Bilanţul (12)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al doiprezecelea episod şi ultimul, de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
1101 Întreprinderea de ulei Urziceni, Ilfov
1102 Intreprinderea de ulei “Ardealul” Carei, Satu Mare
1103 Întreprinderea de ulei Roşiorii de Vede, Teleorman
1104 Întreprinderea de ulei Bârlad, Vaslui
1105 Întreprinderea de ulei “13 Decembrie” Bucureşti, Bucureşti
1107 Întreprindetre de ţigarete Râmnicu Sărat, Buzău
1108 Întreprindetre de ţigarete Sfântu Gheorghe, Covasna
1109 Întreprindetre de ţigarete Târgu Jiu, Gorj
1110 Întreprindetre de ţigarete Iaşi, Iaşi
1111 Întreprindetre de ţigarete Timişoara, Timiş
1112 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Ocna Mureş, Alba
1113 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Arad, Arad
1114 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Craiova, Dolj
1115 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Urziceni, Ilfov
1116 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Carei, Satu Mare
1117 Întreprindetre de cultură şi fermentarea tutunului Bârlad, Vaslui
1118 Întreprinderea piscicolă Arad, Arad
1119 Întreprinderea piscicolă Cefa, Bihor
1120 Întreprinderea piscicolă Botoşani, Botoşani
1121 Întreprinderea piscicolă Brăila, Brăila
1122 Întreprinderea piscicolă Luciu, Buzău
1123 Întreprinderea piscicolă Cluj-Napoca, Cluj
1124 Întreprinderea piscicolă Constanţa, Constanţa
1125 Întreprinderea piscicolă Calafat, Dolj
1126 Întreprinderea piscicolă Galaţi, Galaţi
1127 Întreprinderea piscicolă Călăraşi, Ialomiţa
1128 Întreprinderea piscicolă Iaşi, Iaşi
1129 Întreprinderea piscicolă Zau de Câmpie, Mureş
1130 Întreprinderea piscicolă Bercu, Satu Mare
1131 Întreprinderea piscicolă Zimnicea, Teleorman
1132 Întreprinderea piscicolă Urseni, Timiş
1133 Întreprinderea piscicolă Carja, Vaslui
1134 Întreprinderea de construcţii şi reparaţii de nave şi utilaje Tulcea, Tulcea
1135 Întreprinderea de industrializare a peştelui Tulcea, Tulcea
1136 Întreprinderea piscicolă Măcin, Tulcea
1137 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Alba Iulia, Alba
1138 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Arad, Arad
1139 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Piteşti, Argeş
1140 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Bacău, Bacău
1141 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Oradea, Bihor
1142 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Bistriţa, Bistriţa Năsăud
1143 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Botoşani, Botoşani
1144 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Reşiţa, Caraş-Severin
1145 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Sfântu Gheorghe, Covasna
1146 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Târgovişte, Dâmboviţa
1147 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Târgu Jiu, Gorj
1148 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Miercurea Ciuc, Harghita
1149 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Deva, Hunedoara
1150 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Slobozia, Ialomiţa
1151 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Ilfov, Ilfov
1152 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Baia Mare, Maramureş
1153 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
1154 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Piatra Neamţ, Neamţ
1155 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Zalău, Sălaj
1156 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Suceava, Suceava
1157 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Tulcea, Tulcea
1158 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Bârlad, Vaslui
1159 Întreprinderea de morărit şi panificaţie Vâlcea, Vâlcea
1160 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Braşov, Braşov
1161 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Constanţa, Constanţa
1162 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Galaţi, Galaţi
1163 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Iaşi, Iaşi
1164 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Târgu Mureş, Mureş
1165 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Slatina, Olt
1166 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Ploieşti, Prahova
1167 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Satu Mare, Satu Mare
1168 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Sibiu, Sibiu
1169 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Alexandria, Teleorman
1170 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Focşani, Vrancea
1171 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Bucureşti, Bucureşti
1172 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Brăila, Brăila
1173 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Craiova, Dolj
1174 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Timişoara, Timiş
1175 Întreprinderea de in Mangalia, Constanţa
1176 Întreprinderea de in Reci, Covasna
1177 Întreprinderea de in Joseni, Harghita
1178 Întreprinderea de in Ulmeni, Maramureş
1179 Întreprinderea de in Ploieştiori, Prahova
1180 Întreprinderea de in Cârţa, Sibiu
1181 Întreprinderea de in Ghindari, Mureş
1182 Întreprinderea de in Sighişoara, Mureş
1183 Întreprinderea de cânepă Irăţosu, Arad
1184 Întreprinderea de cânepă Palota, Bihor
1185 Întreprinderea de cânepă Buzău, Buzău
1186 Întreprinderea de cânepă Luduş, Mureş
1187 Întreprinderea de cânepă Sagna, Neamţ
1188 Întreprinderea de cânepă Dumbrăveni, Sibiu
1189 Întreprinderea de cânepă Sânicolaul Mare, Timiş
1190 Întreprinderea de cânepă Vaslui, Vaslui
1191 Întreprinderea de cânepă Alexandria, Teleorman
1192 Întreprinderea de in şi cânepă Beclean, Bistriţa Năsăud
1193 Întreprinderea de in şi cânepă Carei, Satu Mare
1194 Întreprinderea de in şi cânepă Suceava, Suceava
1195 Întreprinderea pentru producerea şi valorificarea bumbacului Brinceni, Teleorman
1196 Întreprinderea de de pescuit oceanic “NAVROM” Tulcea, Tulcea
1197 Întreprinderea “PROTAN” Bucureşti, Bucureşti
1198 Întreprinderea “Didactica”, Bucureşti
1199 Întreprinderea “Frigocom”, Bucureşti
Ăsta este adevăratul RECENSAMÂNT!
Numele boldate sunt ale unor întreprinderi mai mult decât cunoscute, renumite, dar care nu au beneficiat de niciun leu susţinere...
Să auzim de bine!

