9 motive pentru a nu mai bea apă îmbuteliată

Imagine preluată de pe okazii.ro

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
La serviciu, avem și noi, ca tot românul, dispozitive din acele care te servesc cu apă rece sau fierbinte de la butoi. În magazine, cine este atent, observă mase de oameni ai muncii cum cară cărucioare nenumărate cu apă plată sau, altfel spus, apă îmbuteliată. Știți că nu citesc presa, dar dincolo de ce scriu ziarele vă pot spune că rezultatul unei experiența personale în ceea ce privește apa îmbuteliată a fost dezastruos. Asta însemnând că, după ce am lăsat într-un pahar acoperit o cantitate de apă de la sticlă timp de o zi, ceea ce am găsit pe fundul paharului nu vă pot descrie pentru că mă amendează CNA…
Este o concepţie greşită aceea pe care o împărtăşesc mulţi oameni conform căreia apa îmbuteliată este mai sigură decât cea de la robinet, sticlele de plastic fiind reciclate şi mediul nu suferă astfel în nici un fel în timpul procesului de îmbuteliere. Din păcate, este foarte departe de adevăr! Aşa că, în caz că aveaţi nevoie de mai multe motive pentru a înceta consumul de apă îmbuteliată, sau doar subiecte de conversaţie, iată 9 motive solide pentru a vă debarasa de obiceiul de a bea apă îmbuteliată.
• Apa de la robinet este una dintre cele mai sigure din lume, fiind realmente filtrată şi tratată.
• Aproximativ 40 % din apa plată îmbuteliată şi vândută e oricum, apă de la robinet filtrată. Multe din mărcile de ape plate nu sunt altceva decât ape scoase din puţul din fundul curţii.
• Bând apă de la robinet evitaţi îngrăşămintele, produsele farmaceutice, dezinfectanţii şi alte chimicale găsite în apa îmbuteliată, aşa cum a reieşit în urma a numeroase anchete şi studii.
• Apa îmbuteliată costă mult, mult mai mult decât apa de la robinet.
• 88% din sticlele goale de plastic nu se reciclează. Institutul de Reciclare a Recipientelor din State anunţă că 30 de milioane de sticle goale pe zi nu apucă să fie reciclate.
• Sub influenţa razelor solare sticlele goale de plastic pot elibera în apă chimicale în cazul în care sunt expuse prelungit, încălzite sau refolosite de mai multe ori.
• Pentru a satisface cererea de apă îmbuteliată se consumă aproximativ 17,6 milioane de barili de petrol (fără a lua în considerare costurile transportului) pentru producerea sticlelor de plastic (PET sau polietilenă). Cifră este aproape egală cu cantitatea de petrol necesară pentru a alimenta mai mult de un milion de vehicule în fiecare an. La nivel mondial, în procesul de îmbuteliere a apei se consumă aproximativ 2,7 milioane de tone de plastic anual.
• Producerea efectivă a sticlei de plastic poate consuma de până la 7 ori cantitatea de apă care se poate îmbutelia în sticlă.
• EPA impune standarde mult mai ridicate pentru apa de la robinet decât FDA pentru apa îmbuteliată.
Să auzim de bine!

Reclama e sufletul comerţului

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Sunt pline canalele de ştiri cu grafice ale realizărilor sau prognozelor economice ale României. Nu există jurnal de ştiri, nu există canal de televiziune care să nu aibă rubrică sau emisiune dedicată acestei activităţi. Indivizi cu frunţi late apar şi anunţă tot felul de prognoze despre moneda naţională sau emit judecăţi de valoare, ca să nu spunem că îşi dau cu părerea, despre economia naţională.
Toţi o fac cu figuri sobre şi pătrunse de importanţa spuselor şi titulatura de analist nu-i lipseşte niciunuia. Între noi fie vorba, singurul lucru real legat de estimările lor a fost că niciodată prognozele lor privind moneda naţională nu s-au potrivit cu spusele. Nu pun la îndoială abilităţile lor şi nici munca de analişti depusă, dar eu am alt etalon, etalon care s-a dovedit mai concret decât oricare altul.
Îmi place să văd şi să simt oraşul, îmi iubesc cetatea aşa cum este şi asta mă face să fiu atent la tot ce este în jur. Îmi place să îi privesc clădirile, chiar dacă sunt coşcovite, îmi place să îi bat străzile, chiar dacă sunt pline de gropi, îmi place să mă plimb în parcuri, chiar dacă sunt pline de gunoaie. Mă bucur când văd cum se construieşte o clădire nouă, chiar dacă e vila unui bogătan. Dincolo de pulsaţia dată de milioanele de concitadini, oraşul îşi are pulsul său, mişcarea proprie, mai mult sau mai puţin perceptibilă.
Prefer să îl parcurg cu pasul sau cu autobuzul decât cu autoturismul, pe care îl simt ca o cuşcă, un perete între mine şi viaţa oraşului. Plec de acasă şi mă întorc pe trasee diferite în fiecare zi pentru a vedea cât mai multe. Iar unul dintre lucrurile pe care le văd sunt vitrinele şi panourile publicitare.
Iar în ultimul timp văd tot mai multe vitrine care au afişe cu “spaţiu de închiriat/vânzare”. În loc să văd tot mai multe magazine deschise, terase sau restaurante, tonete sau prăvălii, în faţa ochilor îmi apare tot mai des acest anunţ, pus în vitrine de acum prăfuite, ale unor spaţii care au început să intre în paragină. Mai mult, vitrinele unor prăvălii sau localuri pe care le ştiam de ani de zile mi se prezintă acum ca nişte ochi goi, simboluri ale pustietăţii.
Al doilea lucru care îmi sare în ochi vă spuneam că sunt panourile publicitare. Sute, mii de panouri împânzeau oraşul cu ani în urmă, panouri pe care le uram de multe ori pentru că îmi acopereau vizibilitatea. Imaginea lor a fost înlocuită cu aceea a unor tabele albe sau ruginite, lipsite de orice reclame, grămezi de fiare devenite inutile. Grilele aflate pe clădiri se împuţinează de la o zi la alta, iar în locul reclamelor colorate sunt anunţuri prin care chiar firma de publicitate îşi face reclamă.
Pentru cetăţeanul care sunt, aceste două elemente sunt imaginile vii ale sărăciei economiei româneşti. Când firmele de publicitate au panourile goale asta nu înseamnă altceva decât lipsa comenzilor, iar lipsa comenzilor nu poate însemna altceva decât o economie şubrezită, fără putere. Când prăvăliile îşi părăsesc sediile, lăsându-le în paragină cu lunile şi altele noi nu se deschid, asta nu înseamnă decât acelaşi lucru: o economie fără putere.
Mai am nevoie de altă analiză economică?
Să auzim de bine!

