vineri, 30 noiembrie 2012

Victoria Facebook

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Nu, dragii mei, nu este vorba de o expreie sinonimă cu Victoria’s Secrets, ci de o victorie, în sensul de reuşită, realizare a celebrului site de socializare Facebook.
Despre antipatia, ca să fiu moderat în exprimare, pe care o port acestui sistem am mai scris. Am scris şi despre obedienţa manifestată de populaţia planetei faţă de acest sistem. Am scris şi despre revolta mea faţă de obligaţiile pe care le generează sistemul (mă refer aici la obligaţia ca, atunci când vreau să postez un comentariu pe pagina web a unui producător, sunt obligat să o fac prin intermediul Facebook, lucru cu care nu mă împac).
Dar iată că astăzi am ocazia să vă prezint un clip descărcat de pe YouTube care ne arată din plin câteva din marile binefaceri aduse de acest sistem de socializare virtuală, sistem care ne ajuta să ne dezobişnuim să dăm mâna cu un prieten.
Să auzim de bine!


Ce cumpărăm (163)

Brânza topită cu şuncă Fulga cu fosfor
Periculos, nitritul de sodiu poate fi cancerigen.
de: Cristina Andreea Călin
Produsul conţine atât de mult fosfor încât dacă am mânca o cantitate mai mare, am ajunge să fim fosforescenţi. Acest exces duce în timp la apariţia osteoporozei.
Brânza topită cu şuncă Fulga este un produs în care predomină aditivii alimentari care au în compoziţie fosfor. Ingredientele înscrise pe etichetă sunt: "brânză, apă, smântână, unt, zer praf, şuncă (3%)–(pulpă de porc fără piele şi os), apă, sare, stabilizatori (E 451–trifosfat sodic, E 452–polifosfaţi), sirop de glucoză, afânător (E 407–caragenan), dextroză, antioxidant (E 316–erithorbat de sodiu), aromă, potenţiator de aromă (E 621–monoglutamat de sodiu, E 635–5‘ ribonucleotide de sodiu), conservant (E 250–nitrit de sodiu), săruri de topire (E 339–fosfaţi de sodiu, E 450–difosfaţi, E 452–polifosfaţi), aromă. Grăsime în SU: min. 50%". Dacă veţi consumua 100 g din acest produs veţi acumula 281,8 kcal (1168,4 Kj), proteine 13,8 g, glucide 4,3g, lipide 23,3g.
ANALIZĂ. Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, descrie produsul analizat: "brânză topită cu profil nutriţional dezechilibrat, cu un exces de grăsimi animale saturate aterogene şi o serie de aditivi alimentari." Printre E-urile folosite se numără şi sărurile de topire care aduc un surplus de fosfor, dezechilibrînd balanţa calciu-fosfor şi împiedicînd astfel fixarea calciului în oase. De asemenea, brânza topită analizată conţine şi nitrit de sodiu (E 250), care poate fi cancerigen, dar şi E 621 (monoglutamat de sodiu) şi E 635-(5‘–ribonucleotide disodice) care pot fi neurotoxice. Mai mult, E 635 poate induce criză de gută. Brânza conţine surse de lactoză, sare, zaharuri cu index glicemic foarte ridicat (sirop de glucoză, dextroză), de care trebuie să ţină cont suferinzii de diabet şi cei cu intoleranţă la lactoză. Densitatea energetică a produsului este mare, 281,8 kcal/ 100 grame.
CONCLUZII. Produsul analizat nu este indicat copiilor, adolescenţilor, femeilor însărcinate şi celor care alăptează, suferinzilor de maladii cardiovasculare, hepato-renale, celebrovasculare, neurodegenerative, suferinzilor de osteoporoză, de hiperuricemie (gută), suferinzilor de afecţiuni dermatologice, de cancer, celor cu status proinflamator sistemic. Cei care au intoleranţă la lactoză vor testa în prealabil produsul pentru a vedea care este reacţia organismului. Specialistul ne recomandă să ţinem cont de aportul de zaharuri şi de sare ascunse în produs. O persoană adultă nu trebuie să consume zilnic o cantitate mai mare de 6 g de sare pentru a nu dezvolta afecţiuni renale sau cardiovasculare.
Preluare din Jurnalul Naţional

joi, 29 noiembrie 2012

Bilanţul (7)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al şaptelea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
601 Întreprinderea textilă “Drum Nou” Oradea, Bihor
602 Întreprinderea textilă “Republica” Dârste, Braşov
603 Întreprinderea de mătase “România muncitoare” Cluj-Napoca, Cluj
604 Întreprinderea textilă “Dobrogeana” Constanţa, Constanţa
605 Întreprinderea textilă “Trainica” Pucioasa, Dâmboviţa
606 Întreprinderea textilă “Năvodul” Galaţi, Galaţi
607 Întreprinderea de stofe de mobilă şi ţesături tehnice Gheorghieni, Harghita
608 Întreprinderea ”Filatura de in şi cânepă” Gheorghieni, Harghita
609 Întreprinderea “Ţesătoria de mătase” Deva, Hunedoara
610 Întreprinderea de mătase”Victoria” Iaşi, Iaşi
611 Întreprinderea integrată de ţesături subţiri tip in Paşcani, Iaşi
612 Întreprinderea de in şi cânepă “Textila” Iaşi, Iaşi
613 Întreprinderea filatura şi finisajul Baloteşti, Ilfov
614 Întreprinderea textilă “Intex” Păuleşti, Prahova
615 Întreprinderea “Ţesătoria de mătase” Sighişoara, Mureş
616 Întreprinderea de in şi cânepă Negreşti, Satu Mare
617 Întreprinderea textilă “Solidaritatea” Satu Mare, Satu Mare
618 Întreprinderea textilă “Mătasea Roşie” Cisnădie, Sibiu
619 Întreprinderea “Filatura de in şi cânepă” Fălticeni, Suceava
620 Întreprinderea textilă “Garofiţa” Timişoara, Timiş
621 Întreprinderea textilă “Filatura de mătase naturală” Lugoj, Timiş
622 Întreprinderea textilă “Arta textilă” Timişoara, Timiş
623 Întreprinderea “Filatura şi ţesătoria” Sânicolau Mare, Timiş
624 Întreprinderea textilă ”13 Decembrie” Timişoara, Timiş
625 Întreprinderea de panglici Zimnicea, Teleorman
626 Întreprinderea de mătase “Select” Bucureşti, Bucureşti
627 Întreprinderea de mătase “Flamura Roşie” Bucureşti, Bucureşti
628 Întreprinderea de mătase “Borangicul” Bucureşti, Bucureşti
629 Întreprinderea de mătase “Mătasea populară” Bucureşti, Bucureşti
630 Întreprinderea de mătase “Ţesătoriile reunite” Bucureşti, Bucureşti
631 Întreprinderea de stofe de mobilă Bucureşti, Bucureşti
632 Întreprinderea textilă “Unirea” Bucureşti, Bucureşti
633 Întreprinderea textilă “Industria iutei” Bucureşti, Bucureşti
634 Întreprinderea de in, cânepă “Prodin” Bucureşti, Bucureşti
635 Întreprinderea de stofe “Argeşeana” Argeş
636 Întreprinderea filatura de lână “Musceleana” Cetăţeni, Argeş
637 Întreprinderea de postav Buhuşi, Bacău
638 Întreprinderea de postav “Proletarul” Bacău, Bacău
639 Întreprinderea “Netex” Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
640 Întreprinderea de stofe “Carpatex” Braşov, Braşov
641 Întreprinderea de postav Prejmer, Braşov
642 Întreprinderea textilă “Octombrie roşu” Ghimbav, Braşov
643 Întreprinderea filatura de lână pieptanată Buzău, Buzău
644 Întreprinderea integrată de lână Constanţa, Constanţa
645 Întreprinderea textilă “Independenţa” Craiova, Dolj
646 Întreprinderea “Filatura de lână pieptănată” Miercurea Ciuc, Harghita
647 Întreprinderea de volvatir Tg. Neamţ, Neamţ
648 Întreprinderea de stofe Sighişoara, Mureş
649 Întreprinderea de stofe “Dorobanţul” Ploieşti, Prahova
650 Întreprinderea de stofe “Filatura de lână pieptănată” Mizil, Prahova
651 Întreprinderea “Textila” Cisnădie, Sibiu
652 Întreprinderea “Libertatea” Sibiu, Sibiu
653 Întreprinderea textilă “Dumbrava” Sibiu, Sibiu
654 Întreprinderea industria lânii Timişoara, Timiş
655 Întreprinderea de pălării “Paltim” Timişoara, Timiş
656 Întreprinderea de pălării “Lux” Periam, Timiş
657 Întreprinderea “Filatura de lână pieptănată” Focşani, Vrancea
658 Întreprinderea de postav Azuga, Prahova
659 Întreprinderea “Textila” Griviţa Bucureşti, Bucureşti
660 Întreprinderea română de pâslă Bucureşti, Bucureşti
661 Întreprinderea “Filatura de lână pieptănată” Bucureşti, Bucureşti
662 Întreprinderea “Munca textilă” Bucureşti, Bucureşti
663 Întreprinderea de ciorapi Sebeş, Alba
664 Întreprinderea de tricotaje “Tricoul roşu” Arad, Arad
665 Întreprinderea de tricotaje “Mioriţa” Oradea, Bihor
666 Întreprinderea de tricotaje Braşov, Braşov
667 Întreprinderea de tricotaje Buzău, Buzău
668 întreprinderea de tricotaje “Someşul” Cluj-Napoca, Cluj
669 Întreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc, Harghita
670 Întreprinderea de tricotaje Topliţa, Harghita
671 Întreprinderea de tricotaje Hunedoara, Hunedoara
672 Întreprinderea de tricotaje şi perdele Paşcani, Iaşi
673 Întreprinderea de tricotaje “Moldova” Iaşi, Iaşi
674 Întreprinderea de tricotaje “Unitatea” Sighet, Maramureş
675 Întreprinderea de tricotaje “8 Martie” Piatra Neamţ, Neamţ
676 Întreprinderea de tricotaje “Smirodava” Roman, Neamţ
677 Întreprinderea de tricotaje Caracal, Olt
678 Întreprinderea de tricotaje Câmpina, Prahova
679 Întreprinderea de tricotaje “Tricotex” Satu Mare, Satu Mare
680 Întreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei, Sălaj
681 Întreprinderea de tricotaje “Drapelul roşu” Sibiu, Sibiu
682 Întreprinderea de ciorapi ”7 Noiembrie” Sibiu, Sibiu
683 Întreprinderea de mănuşi şi ciorapi Agnita, Sibiu
684 Întreprinderea de tricotaje “Zimbrul” Suceava, Suceava
685 Întreprinderea de tricotaje “Bucovina” Rădăuţi, Suceava
686 Întreprinderea de tricotaje “1 Iunie” Timişoara, Timiş
687 Întreprinderea de ciorapi Timişoara, Timiş
688 Întreprinderea de tricotaje Huşi, Vaslui
689 Întreprinderea de tricotaje Focşani, Vrancea
690 Întreprinderea de tricotaje “Crinul” Bucureşti, Bucureşti
691 Întreprinderea “Tricotajul roşu” Bucureşti, Bucureşti
692 Întreprinderea de tricotaje “Tânăra gardă” Bucreşti, Bucureşti
693 Întreprinderea de tricotaje “Tricodava” Bucureşti, Bucureşti
694 Întreprinderea de ciorapi “Apolo” Bucureşti, Bucureşti
695 Întreprinderea de ace de tricotat Bucureşti, Bucureşti
696 Întreprinderea de confecţii Arad, Arad
697 Întreprinderea de confecţii Curtea de Argeş, Argeş
698 Întreprinderea de confecţii Bacău, Bacău
699 Întreprinderea de confecţii Marghita, Bihor
700 Întreprinderea de confecţii Oradea, Bihor
Să auzim de bine!