Bilanţul (11)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al unsprezecelea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
1001 Întreprinderea de industrializarea cărnii Bârlad, Vaslui
1002 Întreprinderea de industrializarea cărnii Râmnicu-Vâlcea, Vâlcea
1003 Întreprinderea de industrializarea cărnii Focşani, Vrancea
1004 Întreprinderea “Antefrig” Bucureşti, Bucureşti
1005 Întreprinderea “Abatorul” Bucureşti, Bucureşti1006 Întreprinderea de produse şi conserve de carne Bucureşti, Bucureşti
1007 Întreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia, Alba
1008 Întreprinderea de industrializare a laptelui Arad, Arad
1009 Întreprinderea de industrializare a laptelui Piteşti, Argeş
1010 Întreprinderea de industrializare a laptelui Bacău, Bacău
1011 Întreprinderea de industrializare a laptelui Oradea, Bihor
1012 Întreprinderea de industrializare a laptelui Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
1013 Întreprinderea de industrializare a laptelui Botoşani, Botoşani
1014 Întreprinderea de industrializare a laptelui Braşov, Braşov
1015 Întreprinderea de industrializare a laptelui Brăila, Brăila
1016 Întreprinderea de industrializare a laptelui Buzău, Buzău
1017 Întreprinderea de industrializare a laptelui Reşiţa, Caraş-Severin
1018 Întreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca, Cluj
1019 Întreprinderea de industrializare a laptelui Constanţa, Constanţa
1020 Întreprinderea de industrializare a laptelui Sfântu Gheorghe, Covasna
1021 Întreprinderea de industrializare a laptelui Târgovişte, Dâmboviţa
1022 Întreprinderea de industrializare a laptelui Craiova, Dolj
1023 Întreprinderea de industrializare a laptelui Galaţi, Galaţi
1024 Întreprinderea de industrializare a laptelui Târgu Jiu, Gorj
1025 Întreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc, Harghita
1026 Întreprinderea de industrializare a laptelui Simeria, Hunedoara
1027 Întreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia, Ialomiţa
1028 Întreprinderea de industrializare a laptelui Iaşi, Iaşi
1029 Întreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov-Bucureşti, Ilfov
1030 Întreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare, Maramureş
1031 Întreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
1032 Întreprinderea de industrializare a laptelui Târgu Mureş, Mureş
1033 Întreprinderea de industrializare a laptelui Piatra Neamţ, Neamţ
1034 Întreprinderea de industrializare a laptelui Slatina, Olt
1035 Întreprinderea de industrializare a laptelui Ploieşti, Prahova
1036 Întreprinderea de industrializare a laptelui Satu-Mare, Satu–Mare
1037 Întreprinderea de industrializare a laptelui Şimleul Silvaniei, Sălaj
1038 Întreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu, Sibiu
1039 Întreprinderea de industrializare a laptelui Suceava, Suceava
1040 Întreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria, Teleorman
1041 Întreprinderea de industrializare a laptelui Timişoara, Timiş
1042 Întreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea, Tulcea
1043 Întreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui, Vaslui
1044 Întreprinderea de industrializare a laptelui Râmnicu Vâlcea, Vâlcea
1045 Întreprinderea de industrializare a laptelui Focşani, Vrancea
1046 Întreprinderea de industrializare a laptelui Bucureşti, Bucureşti
1047 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Arad, Arad
1048 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Sascut, Bacău
1049 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Bucecea, Botoşani
1050 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Bod, Braşov
1051 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Buzău, Buzău
1052 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Podari, Dolj
1053 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Paşcani, Iaşi
1054 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Giurgiu, Giurgiu
1055 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Urziceni, Ilfov
1056 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Ţăndărei, Ialomiţa
1057 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Târgu Mureş, Mureş
1058 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Oradea, Bihor
1059 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Luduş, Mureş
1060 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Roman, Neamţ
1061 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Corabia, Olt
1062 Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Timişoara, Timiş
1063 Întreprinderea de produse zaharoase Braşov, Braşov
1064 Întreprinderea de produse zaharoase “Feleacul” Cluj-Napoca, Cluj
1065 Întreprinderea de produse zaharoase “Cerna” Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
1066 Întreprinderea de produse zaharoase “Victoria” Sibiu, Sibiu
1067 Întreprinderea de produse zaharoase “Kandia” Timişoara, Timiş1068 Întreprinderea de produse zaharoase Bucureşti, Bucureşti
1069 Întreprinderea de spirt şi drojdie Arad, Arad
1070 Întreprinderea de bere Piteşti, Argeş
1071 Întreprinderea de bere, spirt şi drojdie Mărgineni, Bacău
1072 Întreprinderea de bere, spirt şi drojdie Oradea, Bihor
1073 Întreprinderea de bere şi amidon Brăila, Brăila
1074 Întreprinderea de bere “Aurora” Braşov, Braşov
1075 Întreprinderea de bere şi spirt Cluj-Napoca, Cluj
1076 Întreprinderea de bere Constanţa, Constanţa
1077 Întreprinderea de spirt Sfântu Gheorghe, Covasna
1078 Întreprinderea de amidon şi glucoză Târgu Secuiesc, Covasna
1079 Întreprinderea de bere Galaţi, Galaţi
1080 Întreprinderea de bere, spirt şi amidon Sânsimion, Harghita
1081 Întreprinderea de bere şi malţ Haţeg, Hunedoara
1082 Întreprinderea de bere şi spirt Iaşi, Iaşi
1083 Întreprinderea de drojdie “Seineana” Seini, Maramureş
1084 Întreprinderea de bere şi spirt “Banoviţa” Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
1085 Întreprinderea de bere Reghin, Mureş
1086 Întreprinderea de bere şi amidon “Steagu Roşu” Piatra Neamţ, Neamţ
1087 Întreprinderea de bere Azuga, Prahova1088 Întreprinderea de bere Satu Mare, Satu Mare
1089 Întreprinderea de bere şi amidon Sibiu, Sibiu
1090 Întreprinderea de bere, spirt şi amidon Rădăuţi, Suceava
1091 Întreprinderea de bere, spirt şi drojdie Bucureşti, Bucureşti
1092 Întreprinderea de bere Rahova–Bucureşti, Bucureşti
1093 Întreprinderea de bere Griviţa–Bucureşti, Bucureşti
1094 Întreprinderea de bere Bragadiru–Bucureşti, Bucureşti1095 Întreprinderea de ulei “Interindustrial” Oradea, Bihor
1096 Întreprinderea de ulei Constanţa, Constanţa
1097 Întreprinderea de ulei “Oltenia” Podari, Dolj
1098 Întreprinderea de ulei “Prutul” Galaţi, Galaţi
1099 Întreprinderea de ulei Slobozia, Ialomiţa
1100 Întreprinderea de ulei “Unirea” Iaşi, Iaşi

Să auzim de bine!