Citiţi, că nu doare!

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Este deja o platitudine afirmaţia că timpul costă bani. Zi de zi şi în proporţii de masă vorba lui Lenin, ne dăm seama de acest adevăr chiar pe pielea noastră.
Întârziem la serviciu? Condica sau pontajul tocmai ne aşteaptă ca să ne mai taie din salariu. Ai întârziat la o întâlnire? Cea mai rapidă soluţie este achiziţionarea în regim de selecţie de oferte a unui buchet de flori. Nu ai ajuns la timp cu maşina la service? Instantaneu creşte valoarea ciubucului pe care trebuie să-l dai mecanicului ca să te reprogrameze.
Exemple putem enumera la nesfârşit, dar toate ne vor conduce la o singură concluzie: o cât de mică întârziere capătă forma ei bănească, între cele două aspecte existând un raport de proporţionalitate directă.
Timpul tot mai redus pe care îl avem la dispoziţie, coroborat cu problemele tot mai numeroase, ne determină să ne punem o întrebare firească: dar noi când mai citim, dacă tot timpul suntem pe fugă? Ei, iată dragii mei, că zorile-s trandafirii şi există şi pentru aşa ceva o soluţie. Cititul prescurtat, aşa cum puteţi constata în rândurile de mai jos.

Madame Bovary, de Gustave Flaubert

Un roman adânc, plin de semnificaţii, pe care îl putem citi astfel: O femeie îşi înşeală soţul cu cofetarul, lăptarul, poştaşul, farmacistul, proprietarul unei prăvălii cu obiecte de croitorie, cu un vecin bogat, din care cauză intră în depresie, se decide să înghită otravă şi moare.

Hamlet, de William ShakespeareUn prinţ suferind de insomnie se plimbă pe zidurile unei fortăreţe, prilej de a se întâlni cu stafia lui tac-su şi care îi destăinuie că a fost ucis de unchi-său, care era amantul mamei lui şi că omul lui de încredere este tatăl iubitei lui, dar care, între timp, se sinucide când află că prinţul i-a omorât tatăl. Pentru a se răzbuna pe unchiul care i-a ucis tatăl şi a fost amantul mamei lui, prinţul îl omoară pe unchi, după ce a stat de vorbă cu un craniu în cimitir. El însuşi e ucis de fratele iubitei, care a înnebunit şi s-a sinucis.

Război si Pace de Lev TolstoiUn roman greu, dacă ne luăm doar după cele 1.200 de pagini. Pe acesta îl putem citi astfel: Este vorba despre un tânăr care, din cauză că e îndrăgostit, nu vrea să meargă la războiul în care Napoleon cucereşte Moscova. Ca urmare, prietena tânărului se căsătoreşte cu altul.

În căutarea timpului pierdut, de Marcel ProustUn roman şi mai greu decât cel anterior, pentru că are 1.600 de pagini. Este vorba despre un tânăr astmatic care suferă de insomnii fiindcă că mă-sa nu-l sărută înainte de culcare. A doua zi (pag. 486, vol. 1) el mănâncă o prăjitură şi scrie o carte. În aceeaşi seară (pag. 1344, vol. 4) are un atac de astm pentru că nici prietena lui nu-l sărută. Totul se termină cu un mare bal (vol. 7), moment când deja cu toţii sunt deja bătrâni.

Romeo şi Julieta, de William ShakespeareUn roman de dragoste în care un tânăr şi o tânără se îndrăgostesc ca nebunii, se iubesc ca chiorii, dar familiile lor declară că dragostea lor este interzisă. Cele 2 familii se luptă unii cu alţii plini de cruzime, drept pentru care rezultă multe victime. Un preot se bagă ca musca în lapte cu o idee tâmpită, iar tânăra pereche de îndrăgostiţi moare după ce beau otrava pe post de somnifer.

Oedip rege, de SofocleUn nebun încăpăţânat nu ascultă ce-i spune un orb, îşi omoară tatăl, se culcă cu maică-sa şi, la sfârşit, îşi scoate ochii. După câteva sute de ani, în economia de piaţă, au apărut psihoanaliştii care-ţi dovedesc că şi tu mergi pe aceeaşi cale şi îţi scot ochii la fiecare întâlnire.

Othello, de Willliam ShakespeareUn rege tâmpit are un ticălos de prieten care se supără pe el pentru ca nu-i dă un job de funcţionar public şi, ca să se răzbune, îl convinge că nevastă-sa îl înşeală. Regele, naiv, îl crede îşi omoară regina. Tocmai bine ca să descopere că ea nu l-a înşelat, aşa că îl arestează pe ticălos şi se sinucide.

Ei, cum vi s-a părut, dragii mei? Aşa-i că n-a fost greu cititul? Şi aţi economisit timp, deci bani!
Să auzim de bine!

Cum se scrie CFR în chinezește

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Pe parcursul episoadelor de la sfârșitul anului trecut în care prezentam bilanţul catastrofal al economiei româneşti după douăzeci şi doi de ani, menţionam faptul că niciunul dintre guvernele care au funcţionat în această perioadă, niciunul dintre partidele care se intitulau româneşti sau istorice, niciunul din politicienii care se băteau cu pumnii în piept că ei vor muri luptând pentru ţară, ei bine, nicunul dintre aceştia nu a prezentat şi nu a susţinut nici cel mai mic proiect privind susţinerea vreunei ramuri economice.
Am avut o industrie producătoare de rulmenţi? A fost făcută praf. Am avut o industrie constructoare de tractoare? A fost făcută praf. Am avut o industrie electrotehnică? A fost făcută praf. Niciun singur leu nu a fost folosit din privatizările nesfârşite şi fără de rost pentru a susţine sau încuraja vreuna din ramurile economiei româneşti.
Am ştiut să vindem tot, iar ce nu s-a putut vinde, am furat sau distrus în numele lăcomiei şi nu în cel al recapitalizării sau retehnologizării. Pe cadavrul în descompunere al unei economii puternice şi de sine stătătoare am dansat o horă a lăcomiei şi a furtului, pentru că toţi, dar absoluţi toţi jucătorii importanţi şi-au dat mâna. Dovadă este chiar faptul că, până acum, nimeni nu a fost pedepsit. Niciun director de bancă care a devalizat finanţele ţării nu a fost pedepsit şi bunurile nu i-au fost scoase la mezat, niciun director care a falimentat uzine întregi nu a fost sancţionat şi nu i s-a vândut la licitaţie ultimul scaun din casă, nimeni nu a păţit nimic, indiferent de funcţie sau de distrugerile provocate.
Iată mai jos câteva imagini despre căile ferate dintr-o ţară comunistă, o ţară în care drepturile omului sunt sau nu respectate, dar în care drepturile ţării sunt cu siguranţă. Imagini care vorbesc despre ce pot face nişte oameni gospodari atunci când li se dau nişte bani pe mână.

