Asta e România!

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

După cum v-am mai spus, mă feresc de informaţiile oferite de mass media românească atât cât pot de mult, iar atunci când nu am încotro, le analizez cât mai temeinic. Nu pentru că nu am nevoie de informaţie, ci pentru că cea oferită este cât se poate de falsă sau comunicată de persoane care nu au nimic în comun cu meseria practicată.

De exemplu, nu mai departe de zilele trecute, când mass media românească, uitând că de când e lumea preţurile cresc, nu scad, intoxica şi alarma lumea cu ştiri aberante despre scumpiri şi mai aberante, îmi este dat să văd cum o moderatoare, deşi un şef al patronatelor din industria alimentară explica faptul că preţurile la lapte nu vor creşte şi nu au de ce să crească, o ţinea ca gaia maţul cu „dar, totuşi, preţurile vor creşte, nu?”.

Ei bine, printre aceste ştiri făcute sau răstălmăcite, văd un reportaj în care corespondenta unui post de televiziune întreba şoferii ce părere au despre aglomeraţia pe DN 1 cu ocazia întoarceriii turiştilor de pe la petrecerile de Crăciun.

Deşi este o situaţie fortuită (le reamintesc amatorilor de senzaţii tari că fortuit înseamnă întâmplător şi nu forţat) care apare de maximum două sau trei ori pe an (îndeobşte la Paşte şi la Crăciun), întrebarea prostească a corespondentei primea răspunsuri la fel de prosteşti finalizate cu exclamaţia dispreţuitoare “Asta e România!”.

Ca să vedem dacă asta e România, le recomand şoferilor parveniţi şi corespondentei lipsită de inspiraţie să facă împreună o vizită în Los Angeles la momentul unei ore de vârf (sau rush hour, cum îi zic ei pe acolo), oraşul aparţinând unei ţări care numai de lipsa autostrăzilor nu poate fi acuzată. Coloane kilometrice pe câte patru benzi nemişcate cu orele sunt imagini obişnuite pentru cetăţenii aborigeni, care nu se apucă însă să strige dispreţuitor la televizor “Asta e America!”.

Dacă acolo li se pare prea departe, le recomand o vizită similară în Franţa, vara, în perioada concediilor, Franţa fiind o ţară care chiar se poate lăuda cu autostrăzile ei. Mii şi mii de maşini blocând toate firele nu uneia, ci mai multor autostrăzi sau celebrele embouteillages din Paris, unde participanţii la trafic au timp să tricoteze sau să citească ziarul sunt lucruri curente pentru locuitorii respectivei ţări, fără ca aceştia să exclame cu năduf la televizor “Asta e Franţa!”.

Vizite similare se pot face şi în Germania, în Roma cea italiană sau în îndepărtata Japonie, ţări în care educaţia primită i-a luminat că nu poate exista o autostradă pentru fiecare şofer, că o şosea aglomerată de două ori pe an nu înseamnă nimic, că asemenea întâmplări sunt insignifiante pentru ca un om normal să-şi ia în băşcălie propria ţară.

Să auzim de bine!

Neînţelegerea

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

În fişa postului pe care-l ocup este prevăzută şi negocierea, încheierea şi urmărirea contractelor cu furnizorii. În această calitate şi aceea de prieten mă prezint la patronul unei firme furnizoare şi, la finalul întrevederii soldată cu închierea unui contract gras, îi spun cât pot de clar şi răspicat:

- Dacă îmi bagă contabilitatea bani pe cec, îţi plătesc cu cecul la sfârşitul acestei săptămâni prima tranşă. Dacă nu, îţi plătesc cu ordin de plată săptămâna viitoare.

Batem palma şi plec. Vineri mă sună amicul furnizor:

- Bine, bre, te credeam om serios.

- Şi ce, nu sunt? sar eu în sus.

- Nu, pentru că mi-ai promis că-mi plăteşti săptămâna asta şi uite, e vineri şi nu mi-ai dat nimic.

- Îmi pare rău, dar nu ai înţeles ce ţi-am spus. Eu ţi-am spus dacă îmi dă bani pe cec îţi plătesc săptămâna asta. Cu ordin de plată nu pot decât săptămâna viitoare.

- Hai, lasă, eu n-am înţeles aşa.

Trebuie să mergem, eu şi soţia, la o petrecere, un party cum se mai spune pe la noi, prin Drumul Taberei. Întrucât anticipez un consum sporit de alcool pe cap de locuitor renunţăm la utilizarea maşinii personale şi recurgem al serviciile unei companii de taxi.

Şoferul, vorbăreţ ca un frizer, intră în vorbă cu noi imediat ce intrăm în maşină. Om în vârstă, amabil şi civilizat mă atrage cu conversaţia lui. Nu durează mult ca subiectul să ajungă pe domeniul atât de delicat al obţinerii permisului. Moment în care, bunul om îmi spune:

- Domnule, dumneavoastră ştiţi de ce pică atâţia examenul la sală? De ce le atât de frică?

- Nu, nu ştiu, îi răspund cu sinceritatea care mă caracterizează.

- Pentru că nu ştiu sensul cuvintelor, nu le înţeleg.

- Ei, hai că asta chiar nu o cred.

- Domnule, sunt şofer de taxi şi practic meseria asta de patruzeci de ani şi habar nu aveţi câte mi-au fost date să aud sau să văd.

- Cum aşa? continui eu seria nedumeririlor.

- Aşa, simplu. De exemplu, când în test scrie sens giratoriu el nu ştie ce e ăla giratoriu, nu cunoaşte sensul cuvântului.

Două exemple, din multele altele care se pot da, care ne arată că, în general, oamenii nu pricep din prima, iar când reuşesc, înţeleg tot ce vor ei.

Deplasându-mă pe unul din bulevardele Bucureştene văd un mare, un uriaş panou publicitar al unei firme producătoare de bere. Reclama, scrisă evident în englezeşte, fără un cuvânt în limba română, se încheie apoteotic: Don’t drink and drive!

Reamintindu-le snobilor jalnici din publicitatea românească faptul cu Bucureştii sunt un oraş aparţinător de România, ţară vorbitoare prin excelenţă de limba română, îi asigur că, fără nicio excepţie, anunţul lor va fi cât se poate de bine înţeles de toţi şoferii României.

Să auzim de bine!

Jiglerul comestibil

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

Răducu dovedeşte reale aptitudini de mecanic. Este unul din şoferii firmei, în timpul liber este mecanicul firmei, iar în timpul care îi mai rămâne este mecanicul nostru. Care cum avem o problemă, fuguţa la Răducu. Dacă îl prindem în curtea firmei, norocul nostru. Dacă nu, trebuie să mergem la el acasă.

Omul dovedeşte reale calităţi umanitare pentru că ne ajută pe toţi fără a cere un leu. Dacă îi facem noi cinste cu o sticlă de vin sau de bere, nu zice nu, dar niciodată nu l-a auzit nimeni să ceară ceva. Iar dacă te faci că uiţi, nu e nicio problemă, Răducu nu se supără. Mai mult de atât, dacă nu găsim o piesă necesară reparaţiei, el umblă şi nu se lasă până o găseşte.

