul major, ci carnea de porc. Produsul conţine grăsimi animale saturate, nesănătoase, precizează profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Conservantul, nitrit de sodiu, este periculos pentru sănătate dacă este consumat zilnic şi, mai ales, dacă se depăşesc dozele zilnice recomandate. Doza zilnică recomandată (DZR) nu este greu de atins, cunoscut fiind faptul că majoritatea produselor din carne conţin acest aditiv ce poate fi luat în decursul aceleiaşi zile din mai multe surse alimentare, ne spune specialistul nostru.
CONCLUZII.
Pe lângă faptul că denumirea produsului induce în eroare consumatorul, dorind să-i inducă ideea că va consuma un produs din carne de pui mai dietetic, pateul din carne de pui analizat nu este recomandat copiilor, adolescenţilor, bătrânilor, bolnavilor de hiperuricemie (gută), suferinzilor de boli cardiovasculare, de maladii neurodegenerative (Parkinson, Alzheimer), suferinzilor de maladii inflamatorii (reumatism, psoriazis), hepaticilor, renalilor, diabeticilor, suferinzilor de eczeme şi boli de piele, alergicilor, bolnavilor de boli pulmonare.
Preluare din Jurnalul Naţional

joi, 20 decembrie 2012

Binefacerile auditului

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Haosul este starea naturală a universului. Chiar dacă nu ar vrea aşa ceva, el (adică universul) nu are încotro şi trebuie să se supună legii entropiei. Că de aia sunt legile făcute...
Chiar în situaţia în care, în pofida oricăror evidenţe, mai apar structuri organizate, cum sunt, de pildă, oamenii, aceştia nu sunt caracterizaţi de ceea ce se numeşte ordine. Să ne gândim doar la faptul că, de multe ori, chiar noi, oamenii, etichetăm unele oraşe cu epitetul de “furnicar”. Viaţa noastră, propria noastră viaţă cu care ne mândrim sau pe care ne-o blestemăm, este o sumă de fapte, gesturi sau întâmplări haotice. Azi suntem în Bucureşti, într-o florărie pe Bulevardul Decebal, iar mâine putem fi la Videle, la tanti Raliţa după vin pentru Crăciun. Plecăm de la serviciu cu dorinţa sinceră de a face ordine în viaţa noastră şi de a merge astfel direct acasă, în sânul familiei iubitoare şi ne trezim că stăm de două ore pe o terasă la o bere mică cu prietenii. Şi câte şi mai câte se întâmplă sau ni se pot întâmpla...
Ei bine, ce e de făcut? Păi, prea multe, nu. De fapt, putem face un singur lucru: solicităm ajutorul unui auditor. Ce face auditorul? Păi, ce să facă şi el? După cum bine ştie toată lumea, activiatea de audit este o activitate foarte bine determinată prin care persoane competente şi independente colectează şi evaluează probe pentru a-şi forma o opinie asupra gradului de corespondenţă între cele observate şi anumite criterii prestabilite. Termenul provine din latinescul auditum/ascultare. Ca demers de ascultare, apoi de anchetă şi, în final, de sugerare de soluţii, auditul permite aportul unui raţionament motivat şi independent. Aţi fost atenţi la definiţie? Haideţi să repetăm o mică parte, esenţială după părerea mea: sugerare de soluţii. Ei, acum v-aţi prins? Deci, auditorul vine pe capul tău, vede despre ce e vorba în problemă, compară cu nişte indicatori prestabiliţi, iar la sfârşit sugerează niscai soluţii şi pune lucrurile în ordine.
Ca să vă fie mult, mult mai clar, ian priviţi imaginile de jos, cât se poate de sugestive în acest sens. Imaginea din stânga este cea iniţială, cea existentă până să-şi facă apariţia auditorul, iar cea din dreapta,... ei bine,... hm,... după ce şi-a făcut apariţia...
Să auzim de bine!