Ce cumpărăm (162)

Ketchup Regal din tomate şi amidon
de: Cristina Andreea Călin
Produsul este o sursă de zaharuri şi conservanţi cu potenţial nociv neindicat copiilor, femeilor insărcinate şi care alăptează, astmaticilor, suferinzilor de ADHD, persoanelor cu afecţiuni dermatologice.
Ketchup-ul Regal picant are în compoziţie, după cum scrie pe etichetă, următoarele ingrediente: "apă, pastă de tomate 14%, zahăr, amidon, sare, corector de aciditate: oţet E 260, conservanţi: sorbat de potasiu E202, benzoat de sodiu E 211, antioxidant acid ascorbic E300, aromă, bx: min 19". Valoarea energetică pentru 100 de grame de ketchup analizat este de 61,2 kcal/260,1 kj, produsul avănd "proteine 0.65 g, glucide 16,5 g, lipide 0.0 g".
ANALIZÃ
Ketchup-ul analizat este un produs din gama sosurilor de roşii cu un conţinut relativ scăzut de pastă de tomate (14%), dar cu un conţinut ridicat de glucide cu index glicemic inalt (zaharoză). De asemenea, profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, atrage atenţia că in compoziţia produsului se află şi amidon, care este o glucidă cu absorbţie lentă şi cu capacitate ridicată de reţinere a apei şi gelifiere. Amidonul conferă văscozitatea caracteristică produsului. Ketchupul conţine şi conservanţi artificiali periculoşi, printre care se remarcă benzoatul de sodiu. Acesta este incriminat în apariţia sindromului de tulburare hyperkinetică cu deficit de atenţie (ADHD). Doza zilnică admisă pentru acest conservant este de 5 mg/kg corp. Specialiştii recomandă totuşi ca produsele care conţin E 211 să nu fie consumate de copii. Conservantul sorbat de potasiu poate provoca alergii şi astm persoanelor sensibile. De asemenea, produsul conţine o sursă ascunsă de sare, de care trebuie ţinut cont pentru a nu depăşi cele 5-6 g recomandate pe zi.
CONCLUZII. Produsul este o sursă de zaharuri şi conservanţi cu potenţial nociv neindicat copiilor, femeilor insărcinate şi care alăptează, astmaticilor, suferinzilor de ADHD, persoanelor cu afecţiuni
dermatologice. Specialistul nostru recomandă ca diabeticii să ţină cont de aportul ridicat de glucide şi să consume produsul analizat numai cu avizul medicului curant.
Preluare din Jurnalul Naţional

miercuri, 28 noiembrie 2012

Fetişul Obamei

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Şi abia plecă bătrânul... adică Steve Jobs, ce mai freamăt, ce mai zbucium... O lume întreagă se dădea de ceasul morţii. Ce se va face omenirea fără el? Ce se va întâmpla cu progresul omenirii? Cine va concepe noi versiuni de telefoane, mai performante? Va înainta ea, omenirea, pe noi culmi de progres şi civilizaţie sau se va întoarce la întunecosul Ev Mediu?
Astea au fost doar o parte, o mică parte din frământările omenirii care mi-au ajuns la urechi în acele zile. Aşa cum am şi scris la momentul respectiv, niciodată omenirea nu dăduse un semn mai elocvent că nu-şi poate scoate credinţa din suflet şi că trebuie să înlocuiască lipsa lui Dumnezeu cu altcineva. Sau altceva. Drept pentru care o mare parte a populaţiei a înţeles să facă din dispariţia lui un prilej de apologii exagerate sau de drame existenţiale pentru omenire.
Partea proastă, pe care nu toţi oamenii o pricep în totalitate sau nu o pricep de loc este aceea că Dumnezeu nu poate fi înlocuit cu surogate. Sau cu fetişuri. Aşa că, după ce oamenii şi-au dat seama că şi cu Steve Jobs şi fără el omenirea îşi vede de drumul ei, au început să caute cu ardoare un alt simbol căruia să i se închine. Şi, iată că norocul le-a surâs: Barak Obama a fost reales.
De când sunt oameni pe planeta asta nu s-au văzut manifestări mai plenare şi mai extaziate, cu precădere la oameni care nu aveau nici cea mai mică legătură cu realegerea lui sau cel mai mic beneficiu din acest succes al lui Obama. Oamenii se bucurau de parcă a doua zi, ar fi venit Mesia în persoana lui Obama la fiecare cetăţean al planetei, l-ar fi mângâiat pe creştet şi le-ar fi spus: Ia spune-i tu lu’ tata ce probleme ai ca să le rezolve el cum ştie mai bine.
Lacrimi de bucurie sau strigăte extaziate, mulţimi unduind sub briza fericirii adusă de curenţii de peste Atlantic, o bucurie universală şi profundă a cuprins cetăţenii planetei. Fără să înţeleagă de ce sau fără să aibă un motiv, masele nu mai pridideau să-şi etaleze fericirea. Gata! El este ALESUL! De acum înaine va curge lapte şi miere chiar şi în Somalia cea săracă. Odată cu realegerea lui criza economică a dispărut, criza financiară este o amintire, de recesiune nu mai ştie nimeni, o nouă eră de aur li se deschide oamenilor.
Şi toate astea pentru că iată, oamenii au găsit un nou substitut căruia să i se închine. Fără niciun folos.
Să auzim de bine!