Să auzim de bine!

Bilanţul (12)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al doiprezecelea episod şi ultimul, de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
1101 Întreprinderea de ulei Urziceni, Ilfov
1102 Intreprinderea de ulei “Ardealul” Carei, Satu Mare
1103 Întreprinderea de ulei Roşiorii de Vede, Teleorman
1104 Întreprinderea de ulei Bârlad, Vaslui
1105 Întreprinderea de ulei “13 Decembrie” Bucureşti, Bucureşti
1107 Întreprindetre de ţigarete Râmnicu Sărat, Buzău
1108 Întreprindetre de ţigarete Sfântu Gheorghe, Covasna
1109 Întreprindetre de ţigarete Târgu Jiu, Gorj
1110 Întreprindetre de ţigarete Iaşi, Iaşi
1111 Întreprindetre de ţigarete Timişoara, Timiş
1112 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Ocna Mureş, Alba
1113 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Arad, Arad
1114 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Craiova, Dolj
1115 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Urziceni, Ilfov
1116 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Carei, Satu Mare
1117 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Bârlad, Vaslui
1118 Întreprinderea piscicolă Arad, Arad
1119 Întreprinderea piscicolă Cefa, Bihor
1120 Întreprinderea piscicolă Botoşani, Botoşani
1121 Întreprinderea piscicolă Brăila, Brăila
1122 Întreprinderea piscicolă Luciu, Buzău
1123 Întreprinderea piscicolă Cluj-Napoca, Cluj
1124 Întreprinderea piscicolă Constanţa, Constanţa
1125 Întreprinderea piscicolă Calafat, Dolj
1126 Întreprinderea piscicolă Galaţi, Galaţi
1127 Întreprinderea piscicolă Călăraşi, Ialomiţa
1128 Întreprinderea piscicolă Iaşi, Iaşi
1129 Întreprinderea piscicolă Zau de Câmpie, Mureş
1130 Întreprinderea piscicolă Bercu, Satu Mare
1131 Întreprinderea piscicolă Zimnicea, Teleorman
1132 Întreprinderea piscicolă Urseni, Timiş
1133 Întreprinderea piscicolă Carja, Vaslui
1134 Întreprinderea de construcţii şi reparaţii de nave şi utilaje Tulcea, Tulcea
1135 Întreprinderea de industrializare a peştelui Tulcea, Tulcea
1136 Întreprinderea piscicolă Măcin, Tulcea
1137 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Alba Iulia, Alba
1138 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Arad, Arad
1139 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Piteşti, Argeş
1140 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Bacău, Bacău
1141 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Oradea, Bihor
1142 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Bistriţa, Bistriţa Năsăud
1143 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Botoşani, Botoşani
1144 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Reşiţa, Caraş-Severin
1145 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Sfântu Gheorghe, Covasna
1146 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Târgovişte, Dâmboviţa
1147 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Târgu Jiu, Gorj
1148 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Miercurea Ciuc, Harghita
1149 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Deva, Hunedoara
1150 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Slobozia, Ialomiţa
1151 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Ilfov, Ilfov
1152 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Baia Mare, Maramureş
1153 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
1154 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Piatra Neamţ, Neamţ
1155 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Zalău, Sălaj
1156 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Suceava, Suceava
1157 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Tulcea, Tulcea
1158 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Bârlad, Vaslui
1159 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Vâlcea, Vâlcea
1160 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Braşov, Braşov
1161 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Constanţa, Constanţa
1162 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Galaţi, Galaţi
1163 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Iaşi, Iaşi
1164 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Târgu Mureş, Mureş
1165 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Slatina, Olt
1166 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Ploieşti, Prahova
1167 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Satu Mare, Satu Mare
1168 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Sibiu, Sibiu
1169 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Alexandria, Teleorman
1170 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Focşani, Vrancea
1171 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Bucureşti, Bucureşti
1172 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Brăila, Brăila
1173 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Craiova, Dolj
1174 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Timişoara, Timiş
1175 Întreprinderea de in Mangalia, Constanţa
1176 Întreprinderea de in Reci, Covasna
1177 Întreprinderea de in Joseni, Harghita
1178 Întreprinderea de in Ulmeni, Maramureş
1179 Întreprinderea de in Ploieştiori, Prahova
1180 Întreprinderea de in Cârţa, Sibiu
1181 Întreprinderea de in Ghindari, Mureş
1182 Întreprinderea de in Sighişoara, Mureş
1183 Întreprinderea de cânepă Irăţosu, Arad
1184 Întreprinderea de cânepă Palota, Bihor
1185 Întreprinderea de cânepă Buzău, Buzău
1186 Întreprinderea de cânepă Luduş, Mureş
1187 Întreprinderea de cânepă Sagna, Neamţ
1188 Întreprinderea de cânepă Dumbrăveni, Sibiu
1189 Întreprinderea de cânepă Sânicolaul Mare, Timiş
1190 Întreprinderea de cânepă Vaslui, Vaslui
1191 Întreprinderea de cânepă Alexandria, Teleorman
1192 Întreprinderea de in şi cânepă Beclean, Bistriţa Năsăud
1193 Întreprinderea de in şi cânepă Carei, Satu Mare
1194 Întreprinderea de in şi cânepă Suceava, Suceava
1195 Întreprinderea pentru producerea şi valorificarea bumbacului Brinceni, Teleorman
1196 Întreprinderea de de pescuit oceanic “NAVROM” Tulcea, Tulcea
1197 Întreprinderea “PROTAN” Bucureşti, Bucureşti
1198 Întreprinderea “Didactica”, Bucureşti
1199 Întreprinderea “Frigocom”, Bucureşti
Ăsta este adevăratul RECENSAMÂNT!
Numele boldate sunt ale unor întreprinderi mai mult decât cunoscute, renumite, dar care nu au beneficiat de niciun leu susţinere...
Să auzim de bine!