Ce cumpărăm (183)

Tedi-Fructe fără conservanţi
de: Cristina Andreea Călin
Eticheta ne arată că "Tedi" este un produs natural, care poate fi consumat de majoritatea persoanelor, dar ţinând cont de sfatul medicilor. Din eticheta produsului "Tedi" reiese că acesta conţine următoarele ingrediente: apă, fructe şi legume (în proporţii variabile), piure de morcovi FORTE, piure de banane, piure de mere, sirop de glucoză-fructoză, corector de aciditate acid citric E330, vitamina C E300, aromă. Produsul conţine minimum 34% morcovi şi fructe şi maximum 89 g/l zaharuri adăugate. Din eticheta nutriţională la 100 ml de suc rezultă că produsul are o valoare energetică de 52 Kcal (217 kj), 0,3 g proteine, 12 g glucide, 0,1 g lipide, 30 mg vitamina C (50% din doza zilnica recomandată), vitamina A 400 g (betacaroten 2,4 mg) (50% din doza zilnică recomandată).
Este un suc natural obţinut din morcovi, banane şi mere, având o valoare energetică mică, putând fi consumat de copii, adolescenţi, adulţi, persoane în vârstă, aducând şi un aport de vitamine hidrosolubile şi liposolubile, după cum ne detaliază profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Poate fi consumat de diabetici, ţinând cont de conţinutul în glucide de 12,5 g pentru 100 ml de suc. Persoanele supraponderale şi obeze vor ţine, de asemenea, seamă de aportul de glucide adus de cantitatea de suc consumată.
Preluare din Jurnalul Naţional

miercuri, 19 decembrie 2012

Bilanţul (12)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al doiprezecelea episod şi ultimul, de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
1101 Întreprinderea de ulei Urziceni, Ilfov
1102 Intreprinderea de ulei “Ardealul” Carei, Satu Mare
1103 Întreprinderea de ulei Roşiorii de Vede, Teleorman
1104 Întreprinderea de ulei Bârlad, Vaslui
1105 Întreprinderea de ulei “13 Decembrie” Bucureşti, Bucureşti
1107 Întreprindetre de ţigarete Râmnicu Sărat, Buzău
1108 Întreprindetre de ţigarete Sfântu Gheorghe, Covasna
1109 Întreprindetre de ţigarete Târgu Jiu, Gorj
1110 Întreprindetre de ţigarete Iaşi, Iaşi
1111 Întreprindetre de ţigarete Timişoara, Timiş