Bilanţul (10)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al zecilea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
901 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Priscov, Buzău
902 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Dej, Cluj
903 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Constanţa, Constanţa
904 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Pucioasa, Dâmboviţa
905 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Calafat, Dolj
906 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Tecuci, Galaţi
907 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Haţeg, Hunedoara
908 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Feteşti, Ialomiţa
909 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Olteniţa, Giurgiu
910 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Buftea, Ilfov
911 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Giurgiu, Giurgiu
912 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Baia Mare, Maramureş
913 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Târgu Mureş, Mureş
914 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Caracal, Olt
915 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Vălenii de munte, Prahova
916 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Suceava, Suceava
917 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Turnu Măgurele, Teleorman
918 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Timişoara, Timiş
919 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Tulcea, Tulcea
920 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Huşi, Vaslui
921 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Râureni, Vâlcea
922 Întreprinderea de produse alimentare Bucureşti, Bucureşti
923 Întreprinderea viei şi vinului Alba Iulia, Alba
924 Întreprinderea viei şi vinului Arad, Arad
925 Întreprinderea viei şi vinului Piteşti, Argeş
926 Întreprinderea viei şi vinului Bacău, Bacău
927 Întreprinderea viei şi vinului Oradea, Bihor
928 Întreprinderea viei şi vinului Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
929 Întreprinderea viei şi vinului Botoşani, Botoşani
930 Întreprinderea viei şi vinului Braşov, Braşov
931 Întreprinderea viei şi vinului Brăila, Brăila
932 Întreprinderea viei şi vinului Buzău, Buzău
933 Întreprinderea viei şi vinului Reşiţa, Caraş-Severin
934 Întreprinderea viei şi vinului Cluj-Napoca, Cluj
935 Întreprinderea viei şi vinului Constanţa, Constanţa
936 Întreprinderea viei şi vinului Sf. Gheorghe, Covasna
937 Întreprinderea viei şi vinului Târgovişte, Dâmboviţa
938 Întreprinderea viei şi vinului Craiova, Dolj
939 Întreprinderea viei şi vinului Galaţi, Galaţi
940 Întreprinderea viei şi vinului Târgu Jiu, Gorj
941 Întreprinderea viei şi vinului Miercurea Ciuc, Harghita
942 Întreprinderea viei şi vinului Deva, Hunedoara
943 Întreprinderea viei şi vinului Călăraşi, Ialomiţa
944 Întreprinderea viei şi vinului Iaşi, Iaşi
945 Întreprinderea viei şi vinului Ilfov-Bucureşti, Ilfov
946 Întreprinderea viei şi vinului Baia Mare, Maramureş
947 Întreprinderea viei şi vinului Drobeta-Turnu Severin, Mehedinţi
948 Întreprinderea viei şi vinului Târgu Mureş, Mureş
949 Întreprinderea viei şi vinului Piatra Neamţ, Neamţ
950 Întreprinderea viei şi vinului Slatina, Olt
951 Întreprinderea viei şi vinului Ploieşti, Prahova
952 Întreprinderea viei şi vinului Satu Mare, Satu Mare
953 Întreprinderea viei şi vinului Zalău, Sălaj
954 Întreprinderea viei şi vinului Sibiu, Sibiu
955 Întreprinderea viei şi vinului Suceava, Suceava
956 Întreprinderea viei şi vinului Roşiorii de Vede, Teleorman
957 Întreprinderea viei şi vinului Timişoara, Timiş
958 Întreprinderea viei şi vinului Tulcea, Tulcea
959 Întreprinderea viei şi vinului Huşi, Vaslui
960 Întreprinderea viei şi vinului Drăgăşani, Vâlcea
961 Întreprinderea viei şi vinului Focşani, Vrancea
962 Întreprinderea de vinuri şi rachiuri Bucureşti Est, Bucureşti
963 Întreprinderea de vinuri şi şampanie “Zarea” Bucureşti, Bucureşti
964 Întreprinderea de industrializarea cărnii Alba, Alba
965 Întreprinderea de industrializarea cărnii Arad, Arad
966 Întreprinderea de industrializarea cărnii Piteşti, Argeş
967 Întreprinderea de industrializarea cărnii Bacău, Bacău
968 Întreprinderea de industrializarea cărnii Oradea, Bihor
969 Întreprinderea de industrializarea cărnii Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
970 Întreprinderea de industrializarea cărnii Botoşani, Botoşani
971 Întreprinderea de industrializarea cărnii Braşov, Braşov
972 Întreprinderea de industrializarea cărnii Brăila, Brăila
973 Întreprinderea de industrializarea cărnii Buzău, Buzău
974 Întreprinderea de industrializarea cărnii Resiţa, Caraş-Severin
975 Întreprinderea de industrializarea cărnii Cluj-Napoca, Cluj
976 Întreprinderea de industrializarea cărnii Constanţa, Constanţa
977 Frigoriferul portuar Constanţa, Constanţa
978 Întreprinderea de industrializarea cărnii Sf. Gheorghe, Covasna
979 Întreprinderea de industrializarea cărnii Târgovişte, Dâmboviţa
980 Întreprinderea de industrializarea cărnii Craiova, Dolj
981 Întreprinderea de industrializarea cărnii Galaţi, Galaţi
982 Întreprinderea de industrializarea cărnii Tg. Jiu, Gorj
983 Întreprinderea de industrializarea cărnii Miercurea Ciuc, Harghita
984 Întreprinderea de industrializarea cărnii Deva, Hunedoara
985 Întreprinderea de industrializarea cărnii Călăraşi, Ialomiţa
986 Întreprinderea de industrializarea cărnii Iaşi, Iaşi
987 Întreprinderea de industrializarea cărnii Ilfov, Ilfov
988 Întreprinderea de industrializarea cărnii Baia Mare, Maramureş
989 Întreprinderea de industrializarea cărnii Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
990 Întreprinderea de industrializarea cărnii Tg. Mureş, Mureş
991 Întreprinderea de industrializarea cărnii Piatra Neamţ, Neamţ
992 Întreprinderea de industrializarea cărnii Slatina, Olt
993 Întreprinderea de industrializarea cărnii Ploieşti, Prahova
994 Întreprinderea de industrializarea cărnii Satu Mare, Satu Mare
995 Întreprinderea de industrializarea cărnii Zalău, Sălaj
996 Întreprinderea de industrializarea cărnii Sibiu, Sibiu
997 Întreprinderea de industrializarea cărnii Suceava, Suceava
998 Întreprinderea de industrializarea cărnii Alexandria, Teleorman
999 Întreprinderea de industrializarea cărnii Timişoara, Timiş
1000 Întreprinderea de industrializarea cărnii Tulcea, Tulcea

Să auzim de bine!

Bilanțul (9)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al nouălea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
801 Întreprinderea de fire şi ţesături din fire de sticlă Bucureşti, Bucureşti
802 Întreprinderea “Bunuri metalice” Arad, Arad
803 Întreprinderea de ceasuri “Victoria” Arad, Arad
804 Întreprinderea “Arădeanca” Arad, Arad
805 Întreprinderea “Metalica” Oradea, Bihor
806 Întreprinderea de mase plastice “Viitorul” Oradea, Bihor
807 Întreprinderea de pensule Cluj-Napoca, Cluj
808 Întreprinderea “11 Iunie” Galaţi, Galaţi
809 Întreprinderea de paruri Sighet, Maramureş
810 Întreprinderea de vase emailate Sighişoara, Mureş
811 Întreprinderea “Jiul” Balş, Olt
812 Întreprinderea “Flacăra” Ploieşti, Prahova
813 Întreprinderea de maşini casnice emailate “23 August” Satu Mare, Satu Mare
814 Întreprinderea “Emailul roşu” Mediaş, Sibiu
815 Întreprinderea de cuţite Ocna Sibiului, Sibiu
816 Întreprinderea “Flamura roşie” Sibiu, Sibiu
817 Întreprinderea “Metalurgica” Bucureşti, Bucureşti
818 Întreprinderea “Inox” Bucureşti, Bucureşti
819 Întreprinderea poligrafică Bacău, Bacău
820 Întreprinderea de produse ortopedice şi protezare Bucureşti, Bucureşti
821 Întreprinderea poligrafică Braşov, Braşov
822 Întreprinderea poligrafică Cluj-Napoca, Cluj
823 Întreprinderea poligrafică Oltenia Craiova, Dolj
824 Întreprinderea poligrafică Galaţi, Galaţi
825 Întreprinderea poligrafică Iaşi, Iaşi
826 Întreprinderea poligrafică Banat Timişoara, Timiş
827 Întreprinderea poligrafică Sibiu, Sibiu
828 Întreprinderea poligrafică “13 Decembrie 1918″ Bucureşti, Bucureşti
829 Întreprinderea poligrafică “Informaţia” Bucureşti, Bucureşti
830 Întreprinderea poligrafică “Arta grafică” Bucureşti, Bucureşti
831 Întreprinderea poligrafică “Filaret” Bucureşti, Bucureşti
832 Casa de discuri “Electrecord” Bucureşti, Bucureşti
833 Întreprinderea mecanică poligrafică Bucureşti, Bucureşti
834 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Arad, Arad
835 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Botoşani, Botoşani
836 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Cluj-Napoca, Cluj
837 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Năvodari, Constanţa
838 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Tecuci, Galaţi
839 Întreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultură şi industria alimentară Tecuci, Galaţi
840 Întreprinderea “Tehnoutilaj” Odorhei, Harghita
