Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al patrulea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
301 Combinatul petrochimic Piteşti, Argeş
302 Combinatul petrochimic Borzeşti, Bacău
303 Întreprinderea rafinăria Dărmăneşti, Bacău304 Întreprinderea rafinăria Crişana, Bihor
305 Întreprinderea rafinăria Braşov, Braşov
306 Combinatul petrochimic Midia-Năvodari, Constanţa
307 Combinatul petrochimic Teleajen, Prahova
308 Întreprinderea rafinăria Ploieşti, Prahova
309 Întreprinderea rafinăria “Vega” Ploieşti, Prahova310 Întreprinderea rafinăria Câmpina, Prahova
311 Întreprinderea chimică “Carbosin” Copşa Mică, Sibiu
312 Combinatul petrochimic “Solventul” Timişoara, Timiş
313 Combinatul chimic Craiova, Dolj
314 Combinatul de îngrăşăminte chimice Arad, Arad
315 Combinatul de îngrăşăminte chimice Bâca, Bacău
316 Combinatul chimic Făgăraş, Braşov
317 Combinatul chimic Victoria, Braşov
318 Combinatul de îngrăşăminte chimice Năvodari, Constanţa
319 Combinatul de îngrăşăminte chimice Slobozia, Ialomiţa
320 Combinatul de îngrăşăminte chimice Târgu-Mureş, Mureş
321 Combinatul de îngrăşăminte chimice Piatra Neamţ, Neamţ
322 Combinatul de îngrăşăminte chimice Valea Călugărească, Prahova
323 Combinatul de îngrăşăminte chimice Turnu Măgurele, Teleorman
324 Întreprinderea chimică “Sinteza” Oradea, Bihor
325 Întreprinderea de coloranţi “Colorom” Codlea, Braşov326 Întreprinderea de produse cosmetice “Nivea” Braşov, Braşov
327 Întreprinderea de medicamente “Terapia” Cluj-Napoca, Cluj328 Întreprinderea chimică Craiova, Dolj
329 Întreprinderea de antibiotice Iaşi, Iaşi330 Întreprinderea de detergenţi “Dero” Ploieşti, Prahova
331 Întreprinderea “Progresul” Ploieşti, Prahova
332 Întreprinderea de lacuri şi vopsele “Azur” Timişoara, Timiş333 Întreprinderea chimică Mărăşeşti, Vrancea
334 Întreprinderea de lacuri şi vopsele “Policolor” Bucureşti, Bucureşti335 Întreprinderea de medicamente şi coloranţi “Sintofarm” Bucureşti, Bucureşti
336 Întreprinderea de medicamente “Biofarm” Bucureşti, Bucureşti
337 Întreprinderea de produse cosmetice “Miraj” Bucureşti, Bucureşti
338 Întreprinderea de săpun “Stela” Bucureşti, Bucureşti339 Întreprinderea chimică “Victoria” Bucureşti, Bucureşti
340 Combinatul de fibre sintetice Săvineşti, Neamţ341 Combinatul de fibre artificiale “Vâscoza” Lupeni, Hunedoara
342 Combinatul de fibre sintetice Iaşi, Iaşi
343 Întreprinderea de fibre artificiale “Viscofil” Bucureşti, Bucureşti344 Combinatul chimic Râmnicu-Vâlcea, Vâlcea
345 Combinatul de produse sodice Ocna Mureş, Alba
346 Întreprinderea chimică Turda, Cluj
347 Combinatul chimic Târnăveni, Mureş
348 Combinatul de produse sodice Govora, Vâlcea349 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Piteşti, Argeş
350 Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc Braşov, Braşov
351 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Buzău, Buzău
352 Întreprinderea “Napochim” Cluj-Napoca, Cluj
353 Întreprinderea “Energia” Constanţa, Constanţa
354 Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc şi cauciuc regenerat Târgu Jiu, Gorj
355 Întreprinderea chimică Orăştie, Hunedoara
356 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Iaşi, Iaşi
357 Întreprinderea “Prodcomplex” Târgu Mureş, Mureş
358 Întreprinderea de anvelope”Victoria” Floreşti, Prahova359 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Drăgăşani, Vâlcea
360 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Focşani, Vrancea
361 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Bucureşti, Bucureşti
362 Combinatul de articole din cauciuc Jilava, Bucureşti
363 Întreprinderea de utilaj chimic Borzeşti, Bacău
364 Întreprinderea de utilaj chimic Făgăraş, Braşov
365 Întreprinderea de utilaj chimic Găeşti, Dâmboviţa
366 Întreprinderea de matriţe şi piese din fontă Odorheiul Secuiesc, Harghita
367 Întreprinderea de utilaje şi prelucrări cauciuc Băicoi, Prahova