Ce cumpărăm (161)

Huba Buba-Gumă din chimicale
de: Cristina Andreea Călin
Produs numai din aditivi.
Huba Buba este un produs pe care copiii trebuie să îl evite pentru a nu avea probleme de sănătate. Dantura, stomacul, dar şi psihicul lor vor avea de suferit în cazul consumului, chiar şi moderat.
Huba Buba este o gumă de mestecat cu lichid interior, cu aromă de căpşuni, care este de fapt un amestec de zahăr cu aditivi alimentari. De pe etichetă citim următoarea compoziţie: "zahăr, sirop de glucoză, bază de gumă, agent de umezire glicerol E 422, arome, acidifianţi acid citric E 330, acid malic E 296, emulsificatori lecitină din soia E 322, agent de îngroşare gumă arabică E 414, corector de aciditate citrat de sodiu E 331, agenţi de glazurare ceară carnauba E 903, shellac E 904: antioxidant BHA E 320, coloranţi E 129 roşu allura AC, E 171 dioxid de titan".
ANALIZĂ. Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi descrie produsul analizat: gumă de mestecat cu conţinut ridicat de zaharuri, cu index glicemic foarte ridicat (zaharoză, sirop de glucoză), care determină pancreasul endocrin să secrete o cantitate mare de insulină. Din această cauză apar fluctuaţii ale glicemiei, cu efecte negative în timp asupra sănătăţii. Alături de zaharurile rafinate, produsul conţine o serie de aditivi alimentari: agenţi de umezire, emulgatori, acidifianţi, corectori de aciditate, agenţi de glazurare, antioxidanţi şi coloranţi chimici de sinteză. E 129, roşu Allura, poate declanşa sindromul de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare (ADHD), poate provoca alergii şi are potenţial cancerigen. Mai mult, profesorul Mencinicopschi atrage atenţia în lucrarea sa "Biblia alimentară" că acest colorant azoic de sinteză nu este suficient evaluat din punct de vedere toxic. La fel de periculos este şi E 320, care, pe lângă alergii şi stări de somnolenţă, poate provoca şi diferite tipuri de cancer. Glicerolul, E 422, consumat în cantităţi mari poate provoca dureri de cap, greaţă, sete, hiperglicemie.
Din compoziţie rezultă că produsul are un profil nutriţional extrem de dezechilibrat, iar aditivii din compoziţie pot avea efecte adverse în funcţie de sensibilitatea fiecărui consumator. Mestecatul
excesiv şi prelungit al gumei determină secreţia unei cantităţi extrem de mari de salivă, provocând efecte nedorite asupra tractusului digestiv. Mestecatul gumei concomitent cu fumatul sporeşte nocivitatea ţigării, crescând absorbţia substanţelor periculoase. Acidifianţii şi corectorii de aciditate pot agrava evoluţia cariilor dentare.
CONCLUZII. Produsul nu este indicat copiilor, femeilor însărcinate şi care alăptează, celor cu sensibilitate a tractusului digestiv. Supraponderalii, obezii, suferinzii de diabet zaharat vor ţine cont de aportul de zaharuri adus de produs. Fumătorii vor evita mestecarea gumei în timp ce fumează. Persoanele cu afecţiuni dentare vor consulta medicul dentist curant.
Preluare din Jurnalul Naţional

marți, 27 noiembrie 2012

Bilanţul (6)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al şaselea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
501 Combinatul de prelucrare a lemnului Turnu-Severin, Mehedinţi
502 Întreprinderea de materiale de construcţii “Cesarom” Bucureşti, Bucureşti503 Întreprinderea de materiale izolatoare Bucureşti, Bucureşti
504 Întreprinderea pentru extragerea, prelucrarea şi montarea marmurei şi a pietrei de construcţii “7 Noiembrie” Bucureşti, Bucureşti
505 Întreprinderea de construcţii prefabricate, agregate şi betoane “Granitul” Bucureşti, Bucureşti506 Întreprinderea de utilaje Alba Iulia, Alba
507 Întreprinderea de articole metalice pentru mobilă şi binale Arad, Arad
508 Întreprinderea de şuruburi “Anghel Saligni” Cernavoda, Constanţa
509 Întreprinderea de tâmplărie metalică şi produse pentru construcţii din materiale plastice Buzău, Buzău
510 Întreprinderea de utilaje şi piese schimb Filiaşi, Dolj
511 Întreprinderea de utilaje şi piese schimb Gheorghieni, Harghita
512 Întreprinderea de utilaje şi piese schimb şi reparaţii Iaşi, Iaşi
513 Întreprinderea de utilaje şi piese schimb Reghin, Mureş
514 Întreprinderea de produse tehnico-sanitare “Feroemail” Prahova, Prahova
515 Întreprinderea de utilaje şi piese schimb Sibiu, Sibiu
516 Întreprinderea de utilaje şi piese schimb Suceava, Suceava
517 Întreprinderea de utilaje şi piese schimb Bucureşti, Bucureşti
518 Întreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru construcţii Alba Iulia, Alba
519 Întreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru construcţii Ghioroc, Arad
520 Întreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru construcţii Braşov, Braşov
521 Întreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru construcţii Turda, Cluj
522 Întreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru construcţii Roman, Neamţ
523 Întreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru construcţii Slatina, Olt
524 Întreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru construcţii Odoreu, Satu Mare
525 Întreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru construcţii Tulcea, Tulcea
526 Întreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru construcţii Drăgăşani, Vâlcea
527 Întreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru construcţii Doaga, Vrancea
528 Întreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru construcţii Bragadiru, Bucureşti
529 Întreprinderea de reparaţii Brăila, Brăila
530 Întreprinderea de reparaţii Ploieşti, Prahova
531 Întreprinderea de aparataje şi accesorii Alexandria, Teleorman
532 Întrerprinderea “6 Martie” Timişoara, Timiş
533 Întreprinderea de construcţii metalice şi aparataje Bucureşti, Bucureşti
534 Întreprinderea de construcţii metalice şi prefabricate Bucureşti, Bucureşti
535 Întreprinderea mecanică de material rulant Braşov, Braşov
536 Întreprinderea mecanică de material rulant “16 Februarie” Cluj-Napoca, Cluj
537 Întreprinderea mecanică de material rulant Craiova, Dolj
538 Întreprinderea mecanică de material rulant Simeria, Hunedoara
539 Întreprinderea mecanică de material rulant Paşcani, Iaşi
540 Întreprinderea mecanică de material rulant Roşiorii de Vede, Teleorman
541 Întreprinderea de reparaţii auto Cluj-Napoca, Cluj
542 Întreprinderea de reparaţii auto Craiova, Dolj
543 Întreprinderea de reparaţii auto Tecuci, Galaţi
544 Întreprinderea mecanică de reparaţii auto şi utilaje pentru transporturi Baia Mare, Maramureş
545 Întreprinderea de reparaţii auto Târgu Mureş, Mureş
546 Întreprinderea de reparaţii auto Câmpina, Prahova
547 Întreprinderea de reparaţii auto Suceava, Suceava
548 Întreprinderea de reparaţii auto Timişoara, Timiş
549 Întreprinderea de prefabricate din beton Aiud, Alba
550 Întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton Piteşti, Argeş
551 Întreprinderea de cariere şi balastiere Braşov, Braşov
552 Întreprinderea de aparate de cale Buzău, Buzău
553 Întreprinderea de producţie industrială pentru construcţii căi ferate Harghita, Harghita
554 Întreprinderea de producţie industrială pentru construcţii căi ferate Deva, Hunedoara
555 Întreprinderea de poduri din beton Giurgiu, Giurgiu
556 Întreprinderea de producţie industrială pentru construcţii căi ferate Baia Sprie, Maramureş
557 Întreprinderea de producţie industrială pentru construcţii căi ferate Otopeni, Bucureşti
558 Întreprinderea de producţie industrială pentru construcţii căi ferate Bucureşti-Chitila, Bucureşti
559 Şantierul naval Orşova, Mehedinţi
560 Întreprinderea de construcţii şi reparaţii echipament de telecomunicaţii Bucureşti, Bucureşti
561 Întreprinderea textilă “UTA” Arad, Arad562 Întreprinderea “Textila” Piteşti, Argeş
563 Întreprinderea textilă “Crişana” Oradea, Bihor
564 Întreprinderea “Textila Năsăud”, Bistriţa-Năsăud
565 Întreprinderea textilă “Moldova” Botoşani, Botoşani
566 Întreprinderea “Ţesătoria Codlea” Braşov
567 Întreprinderea “Textila” Buzău, Buzău
568 Întreprinderea “Textila Bucegi” Pucioasa, Dâmboviţa
569 Întreprinderea textilă “Oltul” Sf. Gheorghe, Covasna
570 Întreprinderea “Textila” Calafat, Dolj
571 Întreprinderea “Textila” Galaţi, Galaţi
572 Întreprinderea de aţă şi filatură ”Odorhei”, Harghita
573 Întreprinderea “Filatura de bumbac” Slobozia, Ialomiţa
574 Întreprinderea “Ţesătura” Iaşi, Iaşi
575 Întreprinderea textilă “Dunăreana” Giurgiu, Giurgiu
576 Întreprinderea “Filatura de bumbac” Olteniţa, Giurgiu
577 Întreprinderea de vată Buftea, Ilfov
578 întreprinderea “Filatura de bumbac” Baia Mare, Maramureş
579 Întreprinderea textilă “Cazanele” Orşova, Mehedinţi
580 Întreprinderea “Ţesătoria de bumbac” Sighişoara, Mureş
581 Întreprinderea “Textila” Slatina, Olt
582 Întreprinderea textilă “Ardeleana” Satu Mare, Satu Mare
583 Întreprinderea “Filatura de bumbac” Carei, Olt
584 Întreprinderea textilă “Târnava” Mediaş, Sibiu
585 Întreprinderea textilă “Firul Roşu” Tălmaciu, Sibiu
586 Întreprinderea textilă ”11 Iunie” Cisnădie, Sibiu
587 Întreprinderea “Filatura de bumbac” Câmpulung Moldovenesc, Suceava
588 Întreprinderea “Filatura de bumbac” Gura Humorului, Suceava
589 Întreprinderea “Textila Teleorman” Roşiorii de Vede, Teleorman
590 Întreprinderea “Textila” Timişoara, Timiş
591 Întreprinderea “Textila” Lugoj, Timiş
592 Întreprinderea textilă “Bumbacul” Timişoara, Timiş
593 Întreprinderea “Ambalajul metalic” Timişoara, Timiş
594 Întreprinderea “Textila” Vaslui, Vaslui
595 Întreprinderea textilă “Dacia” Bucureşti, Bucureşti
596 Întreprinderea “Industria bumbacului” Bucureşti, Bucureşti
597 Întreprinderea textilă “Aurora” Bucureşti, Bucureşti
598 Întreprinderea textilă “Suveica” Bucureşti, Bucureşti
599 Întreprinderea textilă “7 Noiembrie” Bucureşti, Bucureşti
600 Întreprinderea “Bumbăcăria românească” Jilava, Bucureşti
Să auzim de bine!