841 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Iaşi, Iaşi
842 Întreprinderea de ambalaje şi piese de schimb pentru agricultură şi industria alimentară Buftea, Ilfov
843 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Balş, Olt
844 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Sibiu, Sibiu
845 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Roşiorii de Vede, Teleorman
846 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Timişoara, Timiş
847 Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Bucureşti, Bucureşti
848 Întreprinderea de utilaje şi piese de schimb pentru agricultură şi industria alimentară Chitila, Bucureşti
849 Întreprinderea poligrafică “Luceafărul” Bucureşti, Bucureşti
850 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Arad, Arad
851 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Costeşti, Argeş
852 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Bacău, Bacău
853 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Oradea, Bihor
854 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Palota, Bihor
855 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Tinca, Bihor
856 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Leorda, Botoşani
857 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Codlea, Braşov
858 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Brăila, Brăila
859 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Urleasca, Brăila
860 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Râmnicu Sărat, Buzău
861 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Săhăteni, Buzău
862 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Cluj-Napoca, Cluj
863 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Iclod, Cluj
864 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Ovidiu, Constanţa
865 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Poarta Albă, Constanţa
866 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Băileşti, Dolj
867 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Craiova, Dolj
868 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Segarcea, Dolj
869 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Titu, Dâmboviţa
870 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Galaţi, Galaţi
871 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Orăştie, Hunedoara
872 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Călăraşi, Ialomiţa
873 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Ciulniţa, Ialomiţa
874 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Feteşti, Ialomiţa
875 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Iaşi, Iaşi
876 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Crevedia, Ilfov
877 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Giurgiu, Giurgiu
878 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Olteniţa, Giurgiu
879 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate, Periş, Ilfov
880 Întreprinderea pentru fabricaţie şi reparaţii Periş, Ilfov
881 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
882 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Iernut, Mureş
883 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Roman, Neamţ
884 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Caracal, Olt
885 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Ploieşti, Prahova
886 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Satu Mare, Satu Mare
887 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Sibiu, Sibiu
888 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Vereşti, Suceava
889 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Alexandria, Teleorman
890 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Beregsău, Timiş
891 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Birda, Timiş
892 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Focşani, Vrancea
893 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Sabaru, Bucureşti Bucureşti
894 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Arad, Arad
895 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Băiculeşti, Argeş
896 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Topoloveni, Argeş
897 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Oradea, Bihor
898 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Valea lui Mihai, Bihor
899 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Făgăraş, Braşov
900 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Vădeni, Brăila
Să auzim de bine!

Bilanţul (8)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al optulea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
701 Întreprinderea de confecţii Dorohoi, Botoşani
702 Întreprinderea de confecţii Botoşani, Botoşani
703 Întreprinderea de confecţii Brăila, Brăila
704 Întreprinderea de confecţii Râmnicu Sărat, Buzău
705 Întreprinderea de confecţii Reşiţa, Caraş-Severin
706 Întreprinderea de confecţii “Flacăra” Cluj-Napoca, Cluj
707 Întreprinderea de confecţii “Peninsula” comuna Lumina, Constanţa
708 Întreprinderea de confecţii “Târgu Secuiesc” Covasna, Covasna
709 Întreprinderea de confecţii Craiova, Dolj
710 Întreprinderea de confecţii Târgu Jiu, Gorj
711 Întreprinderea de confecţii Odorhei, Harghita
712 Întreprinderea de confecţii Miercurea Ciuc, Harghita
713 Întreprinderea de confecţii Călăraşi, Ialomiţa
714 Întreprinderea de stofe tricotate şi confecţii Iaşi, Iaşi
715 Întreprinderea de confecţii Baia Mare, Maramureş
716 Întreprinderea de confecţii “Porţile de Fier” Drobeta-Turnu Severin, Mehedinţi
717 Întreprinderea de confecţii “Târnava” Sighişoara, Mureş
718 Întreprinderea de confecţii “Mureşul” Tg. Mureş, Mureş
719 Întreprinderea de confecţii “Mondiala” Satu Mare, Satu Mare720 Întreprinderea de confecţii “Steaua roşie” Sibiu, Sibiu
721 Întreprinderea de confecţii “Bega” Timişoara, Timiş
722 Întreprinderea de confecţii Vaslui, Vaslui
723 Întreprinderea de confecţii Bârlad, Vaslui
724 Întreprinderea de confecţii Focşani, Vrancea
725 Întreprinderea de încălţăminte “Ardeleana” Alba Iulia, Alba
726 Întreprinderea de piele şi marochinărie “Căprioara” Sebeş, Alba
727 Întreprinderea de încălţăminte şi calapoade “Libertatea” Arad, Arad
728 Întreprinderea de încălţăminte Piteşti, Argeş
729 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Partizanul” Bacău, Bacău
730 Întreprinderea de încălţăminte “Solidaritatea” Oradea, Bihor
731 Întreprinderea de încălţăminte “Crişul” Oradea, Bihor
732 Întreprinderea de încălţăminte “Bihoreana” Marghita, Bihor
733 Întreprinderea de încălţăminte “Arta” Oradea, Bihor
734 Întreprinderea de blănărie “1 Mai” Oradea, Bihor
735 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Timpuri noi” Braşov, Braţov
736 Întreprinderea de încălţăminte “Clujana” Cluj-Napoca, Cluj
737 Întreprinderea “Tăbăcăria” Bucovăţ, Dolj
738 Întreprinderea de blănărie “Vidra” Orăştie, Hunedoara
739 Întreprinderea pentru materiale sportive Reghin, Mureş
740 Întreprinderea de piele şi mănuşi Târgu Mureş, Mureş
741 Întreprinderea “Tăbăcăria minerală” Corabia, Olt
742 Întreprinderea de piele “Poporul” Ploieşti, Prahova
743 Întreprinderea de piele “Drum nou” Satu Mare, Satu Mare
744 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “8 Mai” Mediaş, Sibiu
745 Întreprinderea de piele, încălţăminte şi marochinărie “13 Decembrie” Sibiu, Sibiu
746 Întreprinderea de piele şi încălţăminte Agnita, Sibiu
747 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Stăruinţa” Suceava, Suceava
748 Întreprinderea de încălţăminte “Banatul” Timişoara, Timiş
749 Întreprinderea de încălţăminte “Modern” Timişoara, Timiş
750 Întreprinderea română de piele Timişoara, Timiş
751 Întreprinderea de încălţăminte Jimbolia, Timiş
752 Întreprinderea de calapoade Lugoj, Timiş
753 Întreprinderea de piele şi mănuşi Timişoara, Timiş
754 Întreprinderea de nasturi Jimbolia, Timiş
755 Întreprinderea de mase plastice “Dermatina” Timişoara, Timiş
756 Întreprinderea de mase plastice şi încălţăminte “Victoria” Timişoara, Timiş
757 Întreprinderea de spume poliuretanice Timişoara, Timiş
758 Întreprinderea “Pretim” Timişoara, Timiş
759 Întreprinderea de încălţăminte Huşi, Vaslui
760 Întreprinderea de piele şi încălţăminte Râmnicu Vâlcea, Vâlcea
761 Întreprinderea de talpă şi încălţăminte din cauciuc Drăgăşani, Vâlcea
762 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Pionierul” Bucureşti, Bucureşti763 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Flacăra roşie” Bucureşti, Bucureşti
764 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Carmen” Bucureşti, Bucureşti765 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Republica” Bucureşti, Bucureşti
766 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Tehnica nouă” Bucureşti, Bucureşti
767 Întreprinderea de încălţăminte cauciuc U.C.R M. Bucureşti, Bucureşti
768 Întreprinderea de piele sintetică Bucureşti, Bucureşti
769 Întreprinderea de bunuri de consum din cauciuc Jilava Bucureşti, Bucureşti