Bilanţul (11)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al unsprezecelea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
1001 Întreprinderea de industrializarea cărnii Bârlad, Vaslui
1002 Întreprinderea de industrializarea cărnii Râmnicu-Vâlcea, Vâlcea
1003 Întreprinderea de industrializarea cărnii Focşani, Vrancea
1004 Întreprinderea “Antefrig” Bucureşti, Bucureşti
1005 Întreprinderea “Abatorul” Bucureşti, Bucureşti1006 Întreprinderea de produse şi conserve de carne Bucureşti, Bucureşti
1007 Întreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia, Alba
1008 Întreprinderea de industrializare a laptelui Arad, Arad
1009 Întreprinderea de industrializare a laptelui Piteşti, Argeş
1010 Întreprinderea de industrializare a laptelui Bacău, Bacău
1011 Întreprinderea de industrializare a laptelui Oradea, Bihor
1012 Întreprinderea de industrializare a laptelui Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
1013 Întreprinderea de industrializare a laptelui Botoşani, Botoşani
1014 Întreprinderea de industrializare a laptelui Braşov, Braşov
1015 Întreprinderea de industrializare a laptelui Brăila, Brăila
1016 Întreprinderea de industrializare a laptelui Buzău, Buzău
1017 Întreprinderea de industrializare a laptelui Reşiţa, Caraş-Severin
1018 Întreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca, Cluj
1019 Întreprinderea de industrializare a laptelui Constanţa, Constanţa
1020 Întreprinderea de industrializare a laptelui Sfântu Gheorghe, Covasna
1021 Întreprinderea de industrializare a laptelui Târgovişte, Dâmboviţa
1022 Întreprinderea de industrializare a laptelui Craiova, Dolj
1023 Întreprinderea de industrializare a laptelui Galaţi, Galaţi
1024 Întreprinderea de industrializare a laptelui Târgu Jiu, Gorj
1025 Întreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc, Harghita
1026 Întreprinderea de industrializare a laptelui Simeria, Hunedoara
1027 Întreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia, Ialomiţa
1028 Întreprinderea de industrializare a laptelui Iaşi, Iaşi
1029 Întreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov-Bucureşti, Ilfov
1030 Întreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare, Maramureş
1031 Întreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
1032 Întreprinderea de industrializare a laptelui Târgu Mureş, Mureş
1033 Întreprinderea de industrializare a laptelui Piatra Neamţ, Neamţ
1034 Întreprinderea de industrializare a laptelui Slatina, Olt
1035 Întreprinderea de industrializare a laptelui Ploieşti, Prahova
1036 Întreprinderea de industrializare a laptelui Satu-Mare, Satu–Mare
1037 Întreprinderea de industrializare a laptelui Şimleul Silvaniei, Sălaj
1038 Întreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu, Sibiu
1039 Întreprinderea de industrializare a laptelui Suceava, Suceava
1040 Întreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria, Teleorman
1041 Întreprinderea de industrializare a laptelui Timişoara, Timiş
1042 Întreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea, Tulcea
1043 Întreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui, Vaslui
1044 Întreprinderea de industrializare a laptelui Râmnicu Vâlcea, Vâlcea
1045 Întreprinderea de industrializare a laptelui Focşani, Vrancea
1046 Întreprinderea de industrializare a laptelui Bucureşti, Bucureşti
1047 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Arad, Arad
1048 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Sascut, Bacău
1049 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Bucecea, Botoşani
1050 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Bod, Braşov
1051 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Buzău, Buzău
1052 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Podari, Dolj
1053 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Paşcani, Iaşi
1054 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Giurgiu, Giurgiu
1055 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Urziceni, Ilfov
1056 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Ţăndărei, Ialomiţa
1057 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Târgu Mureş, Mureş
1058 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Oradea, Bihor
1059 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Luduş, Mureş
1060 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Roman, Neamţ
1061 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Corabia, Olt
1062 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Timişoara, Timiş
1063 Întreprinderea de produse zaharoase Braşov, Braşov
1064 Întreprinderea de produse zaharoase “Feleacul” Cluj-Napoca, Cluj
1065 Întreprinderea de produse zaharoase “Cerna” Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
1066 Întreprinderea de produse zaharoase “Victoria” Sibiu, Sibiu
1067 Întreprinderea de produse zaharoase “Kandia” Timişoara, Timiş1068 Întreprinderea de produse zaharoase Bucureşti, Bucureşti
1069 Întreprinderea de spirt şi drojdie Arad, Arad
1070 Întreprinderea de bere Piteşti, Argeş
1071 Întreprinderea de bere, spirt şi drojdie Mărgineni, Bacău
1072 Întreprinderea de bere, spirt şi drojdie Oradea, Bihor
1073 Întreprinderea de bere şi amidon Brăila, Brăila
1074 Întreprinderea de bere “Aurora” Braşov, Braşov
1075 Întreprinderea de bere şi spirt Cluj-Napoca, Cluj
1076 Întreprinderea de bere Constanţa, Constanţa
1077 Întreprinderea de spirt Sfântu Gheorghe, Covasna
1078 Întreprinderea de amidon şi glucoză Târgu Secuiesc, Covasna
1079 Întreprinderea de bere Galaţi, Galaţi
1080 Întreprinderea de bere, spirt şi amidon Sânsimion, Harghita
1081 Întreprinderea de bere şi malţ Haţeg, Hunedoara
1082 Întreprinderea de bere şi spirt Iaşi, Iaşi
1083 Întreprinderea de drojdie “Seineana” Seini, Maramureş
1084 Întreprinderea de bere şi spirt “Banoviţa” Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
1085 Întreprinderea de bere Reghin, Mureş
1086 Întreprinderea de bere şi amidon “Steagu Roşu” Piatra Neamţ, Neamţ
1087 Întreprinderea de bere Azuga, Prahova1088 Întreprinderea de bere Satu Mare, Satu Mare
1089 Întreprinderea de bere şi amidon Sibiu, Sibiu
1090 Întreprinderea de bere, spirt şi amidon Rădăuţi, Suceava
1091 Întreprinderea de bere, spirt şi drojdie Bucureşti, Bucureşti
1092 Întreprinderea de bere Rahova–Bucureşti, Bucureşti
1093 Întreprinderea de bere Griviţa–Bucureşti, Bucureşti
1094 Întreprinderea de bere Bragadiru–Bucureşti, Bucureşti1095 Întreprinderea de ulei “Interindustrial” Oradea, Bihor
1096 Întreprinderea de ulei Constanţa, Constanţa
1097 Întreprinderea de ulei “Oltenia” Podari, Dolj
1098 Întreprinderea de ulei “Prutul” Galaţi, Galaţi
1099 Întreprinderea de ulei Slobozia, Ialomiţa
1100 Întreprinderea de ulei “Unirea” Iaşi, Iaşi

Să auzim de bine!