Ce cumpărăm (160)

Salmar-Cremă de peşte cu 5 E-uri
de: Cristina Andreea Călin
Crema de peşte afumat Salmar este un preparat despre care producătorul spune că are un "gust care nu se uită".
Unul dintre ingredientele principale ale cremei de peşte este uleiul vegetal. Producătorul nu ne spune care este natura sa botanică. Acest aspect era important, mai ales că uleiul este folosit şi la prăjirea cepei. Sarea (clorura de sodiu) este al patrulea ingredient. Persoanele care nu au probleme de sănătate nu trebuie să consume mai mult de 6 g de sare zilnic. Pentru cei care suferă de afecţiuni cardiovasculare şi renale, doza se micşorează.
Prin afumare, peştele îşi pierde o parte din calităţile nutritive, avertizează profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Mai mult, acesta ne spune că produsul analizat are un profil nutriţional extrem de dezechilibrat, la care contribuie şi prezenţa celor cinci aditivi alimentari. Cei doi conservanţi folosiţi nu sunt recomandaţi în special în dieta copiilor şi a femeilor însărcinate şi care alăptează. E202, sorbat de potasiu, poate produce crize de astm şi alergii, mai ales în cazul persoanelor sensibile. Benzoatul de sodiu este unul dintre cei mai periculoşi aditivi alimentari, fiind incriminat, de cele mai recente studii în domeniu, de modificarea ADN-ului uman. În timp, în urma unui consum cronic, apar diverse tipuri de cancer. Copiii nu ar trebui să consume produse care conţin E211, din cauză că induce sindromul de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare (ADHD), care se poate manifesta prin tulburări de comportament chiar şi în adolescenţă. Doza zilnică admisă de E211 este de 5 mg/kg corp.
AGENŢII DE PĂCĂLEALĂ
Cei doi agenţi de îngroşare–E412 şi E415–sunt folosiţi mai ales pentru a masca folosirea unei cantităţi mari de apă. La nivelul organismului au însă efecte adverse. Cel mai afectat este tractusul digestiv, însă mai pot apărea şi alergii, crize de astm, eczeme. Guma guar interferează cu absorbţia grăsimilor, iar guma xanthan, cu absorbţia lipidelor şi a sărurilor minerale. Colorantul E160b, annatto, nu este recomandat copiilor hiperactivi şi poate provoca urticarie.
Chiar dacă crema de peşte nu are etichetă nutriţională, din compoziţie rezultă că aceasta are o valoare energetică foarte ridicată, de care trebuie să ţină cont, în special, supraponderalii şi obezii.
În urma analizei ingredientelor înscrise pe etichetă, specialistul ne spune că produsul analizat nu este recomandat copiilor, femeilor însărcinate şi care alăptează, supraponderalilor şi obezilor, celor cu afecţiuni cardiovasculare, renale, hepatice, celor cu maladii ale tractusului digestiv, dermatologice, astmaticilor, alergicilor, bolnavilor de cancer, celor cu ADHD.
INGREDIENTE:
Macrou afumat, ulei vegetal, apă, ceapă prăjită, sare, arome, conservanţi: E202–sorbat de potasiu, E211–benzoat de sodiu, agenţi de îngroşare: E412–gumă guar, E415–gumă xanthan, condimente, colorant: annatto–E160b. Masa de peşte–minimum 40 g.
Preluare din Jurnalul Naţional

luni, 26 noiembrie 2012

Frumoasele noastre

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
De la bun început îmi fac datoria să vă avertizez că acest articol e destinat în exclusivitate bărbaţilor. Cum adică, se vor mira cei mai curioşi dintre voi, acest om (adică eu, autorul articolului) a devenit misogin peste noapte?
Un asemenea raţionament ascunde două greşeli: prima, nu am devenit peste noapte, ci peste zi şi a doua, despre ce credeţi voi că vorbesc bărbaţii când se întâlnesc? Evident, despre maşini! Pentru că despre maşini va fi vorba în rândurile de mai jos. D’aia am zis că e destinat bărbaţilor. Desigur, femeile sunt binevenite şi ele în rândul admiratorilor maşinilor de epocă. Maşini de epocă, dar superbe. Modele de renume, cu linie, eleganţă şi stil, maşini care, cu toată vechimea lor, ne încântă ochii şi ne aprind imaginaţia.
Să auzim de bine!
Bentley 6 Litres Gill & Son Convertible Sedan 1927.

Berliet 1900.
Bugatti Type 57 SC Corsica Coupé 1938.
Cord L 29 Rumble Seat Cabriolet 1930.
Ford Model T Touring 1912.
Isotta Frachini 1928.
Lanchester 28 hp Landaulette 1910.
Mercedes Benz Ss Tourer 1930.
Packard 1912.
Queen Model E Tourng 1905.
Rolls Royce Phantm II Hooper All Weather Tourer 1930.
Rolls Royce Phantom I Windover All Weather 1925.
Rolls Royce Silver Ghost 1907.
Rolls Royce Silver Ghost Picadilly Roadster 1923.
Simplex Crane Model 5 Roadster 1915.
Să auzim de bine!

Ce cumpărăm (159)

Specialitate cu ciuperci şi E-uri
de: Cristina Andreea Călin
Pe vremea bunicii, ştrudelul se făcea din ingrediente naturale, fără să fie nevoie de aditivi. Astăzi, reţetele s-au complicat şi pe alocuri par nişte înşiruiri de substanţe chimice.
În trendul modern se încadrează şi specialitatea de "ştrudel cu ciuperci–congelat, nepreparat", care are în compoziţie: "Ciuperci 24%, făină de grâu, grăsimi vegetale şi ulei, grăsimi vegetale hidrogenate, zer, apă, brânză albă tip Feta, amidon de porumb, fulgi de porumb, sare, ceapă prăjită, aromanţi E 621–monoglutamat de sodiu, pudră de ou, condimente (usturoi, ceapă, piper), smîntână (15% grăsime), glucoză, emulgatori E 471–mono şi digliceride ale acizilor graşi, E 472c–esteri glicerici ai acidului citric cu acizi graşi, coloranţi: betacaroten–E 160". Dacă veţi consuma 100 de grame de produs, veţi acumula "calorii 1.093 kj/263 kcal., proteine 5 g, carbohidraţi 18 g, grăsimi 18 g, carbohidraţi 1,5 g".
ANALIZĂ. Ştrudelul analizat este un produs de patiserie cu profil nutriţional dezechilibrat, cu exces de grăsimi vegetale. Dintre acestea se remarcă utilizarea unei cantităţi destul de mari a grăsimilor hidrogenate, incriminate pentru apariţia bolilor cardiovasculare. De asemenea, în compoziţia produsului analizat intră şi grăsimi animale saturate aterogene din smântână. Ştrudelul conţine şi glucide cu absorbţie lentă, amidon din făină de grâu, amidon din fulgi de porumb, amidon din porumb, dar şi glucide cu absorbţie rapidă (glucoză). Acestea stresează pancreasul endocrin, forţându-l să producă într-o perioadă scurtă de timp o cantitate mare de insulină. Amestecul de grăsimi şi glucide face ca ştrudelul să aibă o densitate energetică mare, 263 kcal./100 grame, ne avertizează profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
Consumatorii trebuie să ţină cont şi de faptul că ştrudelul conţine o sursă de lactoză, sare şi betacaroten. Acesta din urmă nu este recomandat a fi consumat de fumători pentru că sporeşte riscul apariţiei cancerului pulmonar.
Concluzii
În urma analizei etichetei, specialistul nostru nu recomandă produsul copiilor, adolescenţilor, femeilor însărcinate şi care alăptează, supraponderalilor şi obezilor, suferinzilor de boli cardiovasculare, persoanelor care suferă de dislipidemie, celor cu maladii hepato-renale, hipertensivilor, celor cu afecţiuni neurodegenerative, bolnavilor de cancer, celor cu sindrom metabolic. Diabeticii îl vor consuma numai cu avizul medicului curant. Persoanele care au intoleranţă la lactoză vor testa ştrudelul în prealabil pentru a vedea care este reacţia organismului. Ştrudelul este interzis suferinzilor de celiachie din cauza conţinutului de gluten din făina de grâu.
Preluare din Jurnalul Naţional

duminică, 25 noiembrie 2012

Ce cumpărăm (158)