770 Întreprinderea de nasturi şi mase plastice Bucureşti, Bucureşti
771 întreprinderea de încălţăminte “Progresul” Bucureşti, Bucureşti
772 Întreprinderea “Tăbăcăria minerală” Jilava, Bucureşti
773 Întreprinderea “Prefin” Bucureşti, Bucureşti
774 Întreprinderea „Antilopa” Bucureşti, Bucureşti
775 Întreprinderea de porţelan de menaj Alba Iulia, Alba
776 Întreprinderea de porţelan de menaj Curtea de Argeş, Argeş
777 Întreprinderea de sticlărie “Pădurea neagră” Aleşd, Bihor
778 Întreprinderea de sticlărie de menaj Bistriţa, Bistrita-Năsăud
779 Întreprinderea de sticlărie şi porţelan Dorohoi, Botoşani
780 Întreprinderea de exploatare minieră Miorcani, Botoşani
781 Întreprinderea de sticlărie de menaj Berca, Buzău
782 Întreprinderea de geamuri Buzău, Buzău783 Întreprinderea de sticlărie Turda, Cluj
784 Întreprinderea de sticlărie menaj Gherla, Cluj
785 Întreprinderea de porţelan”Iria” Cluj-Napoca, Cluj
786 Întreprinderea de sticlărie de menaj Târgu Jiu, Gorj
787 Întreprinderea de faianţă şi sticlăie Baia Mare, Maramureş
788 Întreprinderea de sticlărie şi faianţă Sighişoara, Mureş
789 Întreprinderea de geamuri Târnăveni, Mureş
790 Întreprinderea de sticlărie Azuga, Prahova
791 Întreprinderea de sticlărie Prahova Ploieşti, Prahova
792 Întreprinderea pentru exploatarea şi prelucrarea materialelor metalifere Vălenii de Munte, Prahova
793 Întreprinderea de geamuri Scăieni, Prahova794 Întreprinderea de sticlărie “Victoria muncii” Poiana Codrului, Satu Mare
795 Întreprinderea de sticlărie “Vitrometan” Mediaş, Sibiu796 Întreprinderea de sticlărie Avrig, Sibiu
797 Întreprinderea de geamuri Mediaş, Sibiu
798 Întreprinderea de sticlărie de menaj Suceava, Suceava
799 Întreprinderea de sticlărie Tomeşti, Timiş
800 Întreprinderea de articole de sticlărie Bucureşti, Bucureşti

Să auzim de bine!

Bilanţul (5)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al cincilea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
401 Întreprinderea „ILEFOR” Târgu Mureş, Mureş
402 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin, Mureş
403 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Târgu Mureş, Mureş
404 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamţ, Neamţ
405 întreprinderea de mobilă tapisată şi produse de tapiserie “Relaxa” Mizil, Prahova406 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Ploieşti, Prahova
407 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare, Satu Mare
408 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Zalău, Sălaj
409 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu, Sibiu
410 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava, Suceava
411 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Rădăuţi, Suceava
412 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Timişoara, Timiş
413 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui, Vaslui
414 Combinatul de prelucrare a lemnului Râmnicu-Vâlcea, Vâlcea
415 Combinatul de prelucrare a lemnului Focşani, Vrancea
416 Întreprinderea “Arta Mobilei” Bucureşti, Bucureşti
417 Întreprinderea “Produse lemn mobilă” Bucureşti, Bucureşti
418 Întreprinderea de casete de radio şi televizoare Bucureşti, Bucureşti
419 Întreprinderea forestieră de exploatare şi transport Bucureşti, Bucureşti
420 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Sebeş, Alba
421 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Arad, Arad
422 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Piteşti, Argeş
423 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Bacău, Bacău
424 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Oradea, Bihor
425 Întreprinderea de împletituri Oradea, Bihor
426 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
427 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Braşov, Braşov
428 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Nehoiu, Buzău
429 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Caransebeş, Caraş-Severin
430 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Cluj-Napoca, Cluj
431 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Constanţa, Constanţa
432 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Târgu Secuiesc, Covasna
433 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Târgu Jiu, Gorj
434 Combinatul de exploatare şi prelucrare a lemnului Topliţa, Harghita
435 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Miercurea Ciuc, Harghita
436 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Deva, Hunedoara
437 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Iaşi, Iaşi
438 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Baia Mare, Maramureş
439 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Orşova, Mehedinţi
440 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Reghin, Mureş
441 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Piatra Neamţ, Neamţ
442 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Ploieşti, Prahova
443 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Satu Mare, Satu Mare
444 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Sibiu, Sibiu
445 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Suceava, Suceava
446 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Timişoara, Timiş
447 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Râmnicu Vâlcea, Vâlcea
448 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Focşani, Vrancea
449 Întreprinderea de celuloză şi hârtie “Letea” Bacău, Bacău
450 Întreprinderea de hârtie Petreşti, Alba
451 Întreprinderea de hârtie “Bistriţa” Prundul Bârgăului, Bistriţa-Năsăud
452 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Zărneşti, Braşov
453 Întreprinderea de hârtie cretată şi carton ondulat Ghimbav, Braşov
454 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Dej, Cluj
455 Întreprinderea de cartoane şi confecţii “Mucart” Cluj-Napoca, Cluj456 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Palas-Constanţa, Constanţa
457 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Călăraşi, Ialomiţa
458 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Drobeta-Turnu Severin, Mehedinţi
459 Întreprinderea de celuloză şi hârtie “Reconstrucţia” Piatra Neamş, Neamţ
460 Întreprinderea de hârtie şi cartoane “Comuna din Paris” Piatra Neamţ, Neamţ
461 Întreprinderea de hârtie Buşteni, Prahova
462 Întreprinderea de cartoane şi confecţii “Prahova” Scăieni, Prahova
463 Combinatul de celuloză şi hârtie Suceava, Suceava
464 Combinatul pentru lianţi Câmpulung, Argeş465 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Aleşd, Bihor
466 Combinatul pentru lianţi Hoghiz, Braşov
467 Întreprinderea poligrafică Crişana, Bihor
468 Combinatul pentru lianţi şi materiale refractare Turda, Cluj469 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Medgidia, Constanţa
470 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Fieni, Dâmboviţa471 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Târgu Jiu, Gorj
472 Întreprinderea pentru lianţi Deva, Hunedoara
473 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Bicaz, Neamţ474 Întreprinderea de materiale de construcţii Oradea, Bihor
475 Întreprinderea de materiale de construcţii Braşov, Braşov
476 Întreprinderea de materiale de construcţii Buzău, Buzău
477 Întreprinderea de produse din ceramică fină pentru construcţii Cluj-Napoca, Cluj
478 Întreprinderea de materiale de construcţii Turda, Cluj
479 Întreprinderea de prefabricate din beton şi materiale de construcţii Constanţa, Constanţa
480 Întreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanţa, Constanţa
481 Întreprinderea de materiale de construcţii Doiceşti, Dâmboviţa
482 Întreprinderea de prefabricate din beton Craiova, Dolj
483 Întreprinderea de prefabricate din beton Galaţi, Galaţi
484 Întreprinderea de materiale de construcţii Deva, Hunedoara
485 Întreprinderea pentru extragerea, prelucrarea şi montarea marmurei şi a pietrei de construcţii Simeria, Hunedoara
486 Întreprinderea de materiale de construcţii Călăraşi, Ialomiţa
487 Întreprinderea de materiale de construcţii Iaşi, Iaşi
488 Întreprinderea de produse ceramice Sighişoara, Mureş
489 Întreprinderea de materiale de construcţii Roman, Neamţ
490 Întreprinderea de materiale de construcţii “1 Mai” Bucov, Prahova
491 Întreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni, Prahova
492 Întreprinderea de materiale de construcţii Satu Mare, Satu Mare
493 Întreprinderea de produse ceramice Zalău, Sălaj
494 Întreprinderea de produse ceramice “Record” Sibiu, Sibiu
495 Întreprinderea de prefabricate din beton Timişoara, Timiş
496 Întreprinderea de produse ceramice Jimbolia, Timiş
497 Întreprinderea de produse ceramice Lugoj, Timiş
498 Întreprinderea “EXTRACERAM” Timişoara, Timiş
499 Întreprinderea de materiale izolatoare Vaslui, Vaslui
500 Întreprinderea de materiale de construcţii Odobeşti, Vrancea
Să auzim de bine!