Toată problema este ca, atunci când te duci la el acasă pentru vreo nevoie, să ajungi imediat după el. Altfel, riscă să găsească vreo sticlă de bere sau de vin prin frigider şi mişcările lui devin uşor necontrolate, ca să zic aşa. Acum, ca să fiu sincer, de fiecare dată când am avut nevoie, am preferat să merg eu la el, nu de alta, dar Nicoleta, soţia lui pune nişte murături excepţionale.

La fel s-a întâmplat şi de data asta. Am o Dacie 1310 de la firmă şi trebuie să plec într-o deplasare. Nu a avut timp să îi facă o revizie în timpul programului, aşa că sunt invitat la el la domiciliu. Până îşi pune salopeta avem exact timpul necesar pentru câteva pahare de vin lângă o fripturică cu piure şi murături. Nu reuşisem să ajung imediat după el, ceea ce i-a oferit răgazul ca să golească deja sticla de vin pe jumătate. Sticla din care m-a servit pe mine, pentru că pe prima o dusese deja la ghenă.

E frig şi plouă mocăneşte. Coborâm amândoi la maşină, Răducu îi face constatarea şi declară:

- Sunt jiglerele înfundate! Trebuie curăţate.

- Perfect, dă-i drumul că ne udă ciuciulete, îl încurajez eu.

Eu ţin lanterna, iar Răducu ridică capota, demontează carburatorul, scoate un jigler, îl curăţă şi îl pune pe aripa maşinii. Nu pierd prilejul ca, pe durata intervenţiei, să mai bârfim puţin, eu de sub umbrelă, iar el de sub capota motorului. Termină primul jigler şi îl scoate pe al doilea. Eu continui conversaţia şi el curăţatul. Vine momentul şă le monteze la loc. Ia al doilea jigler între buze şi începe să-l monteze pe primul. Tremurând de frig şi umezeală, nu mă abţin şi îi spun:

- Frate, Răducule, cred că primul lucru pe care ar trebui să-l facem când ajungem sus ar fi să bem o ţuică fiartă. Am îngheţat bocnă aici.

- Băi, eşti de groază! Mi-ai făcut o poftă ce nu-ţi imaginezi, răspunde Răducu înghiţind în sec.

Termină de montat primul jigler şi începe să-l caute pe aripă pe al doilea. Nici urmă de jigler. Consider că e momentul să vin cu precizări:

- Răducule, frate, îl ţineai între buze mai adineaori.

Cu ochii holbaţi de groază, Răducu mă întreabă:

- Când? Înainte sau după ce am înghiţit în sec?

- Înainte, îi răspund cu glasul stins...

Să auzim de bine!

Pe locuri de parcare, fiţi gata, start!

Postarea a fost mutată aici.

Doi dintr-o lovitură

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Am publicat mai demult câteva postări legate de corelaţia care, după părerea mea, nu există între uciderea unui om de către un şofer şi inexistenţa unei pedepse efective. Şi mă refeream atunci, şi mă refer şi acum, nu la obişnuitul accident de maşină din care poate rezulta o persoană decedată, ci la uciderea deliberată, asumată atunci când ai încălcat cu bună ştiinţă regulile de circulaţie.
Pentru că o situaţie este atunci când şi se rupe un pivot şi loveşti cu maşina un pieton aflat pe trotuar şi o cu totul altă situaţie este când te afli la volanul unui gipoi şi depăşeşti o coloană peste linia dublă doar pentru că tu, posesor de gipoi, nu suporţi să mergi în coloană ca toată lumea.
Interesant este aici sistemul juridic românesc, sistem care a avut cea mai bună ilustrare în cazul lui Huidu. Un sistem juridic lacunar, care a stabilit şi a permis ca un şofer, care a ucis cu bună ştiinţă trei oameni să primească o pedeapsă de doi ani de puşcărie, dar cu suspendare. Şi nu este un caz singular. Cred că sunt în asentimentul vostru dacă afirm că cei doi ani cu suspendare îl lasă rece pe orice făptaş, atâta timp cât nu înseamnă nimic concret. Şi nici nu-i descurajează pe viitorii.
Al doilea lucru ciudat este că, în cele mai multe cazuri, mass media vorbeşte de beizadele. Ceea ce, mă face să cred cu cinism că numărul mare de beizadele aşa cum rezultă din statisticile Poliţiei ne reliefează fără tăgadă creşterea numărului de oameni înstăriţi în totalul populaţiei ţării.
În puţinele minute avute la dispoziţie dimineaţa, înainte de a pleca la serviciu, apuc să văd o ştire. O beizadea a spulberat doi tineri pe o trecere de pietoni. Bunînţeles că şoferul era beat mangă. Până aici scenariul este deja cunoscut: avem un şofer beat, avem o beizadea şi mai avem doi tineri ucişi. Reporterul ne anunţă cu o gravitate inutilă că respectivul riscă o pedeapsă de doi ani cu suspendare. Aici lucrurile au ieşit din limitele înţelegerii mele deoarece nu văd unde este riscul: ce riscă? Să fie condamnat la ceva ce nu va executa?
Dar cazul mă duce şi la o altă idee, care îmi dă fiori. Nu cumva acceste accidente în care vinovatul este pedepsit să nu efectueze nicio pedeapsă sunt forme ale unor crime perfecte? Sunt forme prin care, atunci când îţi urăşti duşmanii, îi poţi ucide fără teama de a fi pedepsit?
Să auzim de bine!