1112 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Ocna Mureş, Alba
1113 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Arad, Arad
1114 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Craiova, Dolj
1115 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Urziceni, Ilfov
1116 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Carei, Satu Mare
1117 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Bârlad, Vaslui
1118 Întreprinderea piscicolă Arad, Arad
1119 Întreprinderea piscicolă Cefa, Bihor
1120 Întreprinderea piscicolă Botoşani, Botoşani
1121 Întreprinderea piscicolă Brăila, Brăila
1122 Întreprinderea piscicolă Luciu, Buzău
1123 Întreprinderea piscicolă Cluj-Napoca, Cluj
1124 Întreprinderea piscicolă Constanţa, Constanţa
1125 Întreprinderea piscicolă Calafat, Dolj
1126 Întreprinderea piscicolă Galaţi, Galaţi
1127 Întreprinderea piscicolă Călăraşi, Ialomiţa
1128 Întreprinderea piscicolă Iaşi, Iaşi
1129 Întreprinderea piscicolă Zau de Câmpie, Mureş
1130 Întreprinderea piscicolă Bercu, Satu Mare
1131 Întreprinderea piscicolă Zimnicea, Teleorman
1132 Întreprinderea piscicolă Urseni, Timiş
1133 Întreprinderea piscicolă Carja, Vaslui
1134 Întreprinderea de construcţii şi reparaţii de nave şi utilaje Tulcea, Tulcea
1135 Întreprinderea de industrializare a peştelui Tulcea, Tulcea
1136 Întreprinderea piscicolă Măcin, Tulcea
1137 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Alba Iulia, Alba
1138 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Arad, Arad
1139 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Piteşti, Argeş
1140 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Bacău, Bacău
1141 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Oradea, Bihor
1142 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Bistriţa, Bistriţa Năsăud
1143 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Botoşani, Botoşani
1144 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Reşiţa, Caraş-Severin
1145 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Sfântu Gheorghe, Covasna
1146 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Târgovişte, Dâmboviţa
1147 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Târgu Jiu, Gorj
1148 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Miercurea Ciuc, Harghita
1149 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Deva, Hunedoara
1150 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Slobozia, Ialomiţa
1151 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Ilfov, Ilfov
1152 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Baia Mare, Maramureş
1153 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
1154 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Piatra Neamţ, Neamţ
1155 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Zalău, Sălaj
1156 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Suceava, Suceava
1157 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Tulcea, Tulcea
1158 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Bârlad, Vaslui
1159 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Vâlcea, Vâlcea
1160 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Braşov, Braşov
1161 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Constanţa, Constanţa
1162 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Galaţi, Galaţi
1163 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Iaşi, Iaşi
1164 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Târgu Mureş, Mureş
1165 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Slatina, Olt
1166 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Ploieşti, Prahova
1167 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Satu Mare, Satu Mare
1168 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Sibiu, Sibiu
1169 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Alexandria, Teleorman
1170 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Focşani, Vrancea
1171 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Bucureşti, Bucureşti
1172 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Brăila, Brăila
1173 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Craiova, Dolj
1174 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Timişoara, Timiş
1175 Întreprinderea de in Mangalia, Constanţa
1176 Întreprinderea de in Reci, Covasna
1177 Întreprinderea de in Joseni, Harghita
1178 Întreprinderea de in Ulmeni, Maramureş
1179 Întreprinderea de in Ploieştiori, Prahova
1180 Întreprinderea de in Cârţa, Sibiu
1181 Întreprinderea de in Ghindari, Mureş
1182 Întreprinderea de in Sighişoara, Mureş
1183 Întreprinderea de cânepă Irăţosu, Arad
1184 Întreprinderea de cânepă Palota, Bihor
1185 Întreprinderea de cânepă Buzău, Buzău
1186 Întreprinderea de cânepă Luduş, Mureş
1187 Întreprinderea de cânepă Sagna, Neamţ
1188 Întreprinderea de cânepă Dumbrăveni, Sibiu
1189 Întreprinderea de cânepă Sânicolaul Mare, Timiş
1190 Întreprinderea de cânepă Vaslui, Vaslui
1191 Întreprinderea de cânepă Alexandria, Teleorman
1192 Întreprinderea de in şi cânepă Beclean, Bistriţa Năsăud
1193 Întreprinderea de in şi cânepă Carei, Satu Mare
1194 Întreprinderea de in şi cânepă Suceava, Suceava
1195 Întreprinderea pentru producerea şi valorificarea bumbacului Brinceni, Teleorman
1196 Întreprinderea de de pescuit oceanic “NAVROM” Tulcea, Tulcea
1197 Întreprinderea “PROTAN” Bucureşti, Bucureşti

1198 Întreprinderea “Didactica”, Bucureşti
1199 Întreprinderea “Frigocom”, Bucureşti
Ăsta este adevăratul RECENSAMÂNT!
Numele boldate sunt ale unor întreprinderi mai mult decât cunoscute, renumite, dar care nu au beneficiat de niciun leu susţinere...
Să auzim de bine!

Ce cumpărăm (182)

Chorizo Espina-E-urile spaniole roşii pe care le înghiţim
de: Cristina Andreea Călin
Ingredientele produsului Chorizo Espina sunt, conform etichetei: carne de porc, proteine de lapte, boia de ardei iute şi dulce, condimente, sare, lactoză, dextrină, dextroză, antioxidant E316–eritrorbat de sodiu, conservanţi (E250–nitrit de sodiu, E252–nitrat de potasiu, colorant E124–roşu ponceau).
Din eticheta nutriţională, care nu este tradusă în limba română, reiese că la 100 de grame de produs, densitatea energetică a produsului 258 kcal/1054 kj, proteine 21 g, grăsimi 18 g, glucide 3 g.
Este un produs crud–uscat tradiţional iberic, din carne de porc, pentru care se admite şi introducerea în mod excepţional a colorantului E124—roşu ponceau, după cum ne spune profesorul Gheorghe Mencinicopschi. Are o densitate energetică moderată spre mare, un conţinut ridicat de proteine şi grăsimi animale saturate. Produsul nu este recomandat copiilor, persoanelor suferinde de hiperuricemie (gută), suferinzilor de ficat şi rinichi, de sindrom metabolic, bolnavilor de cancer, precizează specialistul.
Preluare din Jurnalul Naţional