Bilanţul (10)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al zecilea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
901 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Priscov, Buzău
902 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Dej, Cluj
903 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Constanţa, Constanţa
904 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Pucioasa, Dâmboviţa
905 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Calafat, Dolj
906 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Tecuci, Galaţi
907 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Haţeg, Hunedoara
908 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Feteşti, Ialomiţa
909 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Olteniţa, Giurgiu
910 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Buftea, Ilfov
911 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Giurgiu, Giurgiu
912 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Baia Mare, Maramureş
913 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Târgu Mureş, Mureş
914 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Caracal, Olt
915 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Vălenii de munte, Prahova
916 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Suceava, Suceava
917 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Turnu Măgurele, Teleorman
918 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Timişoara, Timiş
919 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Tulcea, Tulcea
920 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Huşi, Vaslui
921 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Râureni, Vâlcea
922 Întreprinderea de produse alimentare Bucureşti, Bucureşti
923 Întreprinderea viei şi vinului Alba Iulia, Alba
924 Întreprinderea viei şi vinului Arad, Arad
925 Întreprinderea viei şi vinului Piteşti, Argeş
926 Întreprinderea viei şi vinului Bacău, Bacău
927 Întreprinderea viei şi vinului Oradea, Bihor
928 Întreprinderea viei şi vinului Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
929 Întreprinderea viei şi vinului Botoşani, Botoşani
930 Întreprinderea viei şi vinului Braşov, Braşov
931 Întreprinderea viei şi vinului Brăila, Brăila
932 Întreprinderea viei şi vinului Buzău, Buzău
933 Întreprinderea viei şi vinului Reşiţa, Caraş-Severin
934 Întreprinderea viei şi vinului Cluj-Napoca, Cluj
935 Întreprinderea viei şi vinului Constanţa, Constanţa
936 Întreprinderea viei şi vinului Sf. Gheorghe, Covasna
937 Întreprinderea viei şi vinului Târgovişte, Dâmboviţa
938 Întreprinderea viei şi vinului Craiova, Dolj
939 Întreprinderea viei şi vinului Galaţi, Galaţi
940 Întreprinderea viei şi vinului Târgu Jiu, Gorj
941 Întreprinderea viei şi vinului Miercurea Ciuc, Harghita
942 Întreprinderea viei şi vinului Deva, Hunedoara
943 Întreprinderea viei şi vinului Călăraşi, Ialomiţa
944 Întreprinderea viei şi vinului Iaşi, Iaşi
945 Întreprinderea viei şi vinului Ilfov-Bucureşti, Ilfov
946 Întreprinderea viei şi vinului Baia Mare, Maramureş
947 Întreprinderea viei şi vinului Drobeta-Turnu Severin, Mehedinţi
948 Întreprinderea viei şi vinului Târgu Mureş, Mureş
949 Întreprinderea viei şi vinului Piatra Neamţ, Neamţ
950 Întreprinderea viei şi vinului Slatina, Olt
951 Întreprinderea viei şi vinului Ploieşti, Prahova
952 Întreprinderea viei şi vinului Satu Mare, Satu Mare
953 Întreprinderea viei şi vinului Zalău, Sălaj
954 Întreprinderea viei şi vinului Sibiu, Sibiu
955 Întreprinderea viei şi vinului Suceava, Suceava
956 Întreprinderea viei şi vinului Roşiorii de Vede, Teleorman
957 Întreprinderea viei şi vinului Timişoara, Timiş
958 Întreprinderea viei şi vinului Tulcea, Tulcea
959 Întreprinderea viei şi vinului Huşi, Vaslui
960 Întreprinderea viei şi vinului Drăgăşani, Vâlcea
961 Întreprinderea viei şi vinului Focşani, Vrancea
962 Întreprinderea de vinuri şi rachiuri Bucureşti Est, Bucureşti
963 Întreprinderea de vinuri şi şampanie “Zarea” Bucureşti, Bucureşti
964 Întreprinderea de industrializarea cărnii Alba, Alba
965 Întreprinderea de industrializarea cărnii Arad, Arad
966 Întreprinderea de industrializarea cărnii Piteşti, Argeş
967 Întreprinderea de industrializarea cărnii Bacău, Bacău
968 Întreprinderea de industrializarea cărnii Oradea, Bihor
969 Întreprinderea de industrializarea cărnii Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
970 Întreprinderea de industrializarea cărnii Botoşani, Botoşani
971 Întreprinderea de industrializarea cărnii Braşov, Braşov
972 Întreprinderea de industrializarea cărnii Brăila, Brăila
973 Întreprinderea de industrializarea cărnii Buzău, Buzău
974 Întreprinderea de industrializarea cărnii Resiţa, Caraş-Severin
975 Întreprinderea de industrializarea cărnii Cluj-Napoca, Cluj
976 Întreprinderea de industrializarea cărnii Constanţa, Constanţa
977 Frigoriferul portuar Constanţa, Constanţa
978 Întreprinderea de industrializarea cărnii Sf. Gheorghe, Covasna
979 Întreprinderea de industrializarea cărnii Târgovişte, Dâmboviţa
980 Întreprinderea de industrializarea cărnii Craiova, Dolj
981 Întreprinderea de industrializarea cărnii Galaţi, Galaţi
982 Întreprinderea de industrializarea cărnii Tg. Jiu, Gorj
983 Întreprinderea de industrializarea cărnii Miercurea Ciuc, Harghita
984 Întreprinderea de industrializarea cărnii Deva, Hunedoara
985 Întreprinderea de industrializarea cărnii Călăraşi, Ialomiţa
986 Întreprinderea de industrializarea cărnii Iaşi, Iaşi
987 Întreprinderea de industrializarea cărnii Ilfov, Ilfov
988 Întreprinderea de industrializarea cărnii Baia Mare, Maramureş
989 Întreprinderea de industrializarea cărnii Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
990 Întreprinderea de industrializarea cărnii Tg. Mureş, Mureş
991 Întreprinderea de industrializarea cărnii Piatra Neamţ, Neamţ
992 Întreprinderea de industrializarea cărnii Slatina, Olt
993 Întreprinderea de industrializarea cărnii Ploieşti, Prahova
994 Întreprinderea de industrializarea cărnii Satu Mare, Satu Mare
995 Întreprinderea de industrializarea cărnii Zalău, Sălaj
996 Întreprinderea de industrializarea cărnii Sibiu, Sibiu
997 Întreprinderea de industrializarea cărnii Suceava, Suceava
998 Întreprinderea de industrializarea cărnii Alexandria, Teleorman
999 Întreprinderea de industrializarea cărnii Timişoara, Timiş
1000 Întreprinderea de industrializarea cărnii Tulcea, Tulcea

Să auzim de bine!

