joi, 27 decembrie 2012

Poliţia în acţiune

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Poliţia este una dintre instituţiile statului cu care am căutat să nu am niciun contact. Şi, exceptând situaţiile când a trebuit să-mi schimb buletinul, am reuşit. Lipsa unei legături mai strânse a condus la o cunoaştere mai redusă, ca să nu zic nulă, a atribuţiilor şi activităţilor specifice poliţiilor şi poliţiştilor.
Am observat că există maşini pe care scrie Poliţia locală, la fel cum am observat altele pe care scrie Poliţia comunitară. Şi, din câte am auzit, ar mai fi şi alte diferite poliţii. Dar să nu mă întrebaţi diferenţele dintre ele, pentru că nu le ştiu absolut deloc.
E seară şi mă îndrept spre locul de întâlnire stabilit cu soţia. Politicos cum mă ştiţi, ajung mai devreme şi încep să mă învârt prin zonă în căutarea unor lucruri care merită văzute. Şi văd. Văd o dubă de poliţie oprită chiar pe colţul unei intersecţii. “Ei”, îmi zic eu în barbă (e o metaforă, pentru că mă rad zilnic), „se pare că oamenii stau la pândă să prindă contravenineţi”. Şi încep să le acord o atenţie sporită. Aşa cum stăm, adică eu şi duba cu cei doi poliţişti, văd un autoturism că se opreşte, se asigură, semnalizează şi virează la stânga, deşi un indicator cât roata carului l-ar fi obligat să vireze la dreapta. „Hopa”, îmi zic, „tipul a încurcat-o!” şi încep să mă gândesc la imaginea tristă a unui şofer sancţionat de poliţist. Aiurea! Maşina îşi continuă drumul, iar poliţiştii aşteptarea. „Ei”, îmi continui eu supoziţiile, „se pare că erau ocupaţi sau neatenţi”. Dar, imediat, apare un alt şofer cu un comportament identic cu al primului. Se asigură, semnalizează şi virează la stânga chiar sub ochii poliţiştilor, care nu dau semne că ar fi văzut ceva.
Comunicativ cum mă ştiţi, mă apropii de dubă şi îi fac semn poliţistului aflat la volan că doresc o comunicare în fonie. Omul coboară geamul, îl salut şi îl întreb, utilizând o ironie pe care o consider fină:
- Nu vă supăraţi, sunteţi de la Poliţie?
- Da, răspunde omul plin de sinceritate.
- Văd că scrie pe dubă „respectaţi ordinea publică”. Circulaţia pe drumurile publice nu se încadrază în ordinea publică? îmi continui eu exprimarea nedumeririlor de care eram cuprins.
- Ba da, răspunde bunul om cu aceeaşi sinceritate dezarmantă.
- Păi, continui eu după câteva secunde de perplexitate, nu aţi văzut că doi şoferi au virat la stânga, deşi ditamai indicatorul îi obliga să facă virajul la dreapta?
- Sigur că am văzut, răspunde omul cu o faţă senină şi lipsită de remuşcări.
- Şi nu ziceţi nimic? Nu faceţi nimic? îl întreb sprijinindu-mă de dubă ca să nu cad de uimire.
- Nu, nu e domeniul nostru. Să vă explic: noi suntem de la Poiliţia locală şi nu avem drepturi de intervenţie asupra şoferilor.
- Înseamnă, încerc eu o traducere liberă a spuselor lui după o scurtă pauză de cugetare, că dacă un poliţist de la circulaţie vede un hoţ nu poate interveni?
- Exact! Aţi înţeles perfect, nu are în atribuţii, nu îi permite legea, îmi explică doct omul legii.
- Păi, atunci de ce staţi aici?
- Păzim cortul publicitar al unui partid.
Aceata a fost dialogul. Acum, în lumina celor discutate, chiar că mă simt bucuros că nu ştiu nimic despre Poliţia română.
Să auzim de bine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!