Bilanţul (4)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al patrulea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
301 Combinatul petrochimic Piteşti, Argeş
302 Combinatul petrochimic Borzeşti, Bacău
303 Întreprinderea rafinăria Dărmăneşti, Bacău304 Întreprinderea rafinăria Crişana, Bihor
305 Întreprinderea rafinăria Braşov, Braşov
306 Combinatul petrochimic Midia-Năvodari, Constanţa
307 Combinatul petrochimic Teleajen, Prahova
308 Întreprinderea rafinăria Ploieşti, Prahova
309 Întreprinderea rafinăria “Vega” Ploieşti, Prahova310 Întreprinderea rafinăria Câmpina, Prahova
311 Întreprinderea chimică “Carbosin” Copşa Mică, Sibiu
312 Combinatul petrochimic “Solventul” Timişoara, Timiş
313 Combinatul chimic Craiova, Dolj
314 Combinatul de îngrăşăminte chimice Arad, Arad
315 Combinatul de îngrăşăminte chimice Bâca, Bacău
316 Combinatul chimic Făgăraş, Braşov
317 Combinatul chimic Victoria, Braşov
318 Combinatul de îngrăşăminte chimice Năvodari, Constanţa
319 Combinatul de îngrăşăminte chimice Slobozia, Ialomiţa
320 Combinatul de îngrăşăminte chimice Târgu-Mureş, Mureş
321 Combinatul de îngrăşăminte chimice Piatra Neamţ, Neamţ
322 Combinatul de îngrăşăminte chimice Valea Călugărească, Prahova
323 Combinatul de îngrăşăminte chimice Turnu Măgurele, Teleorman
324 Întreprinderea chimică “Sinteza” Oradea, Bihor
325 Întreprinderea de coloranţi “Colorom” Codlea, Braşov326 Întreprinderea de produse cosmetice “Nivea” Braşov, Braşov
327 Întreprinderea de medicamente “Terapia” Cluj-Napoca, Cluj328 Întreprinderea chimică Craiova, Dolj
329 Întreprinderea de antibiotice Iaşi, Iaşi330 Întreprinderea de detergenţi “Dero” Ploieşti, Prahova
331 Întreprinderea “Progresul” Ploieşti, Prahova
332 Întreprinderea de lacuri şi vopsele “Azur” Timişoara, Timiş333 Întreprinderea chimică Mărăşeşti, Vrancea
334 Întreprinderea de lacuri şi vopsele “Policolor” Bucureşti, Bucureşti335 Întreprinderea de medicamente şi coloranţi “Sintofarm” Bucureşti, Bucureşti
336 Întreprinderea de medicamente “Biofarm” Bucureşti, Bucureşti
337 Întreprinderea de produse cosmetice “Miraj” Bucureşti, Bucureşti
338 Întreprinderea de săpun “Stela” Bucureşti, Bucureşti339 Întreprinderea chimică “Victoria” Bucureşti, Bucureşti
340 Combinatul de fibre sintetice Săvineşti, Neamţ341 Combinatul de fibre artificiale “Vâscoza” Lupeni, Hunedoara
342 Combinatul de fibre sintetice Iaşi, Iaşi
343 Întreprinderea de fibre artificiale “Viscofil” Bucureşti, Bucureşti344 Combinatul chimic Râmnicu-Vâlcea, Vâlcea
345 Combinatul de produse sodice Ocna Mureş, Alba
346 Întreprinderea chimică Turda, Cluj
347 Combinatul chimic Târnăveni, Mureş
348 Combinatul de produse sodice Govora, Vâlcea349 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Piteşti, Argeş
350 Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc Braşov, Braşov
351 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Buzău, Buzău
352 Întreprinderea “Napochim” Cluj-Napoca, Cluj
353 Întreprinderea “Energia” Constanţa, Constanţa
354 Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc şi cauciuc regenerat Târgu Jiu, Gorj
355 Întreprinderea chimică Orăştie, Hunedoara
356 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Iaşi, Iaşi
357 Întreprinderea “Prodcomplex” Târgu Mureş, Mureş
358 Întreprinderea de anvelope”Victoria” Floreşti, Prahova359 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Drăgăşani, Vâlcea
360 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Focşani, Vrancea
361 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Bucureşti, Bucureşti
362 Combinatul de articole din cauciuc Jilava, Bucureşti
363 Întreprinderea de utilaj chimic Borzeşti, Bacău
364 Întreprinderea de utilaj chimic Făgăraş, Braşov
365 Întreprinderea de utilaj chimic Găeşti, Dâmboviţa
366 Întreprinderea de matriţe şi piese din fontă Odorheiul Secuiesc, Harghita
367 Întreprinderea de utilaje şi prelucrări cauciuc Băicoi, Prahova
368 Întreprinderea de piese schimb şi utilaje pentru industria chimică Satu Mare, Satu Mare
369 Întreprinderea de aparate de măsură şi control Otopeni, Bucureşti
370 Institutul central de cercetări chimice Bucureşti, Bucureşti
371 Întreprinderea chimică Râşnov, Braşov
372 Întreprinderea chimică Dudeşti, Bucureşti
373 Centrala de prelucrare a lemnului Bucureşti, Bucureşti
374 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj, Alba
375 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebeş, Alba
376 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Câmpeni, Alba
377 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad, Arad
378 Combinatul de prelucrare a lemnului Piteşti, Argeş
379 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacău, Bacău
380 Combinatul de prelucrare a lemnului Comăneşti, Bacău
381 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea, Bihor
382 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
383 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Botoşani, Botoşani
384 Combinatul de prelucrare a lemnului Braşov, Braşov
385 Combinatul de prelucrare a lemnului Brăila, Brăila
386 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebeş, Caraş-Severin
387 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla, Cluj388 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj–Napoca, Cluj
389 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Dej, Cluj
390 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Constanţa, Constanţa
391 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfântu Gheorghe, Covasna
392 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa, Dâmboviţa
393 Întreprinderea “Metal-lemn” Craiova, Dolj
394 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Galaţi, Galaţi
395 Combinatul de prelucrare a lemnului Târgu-Jiu, Gorj
396 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni, Harghita
397 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc, Harghita
398 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Deva, Hunedoara
399 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmaţiei, Maramureş
400 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Iaşi, Iaşi

Să auzim de bine!