Bilanțul (9)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al nouălea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
801 Întreprinderea de fire şi ţesături din fire de sticlă Bucureşti, Bucureşti
802 Întreprinderea “Bunuri metalice” Arad, Arad
803 Întreprinderea de ceasuri “Victoria” Arad, Arad
804 Întreprinderea “Arădeanca” Arad, Arad
805 Întreprinderea “Metalica” Oradea, Bihor
806 Întreprinderea de mase plastice “Viitorul” Oradea, Bihor
807 Întreprinderea de pensule Cluj-Napoca, Cluj
808 Întreprinderea “11 Iunie” Galaţi, Galaţi
809 Întreprinderea de paruri Sighet, Maramureş
810 Întreprinderea de vase emailate Sighişoara, Mureş
811 Întreprinderea “Jiul” Balş, Olt
812 Întreprinderea “Flacăra” Ploieşti, Prahova
813 Întreprinderea de maşini casnice emailate “23 August” Satu Mare, Satu Mare
814 Întreprinderea “Emailul roşu” Mediaş, Sibiu
815 Întreprinderea de cuţite Ocna Sibiului, Sibiu
816 Întreprinderea “Flamura roşie” Sibiu, Sibiu
817 Întreprinderea “Metalurgica” Bucureşti, Bucureşti
818 Întreprinderea “Inox” Bucureşti, Bucureşti
819 Întreprinderea poligrafică Bacău, Bacău
820 Întreprinderea de produse ortopedice şi protezare Bucureşti, Bucureşti
821 Întreprinderea poligrafică Braşov, Braşov
822 Întreprinderea poligrafică Cluj-Napoca, Cluj
823 Întreprinderea poligrafică Oltenia Craiova, Dolj
824 Întreprinderea poligrafică Galaţi, Galaţi
825 Întreprinderea poligrafică Iaşi, Iaşi
826 Întreprinderea poligrafică Banat Timişoara, Timiş
827 Întreprinderea poligrafică Sibiu, Sibiu
828 Întreprinderea poligrafică “13 Decembrie 1918″ Bucureşti, Bucureşti
829 Întreprinderea poligrafică “Informaţia” Bucureşti, Bucureşti
830 Întreprinderea poligrafică “Arta grafică” Bucureşti, Bucureşti
831 Întreprinderea poligrafică “Filaret” Bucureşti, Bucureşti
832 Casa de discuri “Electrecord” Bucureşti, Bucureşti
833 Întreprinderea mecanică poligrafică Bucureşti, Bucureşti
834 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Arad, Arad
835 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Botoşani, Botoşani
836 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Cluj-Napoca, Cluj
837 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Năvodari, Constanţa
838 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Tecuci, Galaţi
839 Întreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultură şi industria alimentară Tecuci, Galaţi
840 Întreprinderea “Tehnoutilaj” Odorhei, Harghita
841 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Iaşi, Iaşi
842 Întreprinderea de ambalaje şi piese de schimb pentru agricultură şi industria alimentară Buftea, Ilfov
843 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Balş, Olt
844 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Sibiu, Sibiu
845 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Roşiorii de Vede, Teleorman
846 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Timişoara, Timiş
847 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Bucureşti, Bucureşti
848 Întreprinderea de utilaje şi piese de schimb pentru agricultură şi industria alimentară Chitila, Bucureşti
849 Întreprinderea poligrafică “Luceafărul” Bucureşti, Bucureşti
850 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Arad, Arad
851 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Costeşti, Argeş
852 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Bacău, Bacău
853 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Oradea, Bihor
854 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Palota, Bihor
855 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Tinca, Bihor
856 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Leorda, Botoşani
857 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Codlea, Braşov
858 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Brăila, Brăila
859 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Urleasca, Brăila
860 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Râmnicu Sărat, Buzău
861 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Săhăteni, Buzău
862 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Cluj-Napoca, Cluj
863 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Iclod, Cluj
864 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Ovidiu, Constanţa
865 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Poarta Albă, Constanţa
866 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Băileşti, Dolj
867 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Craiova, Dolj
868 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Segarcea, Dolj
869 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Titu, Dâmboviţa
870 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Galaţi, Galaţi
871 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Orăştie, Hunedoara
872 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Călăraşi, Ialomiţa
873 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Ciulniţa, Ialomiţa
874 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Feteşti, Ialomiţa
875 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Iaşi, Iaşi
876 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Crevedia, Ilfov
877 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Giurgiu, Giurgiu
878 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Olteniţa, Giurgiu
879 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate, Periş, Ilfov
880 Întreprinderea pentru fabricaţie şi reparaţii Periş, Ilfov
881 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
882 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Iernut, Mureş
883 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Roman, Neamţ
884 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Caracal, Olt
885 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Ploieşti, Prahova
886 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Satu Mare, Satu Mare
887 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Sibiu, Sibiu
888 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Vereşti, Suceava
889 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Alexandria, Teleorman
890 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Beregsău, Timiş
891 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Birda, Timiş
892 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Focşani, Vrancea
893 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Sabaru, Bucureşti Bucureşti
894 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Arad, Arad
895 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Băiculeşti, Argeş
896 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Topoloveni, Argeş
897 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Oradea, Bihor
898 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Valea lui Mihai, Bihor
899 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Făgăraş, Braşov
900 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Vădeni, Brăila
Să auzim de bine!