Poliţia în acţiune

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Poliţia este una dintre instituţiile statului cu care am căutat să nu am niciun contact. Şi, exceptând situaţiile când a trebuit să-mi schimb buletinul, am reuşit. Lipsa unei legături mai strânse a condus la o cunoaştere mai redusă, ca să nu zic nulă, a atribuţiilor şi activităţilor specifice poliţiilor şi poliţiştilor.
Am observat că există maşini pe care scrie Poliţia locală, la fel cum am observat altele pe care scrie Poliţia comunitară. Şi, din câte am auzit, ar mai fi şi alte diferite poliţii. Dar să nu mă întrebaţi diferenţele dintre ele, pentru că nu le ştiu absolut deloc.
E seară şi mă îndrept spre locul de întâlnire stabilit cu soţia. Politicos cum mă ştiţi, ajung mai devreme şi încep să mă învârt prin zonă în căutarea unor lucruri care merită văzute. Şi văd. Văd o dubă de poliţie oprită chiar pe colţul unei intersecţii. “Ei”, îmi zic eu în barbă (e o metaforă, pentru că mă rad zilnic), „se pare că oamenii stau la pândă să prindă contravenineţi”. Şi încep să le acord o atenţie sporită. Aşa cum stăm, adică eu şi duba cu cei doi poliţişti, văd un autoturism că se opreşte, se asigură, semnalizează şi virează la stânga, deşi un indicator cât roata carului l-ar fi obligat să vireze la dreapta. „Hopa”, îmi zic, „tipul a încurcat-o!” şi încep să mă gândesc la imaginea tristă a unui şofer sancţionat de poliţist. Aiurea! Maşina îşi continuă drumul, iar poliţiştii aşteptarea. „Ei”, îmi continui eu supoziţiile, „se pare că erau ocupaţi sau neatenţi”. Dar, imediat, apare un alt şofer cu un comportament identic cu al primului. Se asigură, semnalizează şi virează la stânga chiar sub ochii poliţiştilor, care nu dau semne că ar fi văzut ceva.
Comunicativ cum mă ştiţi, mă apropii de dubă şi îi fac semn poliţistului aflat la volan că doresc o comunicare în fonie. Omul coboară geamul, îl salut şi îl întreb, utilizând o ironie pe care o consider fină:
- Nu vă supăraţi, sunteţi de la Poliţie?
- Da, răspunde omul plin de sinceritate.
- Văd că scrie pe dubă „respectaţi ordinea publică”. Circulaţia pe drumurile publice nu se încadrază în ordinea publică? îmi continui eu exprimarea nedumeririlor de care eram cuprins.
- Ba da, răspunde bunul om cu aceeaşi sinceritate dezarmantă.
- Păi, continui eu după câteva secunde de perplexitate, nu aţi văzut că doi şoferi au virat la stânga, deşi ditamai indicatorul îi obliga să facă virajul la dreapta?
- Sigur că am văzut, răspunde omul cu o faţă senină şi lipsită de remuşcări.
- Şi nu ziceţi nimic? Nu faceţi nimic? îl întreb sprijinindu-mă de dubă ca să nu cad de uimire.
- Nu, nu e domeniul nostru. Să vă explic: noi suntem de la Poiliţia locală şi nu avem drepturi de intervenţie asupra şoferilor.
- Înseamnă, încerc eu o traducere liberă a spuselor lui după o scurtă pauză de cugetare, că dacă un poliţist de la circulaţie vede un hoţ nu poate interveni?
- Exact! Aţi înţeles perfect, nu are în atribuţii, nu îi permite legea, îmi explică doct omul legii.
- Păi, atunci de ce staţi aici?
- Păzim cortul publicitar al unui partid.
Aceata a fost dialogul. Acum, în lumina celor discutate, chiar că mă simt bucuros că nu ştiu nimic despre Poliţia română.
Să auzim de bine!

O întâmplare cotidiană

Imagine preluată de pe dan-blog.ro

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

Încărcat ca o furnică (deşi sunt de părere că albinele circulă mult mai încărcate decât furnicile...) mă îndrept spre domiciliul conjugal. Sunt personajul principal îmtr-o mică escapadă de aprovizionare desfăşurată la magazinul Billa din apropiere.

Deşi nu reuşesc întotdeauna, mă străduiesc să mă port ca un cetăţean model şi să circul pe trotuar, nu pe carosabil. Cu atât mai mult cu cât lăţimea excesivă a aleilor bucureştene este recunoscută pe plan european...

De vreo două luni, ca să nu zic trei, aleile din jurul blocului meu au suferit schimbări semnificative. Prima schimbare majoră se referă la faptul, neobişnuit pentru un român, că au fost asfaltate. Cea de a doua schimbare se referă la faptul că au fost introduse sensuri unice de circulaţie.

Aparent, situaţia pare dificilă pentru noi, aborigenii cu permis de conducere din zonă. Dar repetând experienţa pe parcursul câtorva zile este imposibil ca să nu îi observi latura pozitivă: nu se mai produc blocaje, iar circulaţia este mult fluidizată. E drept că acum, pentru a ajunge din locul meu de parcare în strada principală, trebuie să iau de la un capăt la altul vreo trei alei sau, altfel spus, în loc să parcurg 73 de metri, trebuie să parcurg 2,1 kilometri...

Dar, aşa cum vă spuneam, mă străduiesc să mă comport ca un cetăţean model şi îmi asum aceste ocoluri la fiecare plecare sau sosire, fără obiecţie.

Ca să ne întoarcem la oile noastre, (revenons à nos moutons, cum se spune prin Belarus...) vă spuneam că veneam spre casă cu sacoşele din dotare în mâini. Prilej de a vedea cum, din faţa unui bloc pleacă o maşină. Dar nu orice maşină, ci un taxi plin ochi cu nişte cetăţeni români, după vorbă, după port. Singurul lucru ciudat este culoarea lor uşor tuciurie... Dar în ce direcţie credeţi că se îndreaptă taxiul galben fără cai? Exact! Aţi ghicit! Spre sensul care îi era interzis, aleea fiind cu sens unic. E de notorietate faptul că taxiurile bucureştene trec intersecţiile doar pe culoarea roşie (şi la fel de notoriu este faptul că pasagerii NU zic nimic!), dar acum îmi este dat ca să asist la un nou experiment social. Iar ce trebuia să se întâmple, s-a întâmplat. Pe sensul corect de mers a intrat pe alee o altă maşină. Dată fiind lăţimea proverbială a aleilor, maşinile nu pot trece una pe lângă alta. Iar noul intrat nu dă semne că ar vrea să execute vreo operaţie de evitare. Comportarea lui mi se pare perfect normală, nu numai pentru că nu are unde, dar, mai ales, pentru că aleea are sens unic şi dreptatea este de partea lui.

Ei, dragii mei, ce credeţi voi că se întâmplă în continuare? Păi, nimic altceva decât ceea ce era normal: ocupanţii taxiului deschid geamurile, scot capetele pe geamuri şi încep să îl înjure pe celălalt şofer într-un mod pe care nu-l pot descrie nici măcar aluziv. Normală comportare, normal popor!

Să auzim de bine!