Ştrudel Ema cu 18 E-uri
de: Cristina Andreea Călin
Pe ambalajul ştrudelului Ema scrie destul de mare: "o minunăţie dulce". Ne întrebăm ce poate fi aşa de minunat să mănânci 18 E-uri, grăsimi sintetice şi zaharuri rafinate.
Ema este un ştrudel congelat cu brânză şi stafide. Lista de ingrediente este foarte lungă şi cuprinde o mulţime de aditivi alimentari care ar fi putut lipsi. Produsul are în compoziţie: făină, brînză dulce de vacă 25%, margarină (uleiuri vegetale rafinate, uleiuri vegetale hidrogenate, emulgatori: mono- şi digliceride ale acizilor graşi E 471, poliglicerol ester E 475, lecitină din soia E 322, conservant: sorbat de potasiu E 202, acidifiant: acid citric E 330, aromă de unt, colorant: betacaroten E 160a, annatto E 160b, antioxidant: acid ascorbic E 300), cremă de vanilie (zahăr, amidon modificat E 1422, lapte praf, grăsime vegetală, îndulcitor: lactitol E 966, substanţe odorizante natural identice, colorant: caroten E 160, riboflavină E 101), apă, stabilizator), zahăr, amidon modificat E 1414, praf de ou, grăsimi parţial hidrogenate, praf de zer, amidon de grâu, lapte praf degresat, praf de frişcă, emulgatori: acid diacetiltartric E 472e, esteri ai mono şi digliceridelor E 472b, mono şi digliceride ai acizilor graşi E 471, aromă, acidifiant: acid citric E 330), amidon de porumb modificat E 1440, sare iodată, oţet, zahăr, stafide 3%. Tot de pe etichetă aflăm că 100 de grame de ştrudel au o valoare energetică de 279 kcal şi că acestea ne aduc 5,9 g proteine, 23,41 g carbohidraţi şi 17,85 g lipide.
ANALIZĂ. Ştrudelul Ema este un produs de patiserie cu profil nutriţional dezechilibrat şi valoare
biologică scăzută rezultată din îmbinarea glucidelor de tip amidonos din făină şi a glucidelor cu index glicemic foarte ridicat (zaharoză), cu grăsimi vegetale hidrogenate (margarină) periculoase pentru sănătate. Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, ne spune că această compoziţie imprimă produsului o valoare energetică foarte ridicată (279 kcal/100 de grame). Tot din lista de ingrediente rezultă că, pe lângă zaharuri rafinate şi grăsimi sintetice, ştrudelul analizat are în compoziţie şi 18 aditivi alimentari. E-urile din categoria amidonurilor modificate pot produce disfuncţii ale tractusului digestiv, iar conservanţii pot înteţi crizele de astm şi pot acutiza alergiile.
CONCLUZII. Produsul analizat nu este indicat copiilor, femeilor însărcinate şi care alăptează, suferinzilor de sindrom metabolic, hipertensivilor, bolnavilor de maladii hepatorenale, suferinzilor de dislipidemie, de boli cardio şi cereboravasculare, de boli neurodegenerative, bolnavilor de diferite tipuri de cancere. Diabeticii îl vor consuma numai cu avizul medicului curant, ţinînd cont de aportul de glucide adus de produs. Persoanele cu intoleranţă la lactoză şi alergie la proteinele din lapte îl vor testa în prealabil. Ştrudelul analizat este interzis suferinzilor de celiachie (intoleranţă la gluten).
Preluare din Jurnalul Naţional

sâmbătă, 24 noiembrie 2012

Ce cumpărăm (157)

Elit-Cârnaţi cu multă sare
de: Cristina Andreea Călin
Valoarea energetică este foarte mare.
Produsul analizat are în compoziţie o cantitate mare de sare, motiv pentru care trebuie evitat de cei care suferă de inimă şi rinichi.
Cârnaţii grill Elit au în compoziţie carne de porc, sare, condimente, boia, usturoi, antioxidant acid ascorbic E 300, adaos proteic vegetal din soia, colorant natural acid carminic E 120.
ANALIZĂ. Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi descrie produsul analizat ca fiind de tip cârnaţi, obţinut din carne de porc, cu conţinut de grăsimi animale saturate aterogene, condimente, adaos proteic din soia şi aditivi alimentari, E 300 şi E 120.
Colorantul E 120 conţine aluminiu, care este asociat cu boala Alzheimer. De asemenea, poate produce şi alergii, rinite, astm şi erupţii cutanate. Din lista de ingrediente reiese că produsul are şi un conţinut ridicat de sare.
CONCLUZII. Produsul analizat nu este indicat copiilor, femeilor însărcinate şi care alăptează, hipertensivilor, celor cu dislipidemie şi hipertrigliceridemie, suferinzilor de gută, de boli hepato-renale, de boli neurodegenerative (Alzheimer şi Parkinson), suferinzilor de cancer, celor cu maladii ale pielii, alergicilor, supraponderalilor şi obezilor.
Preluare din Jurnalul Naţional

vineri, 23 noiembrie 2012

Bilanţul (5)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al cincilea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
401 Întreprinderea „ILEFOR” Târgu Mureş, Mureş
402 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin, Mureş
403 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Târgu Mureş, Mureş
404 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamţ, Neamţ
405 întreprinderea de mobilă tapisată şi produse de tapiserie “Relaxa” Mizil, Prahova406 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Ploieşti, Prahova
407 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare, Satu Mare
408 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Zalău, Sălaj
409 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu, Sibiu
410 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava, Suceava
411 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Rădăuţi, Suceava
412 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Timişoara, Timiş
413 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui, Vaslui
414 Combinatul de prelucrare a lemnului Râmnicu-Vâlcea, Vâlcea
415 Combinatul de prelucrare a lemnului Focşani, Vrancea
416 Întreprinderea “Arta Mobilei” Bucureşti, Bucureşti
417 Întreprinderea “Produse lemn mobilă” Bucureşti, Bucureşti
418 Întreprinderea de casete de radio şi televizoare Bucureşti, Bucureşti
419 Întreprinderea forestieră de exploatare şi transport Bucureşti, Bucureşti
420 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Sebeş, Alba
421 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Arad, Arad
422 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Piteşti, Argeş
423 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Bacău, Bacău
424 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Oradea, Bihor
425 Întreprinderea de împletituri Oradea, Bihor
426 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
427 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Braşov, Braşov
428 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Nehoiu, Buzău
429 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Caransebeş, Caraş-Severin
430 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Cluj-Napoca, Cluj
431 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Constanţa, Constanţa
432 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Târgu Secuiesc, Covasna
433 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Târgu Jiu, Gorj
434 Combinatul de exploatare şi prelucrare a lemnului Topliţa, Harghita
435 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Miercurea Ciuc, Harghita
436 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Deva, Hunedoara
437 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Iaşi, Iaşi
438 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Baia Mare, Maramureş
439 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Orşova, Mehedinţi
440 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Reghin, Mureş
441 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Piatra Neamţ, Neamţ
442 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Ploieşti, Prahova
443 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Satu Mare, Satu Mare
444 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Sibiu, Sibiu
445 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Suceava, Suceava
446 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Timişoara, Timiş
447 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Râmnicu Vâlcea, Vâlcea
448 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Focşani, Vrancea
449 Întreprinderea de celuloză şi hârtie “Letea” Bacău, Bacău
450 Întreprinderea de hârtie Petreşti, Alba
451 Întreprinderea de hârtie “Bistriţa” Prundul Bârgăului, Bistriţa-Năsăud
452 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Zărneşti, Braşov
453 Întreprinderea de hârtie cretată şi carton ondulat Ghimbav, Braşov
454 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Dej, Cluj
455 Întreprinderea de cartoane şi confecţii “Mucart” Cluj-Napoca, Cluj456 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Palas-Constanţa, Constanţa
457 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Călăraşi, Ialomiţa
458 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Drobeta-Turnu Severin, Mehedinţi
459 Întreprinderea de celuloză şi hârtie “Reconstrucţia” Piatra Neamş, Neamţ
460 Întreprinderea de hârtie şi cartoane “Comuna din Paris” Piatra Neamţ, Neamţ
461 Întreprinderea de hârtie Buşteni, Prahova
462 Întreprinderea de cartoane şi confecţii “Prahova” Scăieni, Prahova
463 Combinatul de celuloză şi hârtie Suceava, Suceava
464 Combinatul pentru lianţi Câmpulung, Argeş465 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Aleşd, Bihor
466 Combinatul pentru lianţi Hoghiz, Braşov
467 Întreprinderea poligrafică Crişana, Bihor
468 Combinatul pentru lianţi şi materiale refractare Turda, Cluj469 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Medgidia, Constanţa
470 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Fieni, Dâmboviţa471 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Târgu Jiu, Gorj
472 Întreprinderea pentru lianţi Deva, Hunedoara
473 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Bicaz, Neamţ474 Întreprinderea de materiale de construcţii Oradea, Bihor
475 Întreprinderea de materiale de construcţii Braşov, Braşov
476 Întreprinderea de materiale de construcţii Buzău, Buzău
477 Întreprinderea de produse din ceramică fină pentru construcţii Cluj-Napoca, Cluj
478 Întreprinderea de materiale de construcţii Turda, Cluj
479 Întreprinderea de prefabricate din beton şi materiale de construcţii Constanţa, Constanţa
480 Întreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanţa, Constanţa
481 Întreprinderea de materiale de construcţii Doiceşti, Dâmboviţa
482 Întreprinderea de prefabricate din beton Craiova, Dolj
483 Întreprinderea de prefabricate din beton Galaţi, Galaţi
484 Întreprinderea de materiale de construcţii Deva, Hunedoara
485 Întreprinderea pentru extragerea, prelucrarea şi montarea marmurei şi a pietrei de construcţii Simeria, Hunedoara
486 Întreprinderea de materiale de construcţii Călăraşi, Ialomiţa
487 Întreprinderea de materiale de construcţii Iaşi, Iaşi
488 Întreprinderea de produse ceramice Sighişoara, Mureş
489 Întreprinderea de materiale de construcţii Roman, Neamţ
490 Întreprinderea de materiale de construcţii “1 Mai” Bucov, Prahova
491 Întreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni, Prahova
492 Întreprinderea de materiale de construcţii Satu Mare, Satu Mare
493 Întreprinderea de produse ceramice Zalău, Sălaj
494 Întreprinderea de produse ceramice “Record” Sibiu, Sibiu
495 Întreprinderea de prefabricate din beton Timişoara, Timiş
496 Întreprinderea de produse ceramice Jimbolia, Timiş
497 Întreprinderea de produse ceramice Lugoj, Timiş
498 Întreprinderea “EXTRACERAM” Timişoara, Timiş
499 Întreprinderea de materiale izolatoare Vaslui, Vaslui
500 Întreprinderea de materiale de construcţii Odobeşti, Vrancea
Să auzim de bine!