marți, 18 decembrie 2012

Creşterea profitului

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Emisiunile difuzate de canalele de televiziune sunt adevărate surse de meditaţie prin ele însele. Că ne referim la greşelile elementare de gramatică sau la calitatea execrabilă a unor reportaje, că ne referim la emisiunile cu „vedete” sau la comentariile politice, niciuna din ele nu rezistă unei critici mai atente, ca să nu zic de bun simţ.
Ultimul exemplu, şi cel mai elocvent, mi se pare cel al comentariilor şi meselor rotunde fără număr, prin care se încearcă găsirea unei justificări a comportării domnului Ponta faţă de UDMR. Zeci de invitaţi participă la zeci de discuţii cu dorinţa evidentă de a descâlci iţele unei atari comportări. Fără a mă erija în comentator sau analist politic, lucrurile mi se par foarte simple, mult mai simple decât bănuim: este vorba, pur şi simplu, de dorinţa domnului Ponta de a avea un aliat în cazul despărţirii PSD de PNL, despărţire inevitabilă dacă ne gândim la vehemenţa PNL manifestată în legătură cu participarea UDMR la actul guvernării, USL fiind doar o alianţă conjuncturală.
Dar să lăsăm subiectele politice, pentru că nu sunt specialitatea noastră, şi să revenim la emisiuni mai comune. Iată că, într-o astfel de emisiune aud un comentariu făcut de un moderator referitor la creşterea profitului companiei Petrom. Iar domnul respectiv, faţă de care nutresc o stimă deosebită, afirmă că faptul se datorează privatizării acestei societăţi, reducându-se astfel furturile.
Fără discuţie că furturile reprezintă în România o componentă importantă pe care o companie trebuie să o ia în considerare în calculul profitului rămas. Dar, în cazul unei companii petroliere, nu este nici de departe cea mai importantă sursă de creştere a profitului, nici măcar în România.
Poate că nu am urmărit emisiunea în totalitate, poate că au fost furnizate şi alte informaţii de natură economică, dar nu trebuie să fii nici economist şi nici să ai studii înalte ca să observi singurul motiv, clar ca bună ziua: creşterea uriaşă şi nejustificată a preţului produselor petroliere. Încercaţi să faceţi o comparaţie simplă între preţul benzinei de anul 2010 şi cel de acum. Dar mai bine renunţaţi, pentru că o să vă ia cu leşin... O creştere uriaşă, lipsită de orice justificare economică, o creştere care acoperă toate pierderile din furturi suficient de mult ca să rămână un profit uriaş. Care profit, ne este anunţat cu multă nonşalanţă, de parcă ar fi fost obţinut prin cine ştie ce mijloace de eficientizare şi nu prin metoda simplă, intensivă şi lipsită de scrupule a creşterii preţurilor.
Să auzim de bine!

Ce cumpărăm (181)