Bilanţul (3)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al treilea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
201 Combinatul de utilaj greu Iaşi, Iaşi202 Întreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
203 Întreprinderea mecanică Drobeta Turnu-Severin, Mehedinţi
204 Întreprinderea de vagoane Caracal, Olt
205 Întreprinderea de osii şi boghiuri Balş, Olt206 Întreprinderea “Steaua Roşie” Bucureşti, Bucureşti
207 Întreprinderea “Timpuri Noi” Bucureşti, Bucureşti
208 Întreprinderea “Rulmentul” Braşov, Braşov209 Întreprinderea de rulmenţi Bârlad, Vaslui
210 Întreprinderea de rulmenţi Alexandria, Teleorman211 Întreprinderea de rulmenţi Ploieşti, Prahova
212 Întreprinderea de şuruburi Bacău, Bacău
213 Întreprinderea de şuruburi Botoşani, Botoşani
214 Întreprinderea de şuruburi Braşov, Braşov
215 Întreprinderea de şuruburi Târgu-Secuiesc, Covasna
216 Întreprinderea de şuruburi Sighetul-Marmaţiei, Maramureş
217 Întreprinderea de şuruburi Mediaş, Sibiu
218 Şantierul naval Galaţi, Galaţi
219 Şantierul naval Brăila, Brăila
220 Şantierul naval Constanţa, Constanţa221 Întreprinderea de construcţii de nave şi piese turnate Olteniţa, Giurgiu
222 Şantierul naval Giurgiu, Giurgiu
223 Şantierul naval Drobeta-Turnu Severin, Mehedinţi
224 Întreprinderea mecanică navală Constanţa, Constanţa
225 Întreprinderea mecanică navală Galaţi, Galaţi
226 Şantierul naval Tulcea, Tulcea
227 Întreprinderea navală de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate şi forjate din oţel Galaţi, Galaţi
228 Întreprinderea de accesorii pentru maşini unelte Blaj, Alba
229 Întreprinderea de strunguri Arad, Arad230 Întreprinderea de maşini unelte Bacău, Bacău
231 Întreprinderea „Înfrăţirea” Oradea, Bihor232 Întreprinderea de scule Râşnov, Braşov
233 Întreprinderea de unelte şi scule Braşov, Braşov
234 Întreprinderea de utilaj greu Craiova, Dolj
235 Întreprinderea de strunguri Târgovişte, Dâmboviţa
236 Întreprinderea mecanică Gheorghieni, Harghita
237 Întreprinderea de maşini agregate şi masini unelte Iaşi, Iaşi
238 Întreprinderea mecanică Roman, Neamţ
239 Întreprinderea Turnătoria de piese din fontă pentru maşini-unelte Râmnicu Sărat, Buzău
240 Întreprinderea de maşini unelte pentru presare şi forjare Târgu Jiu, Gorj
241 Întreprinderea de maşini unelte, accesorii şi scule Baia-Mare, Maramureş
242 Întreprinderea mecanică Sibiu, Sibiu
243 Întreprinderea “Balanţa” Sibiu, Sibiu244 Întreprinderea mecanică Suceava, Suceava
245 Întreprinderea de dispozitive, ştanţe, matriţe şi scule aşchietoare Focşani, Vrancea
246 Întreprinderea de aparate şi utilaje pentru cercetări Bucureşti, Bucureşti
247 Întreprinderea „Steaua Roşie” Bucureşti, Bucureşti
248 Întreprinderea de cabluri şi materiale electrooizolante Bucureşti, Bucureşti
249 Întreprinderea de motoare electrice Piteşti, Argeş
250 Întreprinderea “Electroprecizia” Săcele, Braşov
251 Întreprinderea de aparataj electric auto şi motoare electrice Sf. Gheorghe, Covasna
252 Întreprinderea de frigidere Găeşti, Dâmboviţa
253 Întreprinderea “Electromureş” Târgu Mureş, Mureş254 Întreprinderea de fabricare şi montaj ascensoare Bucureşti, Bucureşti
255 Întreprinderea “Acumulatorul” Bucureşti, Bucureşti
256 Întreprinderea de maşini electrice Bucureşti, Bucureşti
257 Întreprinderea de calculatoare electronice Bucureşti, Bucureşti
258 Întreprinderea de produse electronice şi electrotehnice “Electroargeş” Curtea de Argeş, Argeş
259 Întreprinderea “Romlux” Târgovişte, Dâmboviţa260 Întreprinderea “Steaua Electrică” Fieni, Dâmboviţa
261 Întreprinderea „Tehnoton” Iaşi, Iaşi262 Întreprinderea de ferite Urziceni, Ilfov
263 Întreprinderea “Electronica” Bucureşti, Bucureşti264 Întreprinderea de piese radio şi semiconductori Băneasa, Bucureşti
265 Întreprinderea de aparate electronice de măsură şi industriale Bucureşti, Bucureşti
266 Întreprinderea de cinescoape Bucureşti, Bucureşti267 Întreprinderea pentru întreţinerea şi repararea utilajelor de calcul şi de electronică profesională Bucureşti, Bucureşti
268 Întreprinderea “Conect” Bucureşti, Bucureşti269 Întreprinderea de echipamente periferice Bucureşti, Bucureşti
270 Întreprinderea de relee Mediaş, Sibiu
271 Întreprinderea ”Automatica” Bucureşti, Bucureşti272 Întreprinderea de aparataj electronic de joasă tensiune ”Electrocontact” Botoşani, Botoşani
273 Întreprinderea de contactoare Buzău, Buzău274 Întreprinderea de organe de asamblare pentru industria electrotehnică Râmnicu Sărat, Buzău
275 Întreprinderea de izolatori electrici de joasă tensiune Tg. Secuiesc, Covasna
276 Întreprinderea “Sinterom” Cluj-Napoca, Cluj277 Întreprinderea de panouri şi tablouri electrice Alexandria, Teleorman
278 Întreprinderea de aparataj electric de instalaţii Titu, Dâmboviţa
279 Întreprinderea de elemente pneumatice şi aparate de măsură Bârlad, Vaslui
280 Întreprinderea de aparate electrice de măsurat Timişoara, Timiş
281 Întreprinderea de elemente de automatizări Bucureşti, Bucureşti
282 Întreprinderea “Electroaparataj” Bucureşti, Bucureşti
283 Întreprinderea “Electromagnetica” Bucureşti, Bucureşti
284 Întreprinderea “Electrotehnica” Bucureşti, Bucureşti285 Întreprinderea de utilaje şi piese de schimb Botoşani, Botoşani
286 Întreprinderea “Metalul Roşu” Cluj-Napoca, Cluj
287 Întreprinderea “Unirea” Cluj–Napoca, Cluj
288 Întreprinderea “Electrometal” Cluj-Napoca, Cluj
289 Întreprinderea “Nicovala” Sighişoara, Mureş
290 Întreprinderea “Metalotehnica” Tg. Mureş, Mureş
291 Întreprinderea de maşini textile “IMATEX” Tg. Mureş, Mureş
292 Întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară “Izlaz” Alexandria, Teleorman
293 Întreprinderea de utilaje şi piese de schimb “9 Mai” Lugoj, Timiş
294 Întreprinderea de accesorii metalice pentru industria textilă “AMIT” Bucureşti, Bucureşti
295 Întreprinderea “Precizia” Bucureşti, Bucureşti296 Întreprinderea de semiconductori Bucureşti, Bucureşti
297 Întreprinderea mecanică Băileşti, Dolj
298 Întreprinderea „Ceahlăul” Tg. Neamţ, Neamţ
299 Întreprinderea mecanică utilaje agricole Medgidia, Constanţa
300 Combinatul petrochimic Brazi, Prahova
Să auzim de bine!