Ce cumpărăm (156)

Lujerul-Pâine cu 4 E-uri
de: Cristina Andreea Călin
Valoarea energetică este medie.
Produsul analizat poate fi consumat de cei care au o dietă bogată pentru a nu dezechilibra organismul din cauza cantităţii mari de glucide pe care o are în compoziţie.
Pâinea total feliată Lujerul are în compoziţie: făină neagră de grâu, făină dietetică (măciniş total 30%), drojdie, sare extra fină iodată, ameliorator de făină, gluten vital, enzime, emulsifiant: mono şi digliceride (E 471), antioxidant: acid ascorbic (E 300), agent de întărire şi stabilizatori: esteri ai mono şi digliceridelor cu acizi graşi (E472a), lecitină (E 322), apă. 100 de grame de pâine aduc un aport energetic de 228 kcal/ 955 kj, proteine 8,2 g, glucide 46,5 g, lipide 1 g.
ANALIZĂ. Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, descrie produsul analizat ca fiind de panificaţie obţinut din făină neagră de grâu şi măciniş total, ameliorator de făină şi aditivi alimentari cu acţiune antioxidantă şi stabilizatori. Pâinea are o densitate calorică medie şi un profil nutriţional relativ echilibrat, datorită utilizării făinii negre şi a măcinişului total.
Aceştia păstrează o serie de macro şi micronutrienţi valoroşi din punct de vedere nutriţional. Consumatorii trebuie să ţină cont de cantitatea de sare din produs, pentru a nu depăşi doza zilnică recomandată de 6 g pentru un adult. Prea multă sare duce la apariţia bolilor de inimă sau de rinichi.
CONCLUZII. Specialistul ne spune că produsul poate fi consumat de toate categoriile de persoane în contextul unei diete echilibrate şi diversificate şi al unui stil de viaţă activ. Diabeticii îl vor consuma conform prescripţiilor medicului curant, ţinînd cont de aportul de glucide adus de produs. Pâinea este interzisă suferinzilor de celiachie, din cauza conţinutului de gluten.
Preluare din Jurnalul Naţional

joi, 22 noiembrie 2012

De ce se îmbolnăvesc acuzaţii?

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Acest articol a pornit simplu, de la un rând citit pe una din paginile analfabete de ştiri care bântuie Internetul: "MM Stoica are un copil si Jean Padureanu e batran!" Aşa scria acolo, batran, nu bătrân, dar, cu un oarece efort am reuşit să descifrez.
Aprofundând lectura, am descoperit că respectivul comentariu se referea la condamnarea cu sentinţe definitive a unor persoane din fotbalul românesc.
Dar, extrapolând puţin lucrurile, putem observa cu uşurinţă o trăsătură comună a acestui gen de ştiri: imediat ce este acuzat sau condamnat, românul descoperă că are copii sau familie sau că este grav bolnav.
Cetăţeanul X a fost arestat şi acuzat că a comis o fraudă uriaşă. Instantaneu respectivul se umple de toate bolile pământului. Toate în forme cât mai acute sau în faze terminale. Faptul că până la acel moment a furat de a rupt l-a împiedicat probabil, să-şi caute de sănătate şi iată, acum, bietul om descoperă cu jale că, dacă ar fi fost mai sănătos, ar fi putut fura mai abitir. Drept pentru care cere comutarea pedepsei cu una mai uşoară sau scutire.
Cetăţeanul X a fost arestat şi acuzat că a tâlhărit. Instantaneu respectivul îşi aminteşte de bieţii lui copilaşi şi cât de nelegiuit a fost el pentru că s-a ocupat de tâlhării în loc să se ocupe de creşterea şi educaţia lor. Drept pentru care imploră clemenţa instanţei pentru a se putea dedica familiei.
Cetăţeanul X a fost arestat şi acuzat că a violat. Instantaneu omul îşi dă sema că e în vârstă şi că acesta, la vârsta lui înaintată, ar putea fi ultimul lui viol, aşa că solicită instanţei o doză de respect faţă de senectutea lui, respect manifestat printr-o condamnare cu suspendare.
Cetăţeanul X a fost arestat şi acuzat că a fraudat la greu o bancă. Instantaneu respectivul îşi dă sema că el este victima unui complot, politic sau nu, iar el, ca un naiv ce este şi încrezător s-a lăsat îndemnat să fure pe rupte pentru a-şi ridica câteva viloaie pe malul Snagovului. Drept pentru care solicită instanţei celmenţa cu promisiunea că se va retrage într-una din vile şi va medita tot restul vieţii asupra încrederii în oameni.
Personal, nu îmi aduc aminte de niciun caz, din cele făcute publice, de arestare şi condamnare a unui infractor în care acesta, la momentul arestării, să nu-şi decopere că are pe cap toate bolile, toate necazurile şi toate comploturile din lume.
Se pare că arestările şi condamnările în România provoacă oamenilor momente de luciditate dureroasă, de severă şi autocritică trezire la realitate care, dacă nu îi ajuta arestarea, i-ar fi doborât cu siguranţă.
Să auzim de bine!