ATENŢIE ŞOFERI! O întâmplare reală

Imagine preluată de pe ecursuri.ro

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Nu am păţit-o eu, dar se pare că cineva da… Întâmplarea îmi este trimisă pe e-mail de la un prieten, care a primit-o şi el de la un prieten etc. Pe scurt: există oameni care provoacă accidente pentru a câştiga bani. Numărul înmatriculare: IL 20 RLT. Iată povestea întâmplării:
“Ieri seară am avut neşansa ca să mă întâlnesc cu cei mai nenorociţi oameni din ţara asta: vânătorii de fraieri în trafic! Faptele: la ieşirea de pe o stradă laterală în faţă la staţia de metrou Aurel Vlaicu stau în coloană. O maşină îmi lasă loc de ieşire şi şoferul îmi face semn ca să ies; după ce ies cu jumătate de maşină, porneşte şi se loveşte de maşina mea. Ies din maşină refuzând să cred că se poate întâmpla aşa ceva. Din maşina cealaltă coboară un tânăr care nu zice nimic şi se uită la maşini. Eu cobor direct spre el: "Măi, nenorocitule, mă laşi să intru şi apoi dai în mine?" La care, tipul foarte calm, îmi răspunde: "Nu te-am văzut!" Primul impuls este să-i sparg faţa. Tipul îmi spune: "Trage la Petrom ca să ne înţelegem!" Trag la Petrom şi mă duc la el pus pe fapte mari. Tipul îmi spune foarte calm: "Hai la Poliţie, nu mi-ai acordat prioritate, maşina este închiriată. Nu are rost să ne complicăm." Scoate actele maşinii. Mă uit la maşini: bara lui era varză, aripile îndoite, un far frecat însă nu e spart. Mă uit la maşina mea: nimic în partea stângă faţă. Mă lămuresc că, plecând de la 50 de centimetri în viteza întâi nu a apucat ca să prindă viteză şi a dat în cauciuc (norocul meu, roata era virată). Îi spun: "Nu cred că faci asta. Maşina mea nu are nimic. Dispari!" Tipul foarte liniştit îşi notează numărul maşinii şi îmi spune: "Lasă că mă cauţi tu!" Uite ce mi-ai făcut la maşină! Notează-ţi numărul meu!" Nu îmi venea să cred. Notez instinctiv: 0733380904, cartelă probabil! Mă duc la maşina lui şi mă uit din nou: era imposibil ca din 50 de centimetri să loveşti aşa de puternic. Îi spun în faţă: "Maşina a mai fost lovită!" Tipul recunoaşte şi îmi spune deschis: "Maşina este închiriată, am Casco cu franşiza de 99 Euro, facem pe jumătate. Îmi dai 250 lei şi este bine!" Sar în sus şi protestez vehement. Urmează 5 minute de negocieri de genul: "Mă, te dau în judecată! Vin după tine şi nu scapi!" etc... Tipul, bun cunoscător al legii îmi spune: "Nu te mai agita! Nu ai acordat prioritate. Hai la Poliţie şi ne lămurim." Îmi dau seama că are dreptate. Avea un martor (erau doi în maşină, celălalt era probabil ajutorul dacă lucrurile se încingeau), iar eu eram singur, nu acordasem prioritate şi nu puteam demonstra că m-a lovit intenţionat. Trecem la negocieri: stilul cunoscut - unde lucrezi, dai şi tu 150 lei şi este bine. Îi spun că nu îi dau bani fiindcă este un nesimţit. Se urcă în maşină să plece. Realizez că nu este bine şi îl trag înapoi. Ofertez un cartuş de ţigări. Cere 2, Kent Blue. Mă abţin cu greu ca să nu sar pe el. Urmează o altă discuţie în care îl fac să înţeleagă că există ţigări mai bune pe piaţă. Acceptă până la urmă un cartuş de ţigări. După ce îi dau cartuşul, îi devin simpatic că doar ne-am înţeles şi îmi spune zâmbind: "Ai noroc că nu ai nimic la maşină, altfel aş fi scos mai mult de la tine la Poliţie!" Îl întreb: "De ce eşti aşa sigur?" "Fiindcă cu asta mă ocup! La fel cum tu te ocupi de vânzări, eu mă ocup de accidente uşoare! În zilele bune fac şi 1.000 Euro!" Îmi spune şi reţeta: - maşina închiriată din Feteşti cu asigurare Casco (îmi confirmă că este din Feteşti) - te plimbi la oră de vârf pe înserat prin Bucureşti şi alegi maşini care vin de pe o stradă cu “cedează trecerea” (doar şoferul, mai sunt şi variante cu frână bruscă în coloană - maşina era lovită şi în spate) şi ceva laterale - se câştigă bine din asta: "Am avut şi copii de poliţişti şi şmecheri! Nu ţine nimic la Poliţie!" îmi spune tipul. Îi fac o poză la maşină din faţă. Sare ca ars! Îi spun că vreau ca să mă asigur că nu o să apară probleme. Recunoaşte franc: "Boss, ne-am înţeles doar. Stai liniştit." Îmi mulţumeşte şi dispare. Încep să zâmbesc şi îmi spun că a mai apărut o meserie în Bucureşti! Păzea, domnilor şoferi! O zi fără incidente!”
Să auzim de bine!
P.S. După ce am retranscris articolul primit m-am gândit ca să îl postez cândva, pe săptămâna viitoare. Dar realitatea e mult mai grăbită şi iată că azi dimineaţă, 4 februarie 2011, o colegă a fost implicată într-o întâmplare identică! Fapt care mă face să nu mai pierd nici un moment cu publicarea articolului. ATENŢIE ŞOFERI!

Precizare

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

Primesc un comentariu de la cel sau cei care deţin site-ul http://www.horoscopurania.ro/  prin care mi se solicită să precizez că cele trei articole din suita "Astrologie la volan" au fost preluate de pe acest site fără a face nicio precizare în acest sens. Dacă citeau cu atenţie, ar fi văzut chiar din prima postare că am menţionat: "Aş fi vrut să vă indic şi sursa (în afară de faptul că sunt statistici făcute de o societate de asigurări din State), dar articolul iniţial a fost atât de agramat, încât pot spune că l-am scris din nou. Dar să vedem ce spune articolul." Iată că precizarea am făcut-o chiar de atunci pentru că nu sunt omul care să se bucure de munca altuia. Doar că, respectivele articole le primisem de la un prieten pe e-mail şi nu le preluasem eu direct. Care prieten, la rândul lui, le primise de la un altul ş.a.m.d. Deşi nu mi se pare ceva de laudă faptul că eşti proprietarul unor articole agramate şi pline de greşeli... iată că fac precizarea cuvenită.

Să auzim de bine!