Bilanţul (8)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al optulea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
701 Întreprinderea de confecţii Dorohoi, Botoşani
702 Întreprinderea de confecţii Botoşani, Botoşani
703 Întreprinderea de confecţii Brăila, Brăila
704 Întreprinderea de confecţii Râmnicu Sărat, Buzău
705 Întreprinderea de confecţii Reşiţa, Caraş-Severin
706 Întreprinderea de confecţii “Flacăra” Cluj-Napoca, Cluj
707 Întreprinderea de confecţii “Peninsula” comuna Lumina, Constanţa
708 Întreprinderea de confecţii “Târgu Secuiesc” Covasna, Covasna
709 Întreprinderea de confecţii Craiova, Dolj
710 Întreprinderea de confecţii Târgu Jiu, Gorj
711 Întreprinderea de confecţii Odorhei, Harghita
712 Întreprinderea de confecţii Miercurea Ciuc, Harghita
713 Întreprinderea de confecţii Călăraşi, Ialomiţa
714 Întreprinderea de stofe tricotate şi confecţii Iaşi, Iaşi
715 Întreprinderea de confecţii Baia Mare, Maramureş
716 Întreprinderea de confecţii “Porţile de Fier” Drobeta-Turnu Severin, Mehedinţi
717 Întreprinderea de confecţii “Târnava” Sighişoara, Mureş
718 Întreprinderea de confecţii “Mureşul” Tg. Mureş, Mureş
719 Întreprinderea de confecţii “Mondiala” Satu Mare, Satu Mare720 Întreprinderea de confecţii “Steaua roşie” Sibiu, Sibiu
721 Întreprinderea de confecţii “Bega” Timişoara, Timiş
722 Întreprinderea de confecţii Vaslui, Vaslui
723 Întreprinderea de confecţii Bârlad, Vaslui
724 Întreprinderea de confecţii Focşani, Vrancea
725 Întreprinderea de încălţăminte “Ardeleana” Alba Iulia, Alba
726 Întreprinderea de piele şi marochinărie “Căprioara” Sebeş, Alba
727 Întreprinderea de încălţăminte şi calapoade “Libertatea” Arad, Arad
728 Întreprinderea de încălţăminte Piteşti, Argeş
729 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Partizanul” Bacău, Bacău
730 Întreprinderea de încălţăminte “Solidaritatea” Oradea, Bihor
731 Întreprinderea de încălţăminte “Crişul” Oradea, Bihor
732 Întreprinderea de încălţăminte “Bihoreana” Marghita, Bihor
733 Întreprinderea de încălţăminte “Arta” Oradea, Bihor
734 Întreprinderea de blănărie “1 Mai” Oradea, Bihor
735 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Timpuri noi” Braşov, Braţov
736 Întreprinderea de încălţăminte “Clujana” Cluj-Napoca, Cluj
737 Întreprinderea “Tăbăcăria” Bucovăţ, Dolj
738 Întreprinderea de blănărie “Vidra” Orăştie, Hunedoara
739 Întreprinderea pentru materiale sportive Reghin, Mureş
740 Întreprinderea de piele şi mănuşi Târgu Mureş, Mureş
741 Întreprinderea “Tăbăcăria minerală” Corabia, Olt
742 Întreprinderea de piele “Poporul” Ploieşti, Prahova
743 Întreprinderea de piele “Drum nou” Satu Mare, Satu Mare
744 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “8 Mai” Mediaş, Sibiu
745 Întreprinderea de piele, încălţăminte şi marochinărie “13 Decembrie” Sibiu, Sibiu
746 Întreprinderea de piele şi încălţăminte Agnita, Sibiu
747 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Stăruinţa” Suceava, Suceava
748 Întreprinderea de încălţăminte “Banatul” Timişoara, Timiş
749 Întreprinderea de încălţăminte “Modern” Timişoara, Timiş
750 Întreprinderea română de piele Timişoara, Timiş
751 Întreprinderea de încălţăminte Jimbolia, Timiş
752 Întreprinderea de calapoade Lugoj, Timiş
753 Întreprinderea de piele şi mănuşi Timişoara, Timiş
754 Întreprinderea de nasturi Jimbolia, Timiş
755 Întreprinderea de mase plastice “Dermatina” Timişoara, Timiş
756 Întreprinderea de mase plastice şi încălţăminte “Victoria” Timişoara, Timiş
757 Întreprinderea de spume poliuretanice Timişoara, Timiş
758 Întreprinderea “Pretim” Timişoara, Timiş
759 Întreprinderea de încălţăminte Huşi, Vaslui
760 Întreprinderea de piele şi încălţăminte Râmnicu Vâlcea, Vâlcea
761 Întreprinderea de talpă şi încălţăminte din cauciuc Drăgăşani, Vâlcea
762 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Pionierul” Bucureşti, Bucureşti763 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Flacăra roşie” Bucureşti, Bucureşti
764 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Carmen” Bucureşti, Bucureşti765 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Republica” Bucureşti, Bucureşti
766 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Tehnica nouă” Bucureşti, Bucureşti
767 Întreprinderea de încălţăminte cauciuc U.C.R M. Bucureşti, Bucureşti
768 Întreprinderea de piele sintetică Bucureşti, Bucureşti
769 Întreprinderea de bunuri de consum din cauciuc Jilava Bucureşti, Bucureşti
770 Întreprinderea de nasturi şi mase plastice Bucureşti, Bucureşti
771 întreprinderea de încălţăminte “Progresul” Bucureşti, Bucureşti
772 Întreprinderea “Tăbăcăria minerală” Jilava, Bucureşti
773 Întreprinderea “Prefin” Bucureşti, Bucureşti
774 Întreprinderea „Antilopa” Bucureşti, Bucureşti
775 Întreprinderea de porţelan de menaj Alba Iulia, Alba
776 Întreprinderea de porţelan de menaj Curtea de Argeş, Argeş
777 Întreprinderea de sticlărie “Pădurea neagră” Aleşd, Bihor
778 Întreprinderea de sticlărie de menaj Bistriţa, Bistrita-Năsăud
779 Întreprinderea de sticlărie şi porţelan Dorohoi, Botoşani
780 Întreprinderea de exploatare minieră Miorcani, Botoşani
781 Întreprinderea de sticlărie de menaj Berca, Buzău
782 Întreprinderea de geamuri Buzău, Buzău783 Întreprinderea de sticlărie Turda, Cluj
784 Întreprinderea de sticlărie menaj Gherla, Cluj
785 Întreprinderea de porţelan”Iria” Cluj-Napoca, Cluj
786 Întreprinderea de sticlărie de menaj Târgu Jiu, Gorj
787 Întreprinderea de faianţă şi sticlăie Baia Mare, Maramureş
788 Întreprinderea de sticlărie şi faianţă Sighişoara, Mureş
789 Întreprinderea de geamuri Târnăveni, Mureş
790 Întreprinderea de sticlărie Azuga, Prahova
791 Întreprinderea de sticlărie Prahova Ploieşti, Prahova
792 Întreprinderea pentru exploatarea şi prelucrarea materialelor metalifere Vălenii de Munte, Prahova
793 Întreprinderea de geamuri Scăieni, Prahova794 Întreprinderea de sticlărie “Victoria muncii” Poiana Codrului, Satu Mare
795 Întreprinderea de sticlărie “Vitrometan” Mediaş, Sibiu796 Întreprinderea de sticlărie Avrig, Sibiu
797 Întreprinderea de geamuri Mediaş, Sibiu
798 Întreprinderea de sticlărie de menaj Suceava, Suceava
799 Întreprinderea de sticlărie Tomeşti, Timiş
800 Întreprinderea de articole de sticlărie Bucureşti, Bucureşti

Să auzim de bine!