Ce cumpărăm (155)

Guma de mestecat Dipper-Mult zahăr
de: Cristina Andreea Călin–03/09/2008
Guma de mestecat Dipper plus este un produs cu profil nutriţional dezechilibrat, cu un exces de glucide rafinate, cu index glicemic ridicat, care agresează pancreasul endocrin. Glucidele din compoziţia produsului îi imprimă acestuia o densitate energetică ridicată, avertizează prof. dr. Gh. Mencinicopschi.
Mestecatul excesiv de gumă determină o secreţie excesivă de salivă, ce poate avea efecte neplăcute asupra sistemului digestiv. Mai mult, asocierea cu fumatul poate creşte nocivitatea ţigării.
Produsul nu este indicat copiilor, supraponderalilor, obezilor, celor cu sensibilitate a tractusului digestiv la diferitele componente ale produsului, celor cu alergie la proteinele din lapte. Diabeticii vor ţine cont de cantitatea de glucide aduse de guma de mestecat. Produsul conţine proteine din lapte, care pot fi alergene pentru anumite persoane.
Ingrediente: zahăr, sirop de glucoză, grăsime vegetală, acidifiant acid citric E330, emulgator: monostearat de gliceril, lecitină din soia E322: arome, proteine din lapte, coloranţi E162 roşu sfeclă.
Preluare din Jurnalul Naţional

miercuri, 21 noiembrie 2012

Bilanţul (4)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al patrulea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
301 Combinatul petrochimic Piteşti, Argeş
302 Combinatul petrochimic Borzeşti, Bacău
303 Întreprinderea rafinăria Dărmăneşti, Bacău
304 Întreprinderea rafinăria Crişana, Bihor
305 Întreprinderea rafinăria Braşov, Braşov
306 Combinatul petrochimic Midia-Năvodari, Constanţa
307 Combinatul petrochimic Teleajen, Prahova
308 Întreprinderea rafinăria Ploieşti, Prahova
309 Întreprinderea rafinăria “Vega” Ploieşti, Prahova310 Întreprinderea rafinăria Câmpina, Prahova
311 Întreprinderea chimică “Carbosin” Copşa Mică, Sibiu
312 Combinatul petrochimic “Solventul” Timişoara, Timiş
313 Combinatul chimic Craiova, Dolj
314 Combinatul de îngrăşăminte chimice Arad, Arad
315 Combinatul de îngrăşăminte chimice Bâca, Bacău
316 Combinatul chimic Făgăraş, Braşov
317 Combinatul chimic Victoria, Braşov
318 Combinatul de îngrăşăminte chimice Năvodari, Constanţa
319 Combinatul de îngrăşăminte chimice Slobozia, Ialomiţa
320 Combinatul de îngrăşăminte chimice Târgu-Mureş, Mureş
321 Combinatul de îngrăşăminte chimice Piatra Neamţ, Neamţ
322 Combinatul de îngrăşăminte chimice Valea Călugărească, Prahova
323 Combinatul de îngrăşăminte chimice Turnu Măgurele, Teleorman
324 Întreprinderea chimică “Sinteza” Oradea, Bihor
325 Întreprinderea de coloranţi “Colorom” Codlea, Braşov326 Întreprinderea de produse cosmetice “Nivea” Braşov, Braşov
327 Întreprinderea de medicamente “Terapia” Cluj-Napoca, Cluj328 Întreprinderea chimică Craiova, Dolj
329 Întreprinderea de antibiotice Iaşi, Iaşi330 Întreprinderea de detergenţi “Dero” Ploieşti, Prahova
331 Întreprinderea “Progresul” Ploieşti, Prahova
332 Întreprinderea de lacuri şi vopsele “Azur” Timişoara, Timiş333 Întreprinderea chimică Mărăşeşti, Vrancea
334 Întreprinderea de lacuri şi vopsele “Policolor” Bucureşti, Bucureşti335 Întreprinderea de medicamente şi coloranţi “Sintofarm” Bucureşti, Bucureşti
336 Întreprinderea de medicamente “Biofarm” Bucureşti, Bucureşti
337 Întreprinderea de produse cosmetice “Miraj” Bucureşti, Bucureşti
338 Întreprinderea de săpun “Stela” Bucureşti, Bucureşti
339 Întreprinderea chimică “Victoria” Bucureşti, Bucureşti
340 Combinatul de fibre sintetice Săvineşti, Neamţ341 Combinatul de fibre artificiale “Vâscoza” Lupeni, Hunedoara
342 Combinatul de fibre sintetice Iaşi, Iaşi
343 Întreprinderea de fibre artificiale “Viscofil” Bucureşti, Bucureşti344 Combinatul chimic Râmnicu-Vâlcea, Vâlcea
345 Combinatul de produse sodice Ocna Mureş, Alba
346 Întreprinderea chimică Turda, Cluj
347 Combinatul chimic Târnăveni, Mureş
348 Combinatul de produse sodice Govora, Vâlcea349 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Piteşti, Argeş
350 Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc Braşov, Braşov
351 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Buzău, Buzău
352 Întreprinderea “Napochim” Cluj-Napoca, Cluj
353 Întreprinderea “Energia” Constanţa, Constanţa
354 Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc şi cauciuc regenerat Târgu Jiu, Gorj
355 Întreprinderea chimică Orăştie, Hunedoara
356 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Iaşi, Iaşi
357 Întreprinderea “Prodcomplex” Târgu Mureş, Mureş
358 Întreprinderea de anvelope”Victoria” Floreşti, Prahova359 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Drăgăşani, Vâlcea
360 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Focşani, Vrancea
361 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Bucureşti, Bucureşti
362 Combinatul de articole din cauciuc Jilava, Bucureşti
363 Întreprinderea de utilaj chimic Borzeşti, Bacău
364 Întreprinderea de utilaj chimic Făgăraş, Braşov
365 Întreprinderea de utilaj chimic Găeşti, Dâmboviţa
366 Întreprinderea de matriţe şi piese din fontă Odorheiul Secuiesc, Harghita
367 Întreprinderea de utilaje şi prelucrări cauciuc Băicoi, Prahova
368 Întreprinderea de piese schimb şi utilaje pentru industria chimică Satu Mare, Satu Mare
369 Întreprinderea de aparate de măsură şi control Otopeni, Bucureşti
370 Institutul central de cercetări chimice Bucureşti, Bucureşti
371 Întreprinderea chimică Râşnov, Braşov
372 Întreprinderea chimică Dudeşti, Bucureşti
373 Centrala de prelucrare a lemnului Bucureşti, Bucureşti
374 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj, Alba
375 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebeş, Alba
376 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Câmpeni, Alba
377 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad, Arad
378 Combinatul de prelucrare a lemnului Piteşti, Argeş
379 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacău, Bacău
380 Combinatul de prelucrare a lemnului Comăneşti, Bacău
381 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea, Bihor
382 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
383 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Botoşani, Botoşani
384 Combinatul de prelucrare a lemnului Braşov, Braşov
385 Combinatul de prelucrare a lemnului Brăila, Brăila
386 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebeş, Caraş-Severin
387 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla, Cluj388 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj–Napoca, Cluj
389 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Dej, Cluj
390 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Constanţa, Constanţa
391 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfântu Gheorghe, Covasna
392 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa, Dâmboviţa
393 Întreprinderea “Metal-lemn” Craiova, Dolj
394 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Galaţi, Galaţi
395 Combinatul de prelucrare a lemnului Târgu-Jiu, Gorj
396 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni, Harghita
397 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc, Harghita
398 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Deva, Hunedoara
399 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmaţiei, Maramureş
400 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Iaşi, Iaşi
Să auzim de bine!

Ce cumpărăm (154)

Burstin Bits-Pocneşte sănătatea
de: Cristina Andreea Călin–02/09/2008
Guma pocnitoare este un produs periculos pentru copii, din cauza aditivilor, care dau stări de agitaţie şi deficienţă de concentrare.
Bubble Gum Burstin Bits se vinde la magazin sub denumirea de "gumă pocnitoare". Dacă această denumire nu îi pune pe părinţi pe gânduri, atunci compoziţia sigur ar trebui să o facă. Ingredientele gumei sunt: Zahăr, sirop de porumb, maia de gumă, glicerină E 422, emulsifiant (lecitină de soia E 322), acid citric E 330, arome artificiale, antioxidant (BHA) E 320, coloranţi: colorant de mure E 133 albastru briliant. Un pachet conţine calorii: 25, grăsimi 0, sodiu 0 g, carbohidraţi 6,4 g, din care zaharuri 6 g, proteine 0.
ANALIZĂ. Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, descrie produsul ca fiind de tip gumă de mestecat, obţinut din zahăr şi sirop de porumb (amestec de glucoză-fructoză), ambele cu un index glicemic foarte ridicat. Această
compoziţie stresează pancreasul endocrin, care va fi nevoit să producă o cantitate mai mare de insulină. Guma conţine aditivi alimentari periculoşi E 320 şi colorantul artificial E 133 albastru briliant. Acesta din urmă este denumit de producător "colorant de mure", făcându-ne să credem că este natural, el fiind de fapt un colorant chimic azoic de sinteză. E 133 poate induce hipercactivitate, bronhocostricţie, rash ş.a. persoanelor sensibile. Doza zilnică admisă este de 12,5 mg/kg corp. Butilhidroxianisolul E 320 provoacă alergii, stare de somnolenţă, induce sindromul de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare (ADHD), este cancerigen şi are efecte estrogenice. Doza zilnică admisă este de 0,5 mg/kg corp. Efectele negative ale acestor aditivi se manifestă mai puternic asupra copiilor, care sunt mai sensibili la aceste substanţe chimice.
CONCLUZII. Specialistul conchide, în urma analizei ingredientelor înscrise pe etichetă, că produsul nu este indicat copiilor, adolescenţilor, femeilor însărcinate şi care alăptează, suferinzilor de cancer, celor cu sindrom proinflamator sistemic. Persoanele care suferă de diabet vor ţine cont de aportul de glucide adus de produs.
Preluare din Jurnalul Naţional