Astrologie la volan (3)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Săgetătorul la volan
Gradul riscului de a face accident
Şoferii născuţi în această zodie comit 6,8% din accidente. Acestea sunt, în general, coliziuni laterale în intersecţii. Dacă eşti Săgetător şi conduci, trebuie să fii cât mai atent la semnele de circulaţie şi la celelalte automobile din intersecţie. Săgetătorii (locul 5 în rating-ul riscului de a face accident) conduc bine şi ştiu sigur că atunci când traficul e aglomerat, e mai bine să-i laşi pe profesionişti să-şi facă de cap. Dar ei sunt foarte vorbăreţi, de aceea experţii îi sfătuiesc să uite de telefonul mobil în timpul condusului.
Stilul de a conduce
Conduce exact la fel cum se comportă în viaţa de zi cu zi: cu viteză mare şi mereu pe banda de depăşire. Ocupaţia lui preferată - înjurarea celorlalţi conducători auto. Dar, cu toate acestea, când e nevoie, poate să dea dovadă de stăpânire şi fermitate.
Recomandări pentru cel care "stă lângă" şofer
Cel mai bine ar fi să înjuraţi cu el împreună.
Îşi doreşte o maşină de prestigiu, cu care să se mândrească în faţa rudelor şi a cunoştinţelor. Se spune 'calul de dar nu se caută la dinţi' dar, daca e un Trabant va ieşi un scandal! Săgetătorul vrea de toate şi în cantităţi mari, de aceea astrologul recomandă - luaţi-vă un autobuz. Trailer - alegerea optimă (cu remorcă). Important este să aibă cât mai mulţi cai putere, că doar Săgetătorul e condus de Centaur - jumătate cal, jumătate om. Dacă se mulţumeşte cu puţin, îşi va lua un Fiat sau un Volvo, care îl va servi mult, bine şi loial, până la ultima suflare.
Capricornul la volan
Gradul riscului de a face accident
Şoferul născut înainte de Revelion sau imediat după, e pur şi simplu o ambuscadă pe roţi! 13% din accidente au loc din vina lor-e un record între semnele zodiacale. Încăpăţânaţi şi supărăcioşi, Capricornii seamănă teroare pe drum. Ei nu semnalizează schimbarea direcţiei de mers. Viteza cu care merg de obicei e dublă faţă de cea legală. Se bagă pe contrasens. Iar nenorocirea principală este că ignoră în totalitate semnele de circulaţie. Nu le observă şi punct! Îi încurcă probabil coarnele. Ocupând locul 11 în rating-ul riscului de a face accident, Capricornii cred cu fermitate că accidentele rutiere sunt pentru alţi şoferi, iar nativii din această zodie fac tot posibilul pentru a ajunge la destinaţie cât mai repede.
Stilul de a conduce
Pentru Capricorn, regulile lui de circulaţie sunt un fel de Biblie. Dă Doamne ca toată lumea să conducă la fel de bine cum o face el. Să meargă pe prima bandă cu 50 km la ora? Nu, asta nu e stilul lui. Un astfel de comportament ar putea fi un exemplu de valoare, crede el, pentru alţi conducători.
Recomandări pentru cel care "stă lângă" şofer
Închideţi ochii şi gura, chiar nu are rost să vă agitaţi.
Este atras de modelele clasice şi tradiţionale. Pentru el, o variantă bună ar fi un Volkswagen sau un Jeep Cherokee. Acest nativ are pretenţii ca maşina să fie cât mai practică, visează că aceasta să-l servească veşnic şi să suporte în tăcere greutăţile şi neajunsurile căii vieţii (a şoselei). Că doar Capricornul găseşte drumurile care sunt pline de pante abrupte. Capricornul încăpăţânat merge după plan (harta localităţii) şi cronometru, iar drumurile uitate de lume şi pline de obstacole sunt ceva firesc pentru el.
Vărsătorul la volan
Gradul riscului de a face accident
Vărsătorul este un candidat la creşterea preţului la asigurare din cauza stilului de a conduce. Vărsătorii plasaţi pe locul 9 (după Gemeni) în rating-ul riscului de a face accident, au fost recunoscuţi ca cei mai indisciplinaţi şoferi - ei deseori încalcă regulile de circulaţie. Ca nişte conducători mai puţin buni, Vărsătorii "calca" de obicei (la propriu şi la figurat) mijloacele de transport mai mici. Cel mai des acest lucru se întâmplă atunci când ei se mută pe o altă bandă şi la intersecţii. În total, au pe conştiinţă 9,9% din accidente rutiere.
Stilul de a conduce
Stilul Vărsătorului de a conduce este unul econom. El nu va accelera niciodată fără motiv, doar asta va duce la un consum mai mare de benzină.
Recomandări pentru cel care "stă lângă" şofer
Găsiţi-vă o ocupaţie pentru ca timpul să treacă mai repede. Cel mai bine ar fi să vă luaţi un ziar.
I se va potrivi un mijloc de transport mai rapid, dar în acest caz poate fi ceva mai simplu, de exemplu, amicul pe doua roti - motocicleta. Aţi putea chiar să vă faceţi biker. De asemenea, Vărsătorul preferă maşini cu accesorii exotice: cu baterii solare de exemplu. Aşa că, dacă nu vă convine motorul, puteţi simţi vântul şi într-un cabriolet Lamborghini sau în automobilul supersonic Subaru Impreza Turbo.
Peştii la volan
Gradul riscului de a face accident
Şoferii Peşti se bagă peste tot, nu acordă prioritate când trebuie si, în general, sunt destul de iresponsabili. Peştii comit 8,4% din accidente, de obicei pentru că nu observă semnul de circulaţie. Aceşti visători ocupă locul 6 în rating-ul conducătorilor care nu respectă regulile şi beneficiază de asigurări. Agenţii de asigurări şi astrologii îi îndeamnă să fie mai atenţi când călătoresc în "lumea reală".
Stilul de a conduce
La volan sunt la fel de lenţi ca în viaţă. Sunt visători şi îi lasă pe alţii să-i depăşească. Şi chiar dacă drumul le ia prea mult timp, nu le pasă deloc. N-are nimic. Sunt fericiţi că-şi au îngerul păzitor alături.
Recomandări pentru cel care "stă lângă" şofer
În niciun caz să nu vă enervaţi. Dacă îi spuneţi şoferului Peşte că merge prea încet, acesta chiar se va bucura.
Un Bugatti asemănător unui submarin sau un Bentley. Denumirea acestei mărci are ceva ce te atinge la inimă şi te face să visezi. Şi să fie neapărat de culoare mov! Dacă o s-o loviţi, se va transforma într-un roz pal. O poveste, nu o maşină! Peştii adoră spălătoria auto, dar nu întotdeauna din cauza curăţeniei - îi pasionează procesul de spălare în sine. Astfel, o maşinuţă elegantă şi sclipitoare va fi exact pe placul lor, pentru că astfel de maşinuţe trebuie să lucească de curăţenie mereu, spre deosebire de tot felul de jeep-uri şi maşini de teren.
Să auzim de bine!
Se pare că articolul iniţial a fost copiat de pe http://www.horoscopurania.ro/.