Bilanţul (2)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al doilea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
101 Întreprinderea de construcţii metalice Tecuci, Galaţi
102 Întreprinderea metalurgică Aiud, Alba
103 Întreprinderea metalurgică Beclean, Bistriţa Năsăud
104 Întreprinderea laminorul, Brăila Brăila
105 Întreprinderea de sârmă şi produse din sârmă Buzău, Buzău
106 Combinatul metalurgic Câmpia Turzii, Cluj
107 Întreprinderea de sârmă, cuie şi lanţuri Galaţi, Galaţi
108 Întreprinderea metalurgică Iaşi, Iaşi
109 Întreprinderea de ţevi Roman, Neamţ
110 Întreprinderea de produse refractare “Refractar” Aleşd, Alba
111 Întreprinderea de produse refractare Alba Iulia, Bihor
112 Întreprinderea de produse refractare “9 Mai” Turda, Cluj
113 Întreprinderea “Carbochim” Cluj-Napoca, Cluj
114 Întreprinderea de produse refractare Pleaşa, Prahova
115 Întreprinderea de aluminiu Slatina, Olt
116 Întreprinderea de alumină Oradea, Bihor
117 Întreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina, Olt
118 Întreprinderea de produse cărbunoase Slatina, Olt
119 Combinatul metalurgic Tulcea, Tulcea
120 Întreprinderea metalurgică “Neferal” Brăneşti, Bucureşti
121 Întreprinderea metalurgică “Laromet” Bucureşti, Bucureşti
122 Întreprinderea „Sinterom” Cluj Napoca, Cluj
123 Întreprinderea de supape bolţuri Topoloveni, Argeş
124 Întreprinderea de piese şi armături din aluminiu şi pistoane auto Slatina, Olt
125 Întreprinderea de maşini agregate şi subansamble auto Sf. Gheorghe, Covasna
126 Întreprinderea de radiatoare şi cabluri Braşov, Braşov
127 Întreprinderea mecanică de piase de schimb Oradea, Bihor
128 Întreprinderea de pise auto Iaşi, Iaşi
129 Întreprinderea metalurgică “Republica” Reghin, Mureş
130 Întreprinderea de piese auto Satu Mare, Satu Mare
131 Întreprinderea mecanică Mârşa, Sibiu
132 Întreprinderea de piese auto Sibiu, Sibiu
133 Întreprinderea “Automecanica” Mediaş, Sibiu
134 Întreprinderea “Autobuzul” Bucureşti, Bucureşti
135 Întreprinderea “Automecanica” Bucureşti, Bucureşti
136 Întreprinderea mecanică Câmpulung-Muscel, Argeş
137 Întreprinderea de accesorii pentru mijloace de transport Oradea, Bihor
138 Întreprinderea de subansamble şi dispozitive verificatoare auto Costeşti, Argeş
139 Întreprinderea “Tractorul” Braşov, Braşov
140 Întreprinderea mecanică Oradea, Bihor
141 Întreprinderea mecanică Topleţ, Caraş-Severin
142 Întreprinderea „Tehnofrig”, Cluj
143 Întreprinderea de armături industriale Oradea, Bihor
144 Întreprinderea de oţel Strehaia, Mehedinţi
145 Întreprinderea de utilaj alimentar Slatina, Olt
146 Întreprinderea mecanică Codlea, Braşov
147 Întreprinderea mecanică Braşov, Braşov
148 Întreprinderea mecanică Oradea, Bihor
149 Întreprinderea de garnituri de frână şi etanşare Râmnicu-Sărat, Buzău
150 Întreprinderea mecanică de utilaje Medgidia, Constanţa
151 Întreprinderea de tractoare şi maşini agricole “7 Noiembrie” Craiova, Dolj
152 Întreprinderea mecanică Băileşti, Dolj
153 Întreprinderea mecanică pentru echipamente hidraulice Galaţi, Galaţi
154 Întreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc, Harghita
155 Întreprinderea mecanică”Ceahlăul” Piatra Neamţ, Neamţ
156 Întreprinderea mecanică fină Sinaia, Prahova
157 Întreprinderea “Tehnometal” Timişoara, Timiş
158 Întreprinderea de maşini agricole “Semănătoarea” Bucureşti, Bucureşti
159 Întreprinderea de utilaj chimic “Griviţa Roşie” Bucureşti, Bucureşti
160 Întreprinderea metalurgică Bacău, Bacău
161 Întreprinderea de utilaj tehnologic Buzău, Buzău
162 Întreprinderea “Armătura” Cluj-Napoca, Cluj
163 Întreprinderea mecanică de utilaj tehnologic Moreni, Dâmboviţa
164 Întreprinderea de armături industriale din fontă şi oţel Zalău, Sălaj
165 Întreprinderea de construcţii de maşini şi utilaj greu Giurgiu, Giurgiu
166 Întreprinderea de utilaj chimic Ploieşti, Prahova
167 Întreprinderea de utilaj chimic şi forjă Râmnicu-Vâlcea, Vâlcea
168 Întreprinderea mecanică de utilaj chimic-Bucureşti, Bucureşti
169 Întreprinderea de pompe „Aversa” Bucureşti, Bucureşti
170 Întreprinderea de „Ventilatoare” Bucureşti, Bucureşti
171 Întreprinderea “1 Mai” Ploieşti
172 Întreprinderea de utilaj petrolier Târgovişte, Dâmboviţa
173 Întreprinderea Mecanică Târgovişte, Dâmboviţa
174 Întreprinderea de utilaj minier Petroşani, Hunedoara
175 Întreprinderea mecanică de maşini şi utilaj minier Baia Mare, Maramureş
176 Întreprinderea “Unio” Satu Mare, Satu Mare
177 Întreprinderea mecanică Câmpina, Prahova
178 Întreprinderea”Neptun” Câmpina, Prahova
179 Întreprinderea de piese turnate Câmpina, Prahova
180 Întreprinderea de utilaj minier Filipeştii de Pădure, Prahova
181 Întreprinderea de ventilatoare şi instalaţii de ventilaţie Vaslui, Vaslui
182 Întreprinderea de maşini grele Bucureşti, Bucureşti
183 Întreprinderea mecanică dr. Petru Groza, Bihor
184 Întreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj, Timiş
185 Combinatul industrial pentru construcţii de maşini Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
186 Întreprinderea de construcţii de maşini Reşiţa, Caraş-Severin
187 Întreprinderea de construcţii de maşini Caransebeş, Caraş-Severin
188 Întreprinderea de construcţii metalice Bocşa, Caraş-Severin
189 Întreprinderea de accesorii Văliug-Reşiţa, Caraş-Severin
190 Întreprinderea de cazane mici şi arzătoare Cluj-Napoca, Cluj
191 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt
192 Întreprinderea “Independenţa” Sibiu, Sibiu
193 Întreprinderea mecanică Timişoara, Timiş
194 Întreprinderea “Vulcan” Bucureşti, Bucureşti
195 Întreprinderea “Metalica”-Bucureşti, Bucureşti
196 Întreprinderea 23 August, Bucureşti
197 Întreprinderea de vagoane Arad, Arad
198 Întreprinderea “Hidromecanica” Braşov Braşov
199 Întreprinderea de utilaj greu “Progresul” Brăila, Brăila
200 Întreprinderea mecanică “Nicolina” Iaşi, Iaşi