marți, 20 noiembrie 2012

Pământul va intra în ZONA ZERO

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Am primit pe e-mail un avertisment cutremurător. Autorul nu este altul decât Oracolului din Shambala! Oracolul din Şambala, fraţilor! După cum bine ştim, oracolele epocii moderne se remarcă prin aptitudinea ciudată de a prezice un eveniment după producerea acestuia. Iată că oracolul nostru îl bate cu trei lungimi pe cel din Dămăroaia nu numai prin faptul că prezice ceva înainte, dar prezicerile lui sunt atât de grave încât mă captivează mult mai mult decât recomandările feng-shui pe care am avut ocazia să le comentez în paginile acestui blog cu ceva timp în urmă. Dar haideţi să vedem groaznicele avertismente, cumplitele preziceri.
Avertismentul Oracolului din Shambala cu privire la 21.12.2012. Un călugăr tibetan de la mănastirea Gyandrek de lângă Kailas, cunoscut drept Oracolul Shambalei, a trimis un mesaj uluitor către NASA, în care afirma că pe 21 decembrie 2012 Pământul, împreună cu sistemul solar, va trece prin aşa-numita "zona zero", scrie potrivit Earth-chronicles.ru, citat de Info Peregud.
Sunt convins că mesajul e uluitor pentru cei de la NASA nu atât pentru aberaţiile cuprinse, ci pentru că un călugăr tibetan, singur şi rupt de lume a reuşit nu numai să le afle adresa de e-mail, dar să le şi trimită mesajul, deşi este de notorietate că calugării tibetani nu au în dotare computere şi conxiuni Internet. Dar, indiferent de modul de trimitere, cu siguranţă că prostiile din mesaj i-au uimit pe cei de la NASA.
Potrivit călugărului, în 21 decembrie 2012, ora 6 (meridianul Greenwich), întreg Pământul va fi cuprins de întuneric-zona zero.
Având în vedere condiţiile astronomice şi durata zilei, cu siguranţă că pe 21 decembrie, la ora aia matinală e deja întuneric beznă, cel puţin pe o anumită zonă a Pământului.
Va dispărea soarele şi nu vom mai avea nici energie electrică, ceea ce înseamnă că nu vom mai putea folosi nici căile de comunicare.
În sfârşit, linişte, nu tu telefon celular, nu tu player-e supărătoare în autobuz, nu tu reclame tâmpite la televizor, nu tu emisiuni cu Pepe şi Zăvoranca. Asta viaţă! Chiar dacă, prin absurd, aşa ceva se va întâmpla, soarele nu are cum să dispară. Cel mult, nu îl vom mai vedea, ceea e cu totul altceva. Se pare că noaptea care va pune stăpânire pe noi, a pus deja stăpânire pe creierul respectivului prooroc.
Zona zero este explicată de călugăr ca fiind “o stare a spaţiului unde se stinge şi nu poate să se răspândească nici un fel de energie. Dispare câmpul electromagnetic al tuturor obiectelor”. “Nu trebuie sa va îngrijoraţi sau să vă speriaţi’’, spune însă călugărul Tibetan, pentru ca întunericul va dura aproximativ 3-4 zile, după care lumina soarelui va reveni.
Păcat că prezicerea lui a început să se bleojdească. Unde e precizia lui de la început? Ce e aia 3-4 zile faţă de fix ora şase dimineaţă după meridianul Greenwich?
Iată care sunt sfaturile pe care le dă oamenilor călugarul tibetan:
• Trebuie ca din timp să vă pregătiţi pentru acest schimb de cicluri. Să vă terminaţi treburile pentru 2012 si să nu începeţi altele. Să vă plătiţi datoriile.
Exclus! Să le spună el patronilor că salariaţii nu vor să mai înceapă nicio treabă odată cu data de 21 şi să vedem ce răspunsuri va primi... Ei, hai că e tare! Ce are sula cu prefectura? Adică lumea se sfârşeşte şi eu să îmi plăteasc datoriile? Să aştepte ele, băncile... Poate fac şi eu un ciubuc şi scap cu ocazia asta şi de datorii şi de bănci.
• În 20.12.2012 să luaţi copiii, documentele, banii cash şi să plecaţi din oraş undeva în natură, la ţara. Să vă faceţi rezerve de produse şi apă pentru două luni, deoarece liniile de curent electric se vor reface încet.
De unde şi vorba locuinţa mea a de iarnă e la ţară... Haideţi să facem o socoteală simplă. Doi litri de apă-doar apă de băut!-necesari unei persoane înmulţit cu trei persoane, cât ar fi un minim pentru o familie, înmulţit cu şaizeci de zile fac fix treisute şaizeci de litri! Doar de apă! Cine şi cu ce poate căra aşa cantitate? Ia mai adăugaţi şosete de schimb, zahăr, şerveţele de nas, fulgi de cartofi, pulovere, foi de plăcintă, plăpumi, crătiţi, chibrite şi nelipsitele acte! Iar izvoarele din natura atât de călduros recomandată vor seca şi ele oare?
• Să aveţi în casă provizii de apă şi lemne pentru încălzire şi lumânări pentru iluminat. Este bine să plecaţi acolo unde există o sobă de lemne, deoarece din 21.12.2012 curentul electric va înceta să mai existe.
Care casă? Nu zicea să plecăm în natură? Chiar şi un călugăr tibetan ar trebui să ştie că nici măcar românii nu au toţi o a doua casă în mijlocul naturii. Să creadă el că va sta cineva să taie lemne de foc la lumina unei lumânări... Oricum, recunosc că acesta va fi primul şoc pentru mine pentru că abia am schimbat contorul de curent. Poate îmi vor da cei de la ENEL banii înapoi.
• Legatură cu televiziunile se va întrerupe. În decursul “zilelor negre” să închideţi geamurile şi să le acoperiţi cu ceva întunecat. Să nu va uitaţi în geamuri, să nu credeţi ochilor şi urechilor voastre şi să nu ieşiţi în stradă deoarece în aceasta stare energetică a pământului veţi putea vedea şi auzi lucruri care în mod obişnuit nu sunt percepute şi asta poate să îi scoată din minţi pe mulţi.
Ei, da, asta e o veste bună şi aşteptată! Gata cu Măruţă, gata cu Capatos! Dar VOYO, VOYO va mai exista? e întrebarea care mă roade. La ce mama naibii să mai acopăr ferestrele cu ceva întunecat dacă tot e beznă pe tot locul? Bunul prezicător uită să ne spună dacă ne putem uita la lap top-uri sau tablete... Cum să văd şi să aud dacă energia nu se va mai transmite, iar fiul meu preşcolar îmi spune că sunetul şi lumina sunt forme ale energiei? La fel ca şi căldura lemnelor arse de pomană, din moment ce energia nu se va mai transmite. Alte defrişări abuzive, alte afaceri cu păduri?
• După apariţia Soarelui, nu vă grăbiţi să va întoarceţi în oraş. Mai bine să rămâneţi până la primavară, undeva în natură.
Sigur că da! Asta aştept şi eu de mult, un concediu prelungit în natură. E voie să ne alegem şi locul? Eu, după cum ştiţi, aş vrea pe o insulă grecească. Trebuie doar să îi transmit contul meu bancar în care să-mi trimită banii din care voi trăi până în primăvară...
• Ieşirea deplină a Pământului din zona zero, potrivit tibetanului, se prevede a avea loc pe 7 februarie 2013. Atunci va avea loc restaurarea parţială a energiei electrice, a circulaţiei rutiere. Până la sfârşitul lui martie, procesul de recuperare va fi complet.
La ce oră, frate, la ce oră? Oricum, e bine că nu va fi pe 29 februarie. 7 februarie va pica într-o joi. E tocmai bine pentru că nu vor fi aglomerate drumurile cu circulaţia de la sfârşitul de săptămână.
• Există şi o parte pozitivă a acestor evenimente dramatice. Oamenii se vor schimba radical şi vor deveni mai înclinati spre spiritualitate. Sistemul sanitar şi ştiinţa se vor dezvolta foarte mult.
Dramatică e doar cantitatea uriaşă de prostie care se poate acumula în creierul unui singur om. Nu ştiu dacă ştiinţa se va dezvolta aşa cum ne spune prezicătorul, dar sistemul sanitar cu siguranţă, după atâtea luni cu oameni nespălaţi şi nemâncaţi. După toată înşiruirea asta de baliverne, care m-a enervat atât de rău încât nu ştiu dacă am reuşit să-i formulez nişte comentarii vesele, un singur lucru mă preocupă: se gândeşte măcar o singură secundă respectivul prezicător la sensul cuvântului responsabilitate? Se gândeşte cum va face faţă milioanelor de oameni care vor veni să-i spargă capul după ce vor vedea că totul a fost o mare şi tembelă minciună?
Noi ne vom VEDEA pe 22 decembrie.
Să auzim de bine!