Astrologie la volan (2)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Leul la volan
Gradul riscului de a face accident
Compania de asigurări auto Insurance Hotline a dedus o legătură directă între semnul zodiacal al conducătorului auto şi şansele lui de a face accident sau de a încălca regulile de circulaţie. Pentru a se asigura că teoria lor nu este una greşită, specialiştii au investigat 100.000 de dosare ale clienţilor lor care au făcut accident. Astfel, experţii au aflat că cele mai puţine accidente şi încălcări ale regulilor sunt făcute de Lei (locul 12)! Şi majoritatea, cum se spune, "au pupat" un alt autoturism din spate! Şi acest lucru se întâmplă de obicei pe un drum drept sau aproape liber. Aşa că, fiţi mai atent, domnule şofer.
Stilul de a conduce
"Accelerez ca să alung tristeţea" - asta e deviza Leului, care e mereu bine dispus. Strada e proprietatea lui, unde el poate să defileze şi să conteze pe respectul tuturor din jur. Ăsta e motivul pentru care îi plac maşinile care nu trec neobservate.
Recomandări pentru cel care "stă lângă" şofer
Când urcaţi în maşină ţineţi minte: trebuie să iubiţi şi să lăudaţi şoferul!
Care Leu trăieşte fără romantism? De aceea, fără să se gândească mult, Leul alege de obicei marca italiană Alfa Romeo. Daca sunteţi genul de Leu cuminte - alegeţi Skoda. Dacă sunteţi şmecher şi periculos - luaţi un Jaguar. Dacă sunteţi deştept şi credeţi că faceţi parte din spuma societăţii - achiziţionaţi un Cadillac - cu cât mai lung, cu atât mai bine, cu un motor puternic şi un volan aurit bătut cu diamante. Mai pe scurt, o jucărie, nu o maşină.
Fecioara la volan
Gradul riscului de a face accident
Fecioarele ocupă locul 10 în rating-ul riscului de a face accident. Ele apasă frâna ca să lase o veveriţă să treacă, fără să se gândească: oare va reuşi să se oprească şi autoturismul din spate? Fecioara este persoana care nu se ceartă cu poliţistul dacă ăla este beat. Ea, în schimb, e mereu în formă şi cu ochelari - pentru a vedea mai bine. Nu lasă ciubuc la benzinării, ocoleşte fiecare baltă şi protejează mediul înconjurător - supraveghează ţeava de eşapament. Fără trusa medicală nu iese din casă. Provoacă 10,7% din impacturi (mai prost la acest capitol stau numai Capricornii). Dacă a făcut accident, maşina e praf. Dacă e să calce pe cineva - îl omoară. Frânează! Mai ales când te apropii de intersecţii. Şi uită-te la drum, nu în oglindă.
Stilul de a conduce
Pe cât e de atentă în viaţă, pe atât de haotic se comportă când urcă la volan spre spaima altor conducători. Reguli de circulaţie, semnul de trecere pentru pietoni, prioritatea? Sunt concepte flexibile. Accident? Păi, i se poate întâmpla oricui.
Recomandări pentru cel care "stă lângă" şofer
Pentru orice eventualitate, schimbaţi-vă şoferul.
Fecioara ar trebui să-şi ia o Toyota , Honda sau Kia. Un astfel de automobil va bucura mintea unui cumpărător priceput. Fecioara îl va demonta şi îl va asambla în mod regulat şi maşina tot va porni.
Balanţa la volan
Gradul riscului de a face accident
Balanţele se consideră a fi cele mai echilibrate persoane. Ele comit 6,1% din accidentele rutiere - mai puţin decât nativii din oricare alt semn zodiacal. Dar, din păcate, deseori nimeresc în accidente din cauza altor persoane. Şi dacă te-ai născut la sfârşitul lunii septembrie - începutul lunii noiembrie, nu înseamnă că nu ţi se poate întâmpla niciodată nimic. Cu toate că sună ciudat, ar trebui să ai grijă ca să nu faci un accident pe drum drept sau în timpul zilei. După ce au investigat dosarele clienţilor luând în calcul zodia fiecărui şofer, agenţilor de asigurări auto le-a venit o idee: ce-ar fi dacă ar stabili preţul asigurărilor în funcţie de semnul zodiacal al clientului şi nu în funcţie de vârsta lui?
Stilul de a conduce
În comparaţie cu ceilalţi conducători, Balanţele respectă cel mai mult regulile de circulaţie. Au o singură slăbiciune: când conduc pe timp de noapte nu rezistă tentaţiei de a visa.
Recomandări pentru cel care "stă lângă" şofer
Să staţi tot timpul cu ochii pe el şi să încercaţi să conversaţi cât mai mult.
Preferă autoturismele de lux. N-ar intra în tramvai nici dacă aţi sta în cap. Minim un Rolls- Royce să-i daţi. Visul şoferului Balanţă e să meargă cu un Lincoln. Nu se va da prea mult în lături de la un Mercedes (nu e nevoie de comentarii). Când se uită la o maşină este deosebit de atent la confortul pe care aceasta îl oferă. Să nu încercaţi să-i propuneţi una fără aer condiţionat şi un şofer disciplinat. Un sfat pentru vânzători - tot timpul să zâmbiţi, să zâmbiţi.
Scorpionul la volan
Gradul riscului de a face accident
Şoferii din această zodie comit 6,8% din accidentele rutiere. Majoritatea dintre acestea sunt impacturi frontale pe porţiuni drepte de drum. Fiţi mai atenţi când depăşiţi. În schimb, toţi astrologii afirmă într-un glas: Scorpionii - sunt cei mai erotici amanţi! Ocupând locul 4 în rating-ul riscului de a face accident, Scorpionii adoră străzile late, unde instinctul îi permite şoferului să fie încrezător. Dar numai până în momentul în care este depăşit. Un Scorpion nu iartă astfel de fapte - şi se începe raliul.
Stilul de a conduce
Îşi conduce maşina cu la fel de multă încredere cu care alţii îşi manevrează maşinuţele de tuns iarba. Ştie toate regulile de circulaţie şi poate determina instantaneu distanţa de frânare. Mai pe scurt, este aproape perfecţiunea şi visul oricărui agent de asigurări.
Recomandări pentru cel care "stă lângă" şofer
Pur şi simplu aveţi încredere în el.
"O maşină-bestie' - iubesc să spună Scorpionii adevăraţi, punând mâna pe iubitul Porsche după ce a trecut prin numeroase peripeţii BMW. Şi în cel mai rău caz - Ford! Scorpionii adoră să pună la încercare tot ce există (şi automobilul) pentru a vedea cât este de rezistent. Accidentele nu sunt o raritate. Se întâmplă ca Scorpionii să gândească optimist: "Într-o zi îmi fac praf maşina şi o să merg pe jos." Dar asemănător stăpânului, maşina 'reînvie din cenuşă' (din buc[ţi) şi trăieşte o nouă viaţă palpitantă. Până la ultima picătură de benzină, până la ultimul kilometru al şoselei infinite.
Se pare că articolul iniţial a fost copiat de pe http://www.horoscopurania.ro/.
Să auzim de bine!

