Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
De la bun început vă atenţionez că nu este vorba despre o analiză a sângelui, gen analiza Wassermann, ci de una în sensul unei meticulozităţi mai accentuate. Şi pentru că tocmai s-a terminat o nouă sesiune de vot, mă voi referi la aceasta.
O primă observaţie se referă la campania dusă în preambulul alegerilor. Campanie care, personal, m-a dezamăgit. Nu numai pentru că n-au fost prezentate proiecte fezabile, ci doar platforme sindicaliste. Ci chiar pentru prezentarea propriu-zisă. Ca să fiu mai clar, vă rog să scoateţi capul pe geam şi să admiraţi primul panou publicitar al ARD. Este că v-aţi speriat? Nici nu ai cum să n-o faci, din moment ce chipurile candidaţilor au o nuanţă albăstrie specifică înecaţilor după trei zile de stat în apă, culoare care nu ar atrage nici măcar un medic legist... Ia comparaţi acum aceste imagini sinistre cu chipurile prezentate cald şi în culori prietenoase ale candidaţilor USL. Ei, am dreptate?
Haideţi să mai adăugăm la acestea panoul în care, faţa jovială a domnului Blaga apare lângă un Ungureanu cu buzele strânse şi o privire atât de rece, încât te trimite la frigiderul cu bere şi nu la urna de vot.
Un alt aspect este cel al dispreţului şi aroganţei care s-au lipit de cei din ARD precum marca de scrisoare. Nu mai ne pierdem timpul cu rememorarea aroganţei unui Baconschi sau Boc pentru că sunt deja de notorietate. Atitudinea elitistă, cinică şi dispreţuitoare faţă de un electorat pe care, culmea, vrei să îl atragi, au fost o caracteristică a campaniei trecute. Iar bomboana pe colivă a fost pusă tocmai de domnul Ungureanu când, făcând referire la “teleormanizarea ţării” nu numai că a dat dovadă de aceeaşi trufie şi aroganţă jignind nu doar populaţia unui judeţ, dar m-a convins că a înţeles ce se întâmplă în jurul lui tot atât de mult cât înţelege o vacă Kobe.
În sfârşit, a existat şi un al treilea aspect nu mai puţin important. Este vorba de prezenţa domnului Băsescu. Ce legătură a avut domnul Băsescu cu campania electorală? Păi, teoretic, nu trebuia să aibă niciuna. Ca un preşedinte ce doarme cu Constituţia sub căpătâi, dumnealui ar fi trebuit să se preocupe de cu totul alte lucruri. Dar, domnul Băsescu fiind un preşedinte jucător declarat, nu a putut să se abţină să nu calce legea şi s-a implicat în campania electorală. Şi a făcut-o cu atât suflet încât cei din ARD nu au mai suflat. Niciunul. Nu s-a mai auzit nicio voce, niciun reprezentant nu a putut să se mai impună, toate florile s-au ofilit la umbra marelui stejar... Implicarea lui a fost atât de profundă încât, nu numai că a apărut făcând propagandă electorală în fiecare seară la televizor, dar a mai apărut şi sâmbătă, moment al alegerilor când nici Sfântul Petre nu mai avea voie să apară. Toate astea uitând că, prin conduita sa anterioară, el a devenit catalizatorul tuturor nemulţumirilor populaţie, reuşind astfel să-i facă şi pe nehotărâţi să voteze cu USL.
Să auzim de bine!
De la bun început vă atenţionez că nu este vorba despre o analiză a sângelui, gen analiza Wassermann, ci de una în sensul unei meticulozităţi mai accentuate. Şi pentru că tocmai s-a terminat o nouă sesiune de vot, mă voi referi la aceasta.
O primă observaţie se referă la campania dusă în preambulul alegerilor. Campanie care, personal, m-a dezamăgit. Nu numai pentru că n-au fost prezentate proiecte fezabile, ci doar platforme sindicaliste. Ci chiar pentru prezentarea propriu-zisă. Ca să fiu mai clar, vă rog să scoateţi capul pe geam şi să admiraţi primul panou publicitar al ARD. Este că v-aţi speriat? Nici nu ai cum să n-o faci, din moment ce chipurile candidaţilor au o nuanţă albăstrie specifică înecaţilor după trei zile de stat în apă, culoare care nu ar atrage nici măcar un medic legist... Ia comparaţi acum aceste imagini sinistre cu chipurile prezentate cald şi în culori prietenoase ale candidaţilor USL. Ei, am dreptate?
Haideţi să mai adăugăm la acestea panoul în care, faţa jovială a domnului Blaga apare lângă un Ungureanu cu buzele strânse şi o privire atât de rece, încât te trimite la frigiderul cu bere şi nu la urna de vot.
Un alt aspect este cel al dispreţului şi aroganţei care s-au lipit de cei din ARD precum marca de scrisoare. Nu mai ne pierdem timpul cu rememorarea aroganţei unui Baconschi sau Boc pentru că sunt deja de notorietate. Atitudinea elitistă, cinică şi dispreţuitoare faţă de un electorat pe care, culmea, vrei să îl atragi, au fost o caracteristică a campaniei trecute. Iar bomboana pe colivă a fost pusă tocmai de domnul Ungureanu când, făcând referire la “teleormanizarea ţării” nu numai că a dat dovadă de aceeaşi trufie şi aroganţă jignind nu doar populaţia unui judeţ, dar m-a convins că a înţeles ce se întâmplă în jurul lui tot atât de mult cât înţelege o vacă Kobe.
În sfârşit, a existat şi un al treilea aspect nu mai puţin important. Este vorba de prezenţa domnului Băsescu. Ce legătură a avut domnul Băsescu cu campania electorală? Păi, teoretic, nu trebuia să aibă niciuna. Ca un preşedinte ce doarme cu Constituţia sub căpătâi, dumnealui ar fi trebuit să se preocupe de cu totul alte lucruri. Dar, domnul Băsescu fiind un preşedinte jucător declarat, nu a putut să se abţină să nu calce legea şi s-a implicat în campania electorală. Şi a făcut-o cu atât suflet încât cei din ARD nu au mai suflat. Niciunul. Nu s-a mai auzit nicio voce, niciun reprezentant nu a putut să se mai impună, toate florile s-au ofilit la umbra marelui stejar... Implicarea lui a fost atât de profundă încât, nu numai că a apărut făcând propagandă electorală în fiecare seară la televizor, dar a mai apărut şi sâmbătă, moment al alegerilor când nici Sfântul Petre nu mai avea voie să apară. Toate astea uitând că, prin conduita sa anterioară, el a devenit catalizatorul tuturor nemulţumirilor populaţie, reuşind astfel să-i facă şi pe nehotărâţi să voteze cu USL.
Să auzim de bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!