Bilanţul (7)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al şaptelea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
601 Întreprinderea textilă “Drum Nou” Oradea, Bihor
602 Întreprinderea textilă “Republica” Dârste, Braşov
603 Întreprinderea de mătase “România muncitoare” Cluj-Napoca, Cluj
604 Întreprinderea textilă “Dobrogeana” Constanţa, Constanţa
605 Întreprinderea textilă “Trainica” Pucioasa, Dâmboviţa
606 Întreprinderea textilă “Năvodul” Galaţi, Galaţi
607 Întreprinderea de stofe de mobilă şi ţesături tehnice Gheorghieni, Harghita
608 Întreprinderea ”Filatura de in şi cânepă” Gheorghieni, Harghita
609 Întreprinderea “Ţesătoria de mătase” Deva, Hunedoara
610 Întreprinderea de mătase”Victoria” Iaşi, Iaşi
611 Întreprinderea integrată de ţesături subţiri tip in Paşcani, Iaşi
612 Întreprinderea de in şi cânepă “Textila” Iaşi, Iaşi
613 Întreprinderea filatura şi finisajul Baloteşti, Ilfov
614 Întreprinderea textilă “Intex” Păuleşti, Prahova
615 Întreprinderea “Ţesătoria de mătase” Sighişoara, Mureş
616 Întreprinderea de in şi cânepă Negreşti, Satu Mare
617 Întreprinderea textilă “Solidaritatea” Satu Mare, Satu Mare
618 Întreprinderea textilă “Mătasea Roşie” Cisnădie, Sibiu
619 Întreprinderea “Filatura de in şi cânepă” Fălticeni, Suceava
620 Întreprinderea textilă “Garofiţa” Timişoara, Timiş
621 Întreprinderea textilă “Filatura de mătase naturală” Lugoj, Timiş
622 Întreprinderea textilă “Arta textilă” Timişoara, Timiş
623 Întreprinderea “Filatura şi ţesătoria” Sânicolau Mare, Timiş
624 Întreprinderea textilă ”13 Decembrie” Timişoara, Timiş
625 Întreprinderea de panglici Zimnicea, Teleorman
626 Întreprinderea de mătase “Select” Bucureşti, Bucureşti
627 Întreprinderea de mătase “Flamura Roşie” Bucureşti, Bucureşti
628 Întreprinderea de mătase “Borangicul” Bucureşti, Bucureşti
629 Întreprinderea de mătase “Mătasea populară” Bucureşti, Bucureşti
630 Întreprinderea de mătase “Ţesătoriile reunite” Bucureşti, Bucureşti
631 Întreprinderea de stofe de mobilă Bucureşti, Bucureşti
632 Întreprinderea textilă “Unirea” Bucureşti, Bucureşti
633 Întreprinderea textilă “Industria iutei” Bucureşti, Bucureşti
634 Întreprinderea de in, cânepă “Prodin” Bucureşti, Bucureşti
635 Întreprinderea de stofe “Argeşeana” Argeş
636 Întreprinderea filatura de lână “Musceleana” Cetăţeni, Argeş
637 Întreprinderea de postav Buhuşi, Bacău
638 Întreprinderea de postav “Proletarul” Bacău, Bacău
639 Întreprinderea “Netex” Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
640 Întreprinderea de stofe “Carpatex” Braşov, Braşov
641 Întreprinderea de postav Prejmer, Braşov
642 Întreprinderea textilă “Octombrie roşu” Ghimbav, Braşov
643 Întreprinderea filatura de lână pieptanată Buzău, Buzău
644 Întreprinderea integrată de lână Constanţa, Constanţa
645 Întreprinderea textilă “Independenţa” Craiova, Dolj
646 Întreprinderea “Filatura de lână pieptănată” Miercurea Ciuc, Harghita
647 Întreprinderea de volvatir Tg. Neamţ, Neamţ
648 Întreprinderea de stofe Sighişoara, Mureş
649 Întreprinderea de stofe “Dorobanţul” Ploieşti, Prahova
650 Întreprinderea de stofe “Filatura de lână pieptănată” Mizil, Prahova
651 Întreprinderea “Textila” Cisnădie, Sibiu
652 Întreprinderea “Libertatea” Sibiu, Sibiu
653 Întreprinderea textilă “Dumbrava” Sibiu, Sibiu
654 Întreprinderea industria lânii Timişoara, Timiş
655 Întreprinderea de pălării “Paltim” Timişoara, Timiş
656 Întreprinderea de pălării “Lux” Periam, Timiş
657 Întreprinderea “Filatura de lână pieptănată” Focşani, Vrancea
658 Întreprinderea de postav Azuga, Prahova
659 Întreprinderea “Textila” Griviţa Bucureşti, Bucureşti
660 Întreprinderea română de pâslă Bucureşti, Bucureşti
661 Întreprinderea “Filatura de lână pieptănată” Bucureşti, Bucureşti
662 Întreprinderea “Munca textilă” Bucureşti, Bucureşti
663 Întreprinderea de ciorapi Sebeş, Alba
664 Întreprinderea de tricotaje “Tricoul roşu” Arad, Arad
665 Întreprinderea de tricotaje “Mioriţa” Oradea, Bihor
666 Întreprinderea de tricotaje Braşov, Braşov
667 Întreprinderea de tricotaje Buzău, Buzău
668 întreprinderea de tricotaje “Someşul” Cluj-Napoca, Cluj
669 Întreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc, Harghita
670 Întreprinderea de tricotaje Topliţa, Harghita
671 Întreprinderea de tricotaje Hunedoara, Hunedoara
672 Întreprinderea de tricotaje şi perdele Paşcani, Iaşi
673 Întreprinderea de tricotaje “Moldova” Iaşi, Iaşi
674 Întreprinderea de tricotaje “Unitatea” Sighet, Maramureş
675 Întreprinderea de tricotaje “8 Martie” Piatra Neamţ, Neamţ
676 Întreprinderea de tricotaje “Smirodava” Roman, Neamţ
677 Întreprinderea de tricotaje Caracal, Olt
678 Întreprinderea de tricotaje Câmpina, Prahova
679 Întreprinderea de tricotaje “Tricotex” Satu Mare, Satu Mare
680 Întreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei, Sălaj
681 Întreprinderea de tricotaje “Drapelul roşu” Sibiu, Sibiu
682 Întreprinderea de ciorapi ”7 Noiembrie” Sibiu, Sibiu
683 Întreprinderea de mănuşi şi ciorapi Agnita, Sibiu
684 Întreprinderea de tricotaje “Zimbrul” Suceava, Suceava
685 Întreprinderea de tricotaje “Bucovina” Rădăuţi, Suceava
686 Întreprinderea de tricotaje “1 Iunie” Timişoara, Timiş
687 Întreprinderea de ciorapi Timişoara, Timiş
688 Întreprinderea de tricotaje Huşi, Vaslui
689 Întreprinderea de tricotaje Focşani, Vrancea
690 Întreprinderea de tricotaje “Crinul” Bucureşti, Bucureşti
691 Întreprinderea “Tricotajul roşu” Bucureşti, Bucureşti
692 Întreprinderea de tricotaje “Tânăra gardă” Bucreşti, Bucureşti
693 Întreprinderea de tricotaje “Tricodava” Bucureşti, Bucureşti
694 Întreprinderea de ciorapi “Apolo” Bucureşti, Bucureşti695 Întreprinderea de ace de tricotat Bucureşti, Bucureşti
696 Întreprinderea de confecţii Arad, Arad
697 Întreprinderea de confecţii Curtea de Argeş, Argeş
698 Întreprinderea de confecţii Bacău, Bacău
699 Întreprinderea de confecţii Marghita, Bihor
700 Întreprinderea de confecţii Oradea, Bihor

Să auzim de bine!