Astrologie la volan (1)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Eiii, dragii moşului, a venit şi momentul acesta! Dacă până acum v-am solicitat atenţia cu tot felul de implicaţii ale zodiilor, acum, când toată lumea este preocupată de furtul gestionat de Roberta Anastase, iată că eu vin cu un nou serial. Pe parcursul a trei zile voi publica un articol reprezentativ despre legătura dintre zodii şi stilul de condus al şoferilor. Sincer să fiu, există unele asemănări între ce spun statisticile din articol şi stilul meu de condus, de exemplu. În sensul că, sunt un şofer care respectă cu mare sfinţenie regulile de circulaţie. Dar asta, doar până când apare un caz de interes sau forţă majoră. În acele momente, uit de ceea ce înseamnă limită de viteză sau mers pe contrasens, ca să enumăr doar două dintre abateri. Aş fi vrut să vă indic şi sursa (în afară de faptul că sunt statistici făcute de o societate de asigurări din State), dar articolul iniţial a fost atât de agramat, încât pot spune că l-am scris din nou. Dar să vedem ce spune articolul.
Berbecul la volan
Gradul riscului de a face accident
Conducătorii care s-au născut în aceasta zodie comit 6,6% din accidente. Mai ales între orele 11.00 şi 17.00. Trebuie să fiţi extrem de atenţi dacă traficul e aglomerat: 8,5% din accidentele Berbecilor sunt constituite din impactul cu alte mijloace de transport. Experţii explică: încăpăţânarea Berbecilor nu este binevenită în trafic, comportamentul lor copilăros, care se exprimă prin "întâi eu" va duce, fără dubii, la necazuri. Conform statisticii făcute de o companie de asigurări, Berbecii ocupă locul 3 la gradul de risc pentru a face accident.
Stilul de a conduce
Îşi permite uneori prea multe în trafic, dar reuşeşte totuşi să stea în afara pericolelor. Dă o mare importanţă sistemului optic şi audio din automobil. Este un şofer priceput şi de încredere.
Recomandări pentru cel, care "stă lângă" şofer
Dacă nu vreţi să vă lase pe undeva, mai bine nu comentaţi.
Care Berbec nu adoră viteza? Numai să-i dai o maşină roşie, gen 'Ferrari', mai pe scurt - un model sport. Apropo, fierul ('ferrum') - este metalul acestei zodii. Dorinţa de a fi primii în toate îi împinge pe nativii din această zodie să-şi aleagă cele mai renumite şi prestigioase modele! De exemplu, una dintre ultimele modele 'Audi' TT. Important este să te opreşti la timp, deoarece perfecţiunea nu are limite.
Taurul la volan
Gradul riscului de a face accident
Şoferul-Taur răspunde pentru 6,2% din totalul accidentelor rutiere. Dar nici unul dintre acestea nu se produce înainte de ora 11.00 dimineaţa! Aşa că fii deosebit de atent în restul zilei, când pietonii par să vrea să se bage sub roată! Problema Taurilor (locul 2 în rating-ul gradului de risc pentru a face accident) constă în încăpăţânarea lor şi în dorinţa mai puternică decât a celorlalte zodii de a trece pe roşu.
Stilul de a conduce
Ar fi bun pentru curse. El priveşte fiecare autostradă ca pe un traseu de cursă. Semafoarele şi semnele reprezintă drapelul roşu pentru un Taur. E un miracol că după un drum, el vine doar cu nişte zgârieturi uşoare.
Recomandări pentru cel care "stă lângă" şofer
Da-i din când în când câte un cot ca să-şi revină. El se va cumpăta puţin, iar tu vei fi mai liniştit.
Taurii ar face bine sa aleagă un 'Ford', o maşinuţă care oferă siguranţă, utilă în gospodărie. Şi asta e esenţialul! De fapt, Taurii preferă în general un 'Opel' drăguţ şi de încredere sau un 'Saab'. Un Taur adevărat îşi spală maşina cu grijă şi se agită pentru cea mai mică zgârietură. Modelul îl alege aşa cum îşi alege soţia - una pentru toată viaţa. Deseori transportă cu ea (cu maşina, nu cu soţia) materiale de construcţii sau alte lucruri necesare în gospodărie.
Gemenii la volan
Gradul riscului de a face accident
Compania de asigurări auto Insurance Hotline, a dedus o legătură directă între semnul zodiacal al conducătorului auto şi şansele lui de a face accident sau de a încălca regulile de circulaţie. Pentru a se asigura că teoria lor nu este una greşită, specialiştii au investigat 100.000 de dosare ale clienţilor care au făcut accident. Astfel, experţii au aflat că mai puţine accidente şi încălcări ale regulilor sunt făcute de Gemeni (locul 8). Conform altor date, 9,3% din accidentele rutiere sunt produse de ei. Şi cel mai des din cauza condusului agresiv. Gemenii depăşesc viteza legală, sar de pe o bandă pe altă şi se bagă în depăşiri unde se poate şi unde nu se poate.
Stilul de a conduce
Sunt cei mai temperamentali şoferi. Farurile sunt pentru ei o jucărie, iar claxonul - componenta de bază a maşinii. Avantajul lor este faptul că reacţionează rapid.
Recomandări pentru cel care "stă lângă" şofer
Cum aţi putea să-l liniştiţi pe şoferul Gemeni? Pur şi simplu avertizaţi-l că aţi auzit de existenţa unui radar în zonă.
Gemenii cumpără 'Audi'. Ştiţi de ce? Ca să audă bine! Mulţi Gemeni iubesc să asculte muzica la volum maxim când conduc. Şi e atât de plăcut să simţi şi bătaia vântului! Iar pentru a le avea pe amândouă, atunci e nevoie să mergi cu viteză.
Racul la volan
Gradul riscului de a face accident
Din statistici reiese că Racii provoacă 8,8% din accidente rutiere. Şi întrucât majoritatea lor se întâmplă în intersecţii, şoferul Rac ar trebui să fie deosebit de atent când ajunge la acestea. N-ar fi rău să apese puţin frâna şi în faţa trecerii de pietoni. Ţii minte că dacă o persoană e călcată de o maşină pe "zebră", şoferul e considerat automat vinovat? Statisticile făcute de agenţii de asigurări din Canada, arată că cele mai puţine accidente rutiere şi încălcări ale regulilor de circulaţie au fost făcute de conducătorii auto din zodiile: Balanţă (locul 1), Taur (locul 2) şi Berbec (locul 3). Dar, experţii au precizat totuşi că şoferii din zodia Rac sunt foarte capricioşi şi adoră să claxoneze practic pe toată lumea, fără nici un motiv anume.
Stilul de a conduce
În trafic, Racul se comportă ca şi în viaţă: când şi cum, ba aşa, ba altfel. Ba merge prea repede, ba prea încet, în funcţie de starea lui. Dar, într-o situaţie riscantă, Racul prinde încredere.
Recomandări pentru cel care "stă lângă" şofer
Dacă aveţi o atitudine bună faţă de pietoni şi ciclişti, atrageţi-i atenţia asupra faptului că la circulaţie nu participă doar autoturismele. Racul este timid de felul lui şi preferă să aştepte în loc să meargă cu viteză, să dea înapoi în loc să se bage în faţă, să ocolească obstacolele în loc să treacă direct prin ele (aşa cum face Berbecul cel nerăbdător). În caz de urgenţă îşi ascunde automobilul in garaj.
Racul preferă modele de maşini mai vechi şi de încredere, cum ar fi Volkswagen. El respectă centurile de siguranţă şi airbag-urile, îşi plăteşte şi asigurarea pentru orice eventualitate (Racii sunt clienţii preferaţi ai companiilor de asigurări). Mai mult, Racul e, de regulă, patriot. Dacă patria va spune: "să-l susţinem pe producătorul naţional!" Racul, având o fire sentimentală, îşi va schimba automobilul cu cel produs de compatrioţi.
Să auzim de bine!
Se pare că articolul iniţial a fost copiat de pe http://www.horoscopurania.ro/.