Tofu cu valoare biologica bună
de: Cristina Andreea Călin
Produsul analizat este recomandat vegetarienilor şi se înscrie în categoria produselor tradiţionale asiatice. De asemenea, este indicat şi pentru cei care suferă de anumite afecţiuni.
Tofu este un produs tradiţional asiatic. Din eticheta produsului "Tofu–brânză de soia cu ardei" rezultă că acesta este obţinut din extract de soia (apă, boabe de soia), clorură de calciu (agent de coagulare), ardei, saramură (apă, sare). Eticheta nutriţională ne arată că pentru 100 de grame valoarea energetică este de 111,42 kcal, iar conţinutul în proteine este 11,93 grame, glucide 5,04 grame, lipide 4,50 grame.
ANALIZA.
"Tofu–brânză de soia cu ardei" este un produs vegetal, compatibil cu dietele vegetariene. Densitatea energetică a produsului este mică, conţinutul în proteine este ridicat, conferindu-i o valoare biologică bună. Nu sunt specificate glucidele, astfel că nu putem şti dacă printre acestea se găsesc şi zaharuri flatulente (stahioză, melidioză, rafinoză), precizează Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
CONCLUZII.
Produsul analizat este recomandat vegetarienilor, dar şi persoanelor care doresc să-şi diversifice dieta, fiind necesară testarea toleranţei individuale înainte de consum. "Tofu–brânză de soia cu ardei" este o sursă de proteine vegetale de bună calitate, fiind indicate şi în alimentaţia suferinzilor de hiperuricemie (gută), diabeticilor, suferinzilor de maladii cardiovasculare, ne informează profesorul doctor Mencinicopschi. Ca observaţie, inscripţia "garantăm că soia nu a fost modificată genetic" nu era necesară din punct de vedere al legii. Aceasta prevede că numai în cazul în care produsul este obţinut din soia modificată genetic să se facă specificaţia. Pe de altă parte, nu este clar dacă soia în general nu a fost modificată genetic sau dacă soia folosită în produs nu a fost modificată genetic, spune specialistul.
Preluare din Jurnalul Naţional