Tiparele şoferului bucureştean

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Motto: Dacă voi, pietoni disciplinaţi, aţi ajuns astăzi acasă cu bine, asta nu vi se datorează vouă, ci norocului vostru!
Dacă avem timp să privim atent în jurul nostru, observăm că suntem înconjuraţi la tot pasul de nişte modele, de nişte tipare. Aşa cum este, de exemplu, cel al plăţii la casă: bărbatul vine cu coşul de cumpărături într-o mână şi cu banii în cealaltă. Femeia vine cu coşul într-o mână şi cu poşeta pe umăr şi, abia după ce casiera scanează toate produsele din coş, ea începe să caute portofelul în poşetă şi banii în portofel (spre deosebire de bărbat, căruia îi place să îi ţină împăturiţi în buzunar). Încerc să regăsesc asemenea modele şi în comportamentul şoferului bucureştean. Pe cât sunt de uşor de observat, pe atât sunt de ilogice.
Să îl vedem pe primul. Să-i zicem modelul şoferului la stop. Forjează motoarele, face depăşiri pe două roţi doar, doar va ajunge primul la stop. După o asemenea atitudine, te aştepţi să ţâşnească efectiv când se pune verde (lucru pe care, cu sinceritate, recunosc că îl fac ori de câte ori am ocazia), mai ceva ca un dragster. Nu, aşa ceva nu se întâmplă. Nimeni nu mai pleacă de la stop. Îi uită Dumnezeu acolo. Nu ştiu ce fac, dar nu mai pleacă până nu se aud claxoane turbate în spatele lor.
Alt model ar fi al depăşirilor tembele. Nu odată mi s-a întâmplat să fiu depăşit în trafic de un dobitoc (îmi cer scuze, dar nu îmi stă în fire să folosesc un limbaj mai dur) care execută respectiva depăşire de te face să crezi că toţi locuitorii ţării sunt în pericol de moarte dacă el nu depăşeşte. Ştiţi ce face după ce depăşeşte la firul de păr? Trage scurt pe dreapta şi coboară liniştit spre o tonetă cu suc sau ţigări. Nici urmă de grabă în gesturile lui.
Al doilea model ar fi cel al băgatului. Este unul din cele mai periculoase. Indiferent că din faţă vin alte maşini. Indiferent că e o maşină în pană sau un accident, el se bagă. Se bagă suficient de mult ca să blocheze tot traficul. Inclusiv pe el (ceea ce denotă o pierdere masivă a instinctului elementar de conservare). Mi-a fost dat să asist la o scenă terifiantă. Un şofer băgăreţ, venind de pe o stradă perpendiculară pe o linie de tramvai, pe care, culmea, era un tramvai în circulaţie, s-a băgat în faţa tramvaiului, cu intenţia ca apoi să facă stânga. Fără să încerce măcar un elementar exerciţiu de imaginaţie: dacă după tramvai, pe dreapta lui, e o coloană de maşini? Şi chiar era. Aşa că, dobitocul a frânat brusc pe linia tramvaiului, tramvaiul nu a frânat brusc pe linia tramvaiului şi l-a luat pe bot. O altă scena mi s-a părut demnă de un film SF. O intersecţie în T a unor alei înguste dintre blocuri. Pe latura lungă a T-ului vine un ditamai TIR-ul cu intenţia de a face la dreapta. Evident că nu reuşeşte, aşa că ajutorul coboară în încercarea de a-l scoate din blocaj. Din spatele lui vine un autoturism condus de un şofer orb. Pentru că altfel nu îmi pot explica de ce s-a băgat prin dreapta TIR-ului, rămânând prins între namilă şi trotuar, blocând TIR-ul şi blocându-se iremediabil şi pe el.
În sfârşit, ar mai fi un model, cel al parcatului. Atenţie, este vorba de parcat şi nu de maşinile lăsate inconştient pe mijlocul drumului sau astfel încât să blocheze circulaţia. Sau de parcarea tembelă care blochează alte maşini să mai iasă. Parcatul pur şi simplu. Parcatul elementar. În special cel lateral. Nu cred că este (în Bucureşti vorbind) un singur şofer care să nu acuze lipsa spaţiilor de parcare. Dar atunci când prinde unul, lumea se termină la el: parchează maşina cu atâta dezinvoltură încât nu îl mai interesează că a pus-o astfel încât a ocupat două locuri. Acum, uitându-mă în jurul meu, număr cel puţin cinci situaţii în care maşinile parcate au ocupat câte două locuri.
Ca un aspect general, atât la şoferi cât şi la şoferiţe este lipsa oricărei urme de conducere participativă şi anticipativă. Termenul participativ este inventat de mine şi se referă la capacitatea unui şofer de a înţelege că nu e singur pe şosea, că e o parte a unui întreg flux. Nu trebuie să cauţi mult exemple pentru a înţelege acest aspect. Un bivol îşi lasă maşina pe linia de tramvai şi se apucă să mănânce pe capotă. Nici cea mai mică încercare de a-şi imagina măcar că pe acele linii de tramvai circulă tramvaie. Un altul îşi parchează maşina în faţa uşii de acces a unui Smart Parking. Nicio clipă nu s-a gândit că acolo pot fi o mulţime de oameni care vor să intre sau să iasă. Creierul lui nu este apt să înţeleagă că nu e singur, că mai sunt şi alţii pe lângă el cu aceleaşi probleme sau mai grave. Un imbecil vine pe banda a III-a, vede maşinile oprite la trecere de pietoni pe benzile 1 şi 2, dar nu dă niciun semn că ar cunoaşte unde e pedala de frână. Cât pe ce să ucidă un copil care traversa este le un pas de a fi linşat de oameni. Răspunsul lui? Nu m-am gândit... Şi îl cred. Mi s-a întâmplat de numeroase ori să fiu la un pas de a fi luat pe bot de vreun şofer sau şoferiţă la trecerile de pieton, iar ca şofer cu experienţă ce sunt să observ că dibuia pedala de frână abia după ce trecuse de mine. Se poate spune fără teamă de a greşi că personajul nostru nu vede altceva decât maşina din faţa lui (dacă există). O pereche de ochelari de cal nu l-ar deranja absolut de loc. Nu vede dacă se apropie sau nu o trecere de pietoni, nu vede dacă cineva încearcă să traverseze sau nu, nu vede dacă drumul e blocat sau nu, nu vede dacă blochează cu maşina lui alte două locuri în parcare, nu vede că blochează sau nu un drum de acces, chiar mă întreb ce mai vede. Practic, din punctul lui de vedere, şoferul bucureştean este singur pe şosea. Ferice de el că astfel nu ştie ce sunt alea probleme de trafic...
Să auzim de bine!

Extrase din declaraţiile şoferilor

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În rândurile de mai jos aveţi câteva extrase autentice din declaraţiile date de şoferi după comiterea unui accident. Trebuie să recunoaşteţi că a fi poliţist la circulaţie implică o doză mare de stăpânire de sine ca să nu leşini de râs citind sau auzind asemenea "perle". Distracţie plăcută!
"O maşină invizibilă a apărut de nicăieri, mi-a lovit vehiculul şi a dispărut."
"M-am lovit cu un camion staţionar venind din sens invers."
"Încercând să omor o muscă, am intrat cu maşina într-un stâlp de telegraf."
"Stâlpul de telegraf se apropia repede. Am încercat să virez în afara direcţiei lui când el m-a lovit în faţă."
"Conduceam maşina de 40 de ani când am adormit la volan şi am avut un accident."
"Ca sa evit lovirea barei maşinii din faţă am călcat pietonul."
"Cealaltă maşină a intrat în mine fără să mă atenţioneze asupra intenţiilor ei."
"Cauza indirectă a accidentului a fost un ins mărunt într-o sculă de maşină cu o gură mare".
"Am claxonat pietonul, dar el se holba la mine. Aşa s-a provocat un grav accident."
"Am plecat de la marginea şoselei, m-am uitat la soacra mea şi am trecut peste parapet."
Pe un formular de asigurare (şoferul lovise o vacă): Cum aţi avertizat dv.? "Claxon"; Cum a avertizat celălalt? "Muuu!"
"Când m-am apropiat de intersecţie, un semn stop a apărut în locul în care un semn stop nu mai apăruse vreodată".
"Apropiindu-mă de intersecţie, nu am văzut nici un vehicul venind din dreapta mea, aşa că am lovit maşina din faţă."
"Maşina din faţa mea a lovit pietonul, dar acesta s-a sculat. Pietonul nu ştia în ce direcţie să se îndrepte, aşa că l-am călcat."
"Parbrizul spart. Cauză necunoscută. Probabil voodoo."
Să auzim de bine!