luni, 17 decembrie 2012

Bilanţul (11)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al unsprezecelea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
1001 Întreprinderea de industrializarea cărnii Bârlad, Vaslui
1002 Întreprinderea de industrializarea cărnii Râmnicu-Vâlcea, Vâlcea
1003 Întreprinderea de industrializarea cărnii Focşani, Vrancea
1004 Întreprinderea “Antefrig” Bucureşti, Bucureşti
1005 Întreprinderea “Abatorul” Bucureşti, Bucureşti
1006 Întreprinderea de produse şi conserve de carne Bucureşti, Bucureşti
1007 Întreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia, Alba
1008 Întreprinderea de industrializare a laptelui Arad, Arad
1009 Întreprinderea de industrializare a laptelui Piteşti, Argeş
1010 Întreprinderea de industrializare a laptelui Bacău, Bacău
1011 Întreprinderea de industrializare a laptelui Oradea, Bihor
1012 Întreprinderea de industrializare a laptelui Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
1013 Întreprinderea de industrializare a laptelui Botoşani, Botoşani
1014 Întreprinderea de industrializare a laptelui Braşov, Braşov
1015 Întreprinderea de industrializare a laptelui Brăila, Brăila
1016 Întreprinderea de industrializare a laptelui Buzău, Buzău
1017 Întreprinderea de industrializare a laptelui Reşiţa, Caraş-Severin
1018 Întreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca, Cluj
1019 Întreprinderea de industrializare a laptelui Constanţa, Constanţa
1020 Întreprinderea de industrializare a laptelui Sfântu Gheorghe, Covasna
1021 Întreprinderea de industrializare a laptelui Târgovişte, Dâmboviţa
1022 Întreprinderea de industrializare a laptelui Craiova, Dolj
1023 Întreprinderea de industrializare a laptelui Galaţi, Galaţi
1024 Întreprinderea de industrializare a laptelui Târgu Jiu, Gorj
1025 Întreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc, Harghita
1026 Întreprinderea de industrializare a laptelui Simeria, Hunedoara
1027 Întreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia, Ialomiţa
1028 Întreprinderea de industrializare a laptelui Iaşi, Iaşi
1029 Întreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov-Bucureşti, Ilfov
1030 Întreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare, Maramureş
1031 Întreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
1032 Întreprinderea de industrializare a laptelui Târgu Mureş, Mureş
1033 Întreprinderea de industrializare a laptelui Piatra Neamţ, Neamţ
1034 Întreprinderea de industrializare a laptelui Slatina, Olt
1035 Întreprinderea de industrializare a laptelui Ploieşti, Prahova
1036 Întreprinderea de industrializare a laptelui Satu-Mare, Satu–Mare
1037 Întreprinderea de industrializare a laptelui Şimleul Silvaniei, Sălaj
1038 Întreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu, Sibiu
1039 Întreprinderea de industrializare a laptelui Suceava, Suceava
1040 Întreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria, Teleorman
1041 Întreprinderea de industrializare a laptelui Timişoara, Timiş
1042 Întreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea, Tulcea
1043 Întreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui, Vaslui
1044 Întreprinderea de industrializare a laptelui Râmnicu Vâlcea, Vâlcea
1045 Întreprinderea de industrializare a laptelui Focşani, Vrancea
1046 Întreprinderea de industrializare a laptelui Bucureşti, Bucureşti
1047 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Arad, Arad
1048 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Sascut, Bacău
1049 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Bucecea, Botoşani
1050 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Bod, Braşov
1051 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Buzău, Buzău
1052 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Podari, Dolj
1053 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Paşcani, Iaşi
1054 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Giurgiu, Giurgiu
1055 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Urziceni, Ilfov
1056 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Ţăndărei, Ialomiţa
1057 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Târgu Mureş, Mureş
1058 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Oradea, Bihor
1059 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Luduş, Mureş
1060 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Roman, Neamţ
1061 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Corabia, Olt
1062 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Timişoara, Timiş
1063 Întreprinderea de produse zaharoase Braşov, Braşov
1064 Întreprinderea de produse zaharoase “Feleacul” Cluj-Napoca, Cluj
1065 Întreprinderea de produse zaharoase “Cerna” Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
1066 Întreprinderea de produse zaharoase “Victoria” Sibiu, Sibiu
1067 Întreprinderea de produse zaharoase “Kandia” Timişoara, Timiş
1068 Întreprinderea de produse zaharoase Bucureşti, Bucureşti
1069 Întreprinderea de spirt şi drojdie Arad, Arad
1070 Întreprinderea de bere Piteşti, Argeş
1071 Întreprinderea de bere, spirt şi drojdie Mărgineni, Bacău
1072 Întreprinderea de bere, spirt şi drojdie Oradea, Bihor
1073 Întreprinderea de bere şi amidon Brăila, Brăila
1074 Întreprinderea de bere “Aurora” Braşov, Braşov
1075 Întreprinderea de bere şi spirt Cluj-Napoca, Cluj
1076 Întreprinderea de bere Constanţa, Constanţa
1077 Întreprinderea de spirt Sfântu Gheorghe, Covasna
1078 Întreprinderea de amidon şi glucoză Târgu Secuiesc, Covasna
1079 Întreprinderea de bere Galaţi, Galaţi
1080 Întreprinderea de bere, spirt şi amidon Sânsimion, Harghita
1081 Întreprinderea de bere şi malţ Haţeg, Hunedoara
1082 Întreprinderea de bere şi spirt Iaşi, Iaşi
1083 Întreprinderea de drojdie “Seineana” Seini, Maramureş
1084 Întreprinderea de bere şi spirt “Banoviţa” Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
1085 Întreprinderea de bere Reghin, Mureş
1086 Întreprinderea de bere şi amidon “Steagu Roşu” Piatra Neamţ, Neamţ
1087 Întreprinderea de bere Azuga, Prahova1088 Întreprinderea de bere Satu Mare, Satu Mare
1089 Întreprinderea de bere şi amidon Sibiu, Sibiu
1090 Întreprinderea de bere, spirt şi amidon Rădăuţi, Suceava
1091 Întreprinderea de bere, spirt şi drojdie Bucureşti, Bucureşti
1092 Întreprinderea de bere Rahova–Bucureşti, Bucureşti
1093 Întreprinderea de bere Griviţa–Bucureşti, Bucureşti
1094 Întreprinderea de bere Bragadiru–Bucureşti, Bucureşti
1095 Întreprinderea de ulei “Interindustrial” Oradea, Bihor
1096 Întreprinderea de ulei Constanţa, Constanţa
1097 Întreprinderea de ulei “Oltenia” Podari, Dolj
1098 Întreprinderea de ulei “Prutul” Galaţi, Galaţi
1099 Întreprinderea de ulei Slobozia, Ialomiţa
1100 Întreprinderea de ulei “Unirea” Iaşi, Iaşi
Să auzim de bine!