368 Întreprinderea de piese schimb şi utilaje pentru industria chimică Satu Mare, Satu Mare
369 Întreprinderea de aparate de măsură şi control Otopeni, Bucureşti
370 Institutul central de cercetări chimice Bucureşti, Bucureşti
371 Întreprinderea chimică Râşnov, Braşov
372 Întreprinderea chimică Dudeşti, Bucureşti
373 Centrala de prelucrare a lemnului Bucureşti, Bucureşti
374 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj, Alba
375 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebeş, Alba
376 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Câmpeni, Alba
377 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad, Arad
378 Combinatul de prelucrare a lemnului Piteşti, Argeş
379 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacău, Bacău
380 Combinatul de prelucrare a lemnului Comăneşti, Bacău
381 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea, Bihor
382 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
383 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Botoşani, Botoşani
384 Combinatul de prelucrare a lemnului Braşov, Braşov
385 Combinatul de prelucrare a lemnului Brăila, Brăila
386 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebeş, Caraş-Severin
387 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla, Cluj388 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj–Napoca, Cluj
389 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Dej, Cluj
390 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Constanţa, Constanţa
391 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfântu Gheorghe, Covasna
392 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa, Dâmboviţa
393 Întreprinderea “Metal-lemn” Craiova, Dolj
394 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Galaţi, Galaţi
395 Combinatul de prelucrare a lemnului Târgu-Jiu, Gorj
396 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni, Harghita
397 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc, Harghita
398 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Deva, Hunedoara
399 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmaţiei, Maramureş
400 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Iaşi, Iaşi
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al patrulea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
301 Combinatul petrochimic Piteşti, Argeş
302 Combinatul petrochimic Borzeşti, Bacău
303 Întreprinderea rafinăria Dărmăneşti, Bacău304 Întreprinderea rafinăria Crişana, Bihor
305 Întreprinderea rafinăria Braşov, Braşov
306 Combinatul petrochimic Midia-Năvodari, Constanţa
307 Combinatul petrochimic Teleajen, Prahova
308 Întreprinderea rafinăria Ploieşti, Prahova
309 Întreprinderea rafinăria “Vega” Ploieşti, Prahova310 Întreprinderea rafinăria Câmpina, Prahova
311 Întreprinderea chimică “Carbosin” Copşa Mică, Sibiu
312 Combinatul petrochimic “Solventul” Timişoara, Timiş
313 Combinatul chimic Craiova, Dolj
314 Combinatul de îngrăşăminte chimice Arad, Arad
315 Combinatul de îngrăşăminte chimice Bâca, Bacău
316 Combinatul chimic Făgăraş, Braşov
317 Combinatul chimic Victoria, Braşov
318 Combinatul de îngrăşăminte chimice Năvodari, Constanţa
319 Combinatul de îngrăşăminte chimice Slobozia, Ialomiţa
320 Combinatul de îngrăşăminte chimice Târgu-Mureş, Mureş
321 Combinatul de îngrăşăminte chimice Piatra Neamţ, Neamţ
322 Combinatul de îngrăşăminte chimice Valea Călugărească, Prahova
323 Combinatul de îngrăşăminte chimice Turnu Măgurele, Teleorman
324 Întreprinderea chimică “Sinteza” Oradea, Bihor
325 Întreprinderea de coloranţi “Colorom” Codlea, Braşov326 Întreprinderea de produse cosmetice “Nivea” Braşov, Braşov
327 Întreprinderea de medicamente “Terapia” Cluj-Napoca, Cluj328 Întreprinderea chimică Craiova, Dolj
329 Întreprinderea de antibiotice Iaşi, Iaşi330 Întreprinderea de detergenţi “Dero” Ploieşti, Prahova
331 Întreprinderea “Progresul” Ploieşti, Prahova
332 Întreprinderea de lacuri şi vopsele “Azur” Timişoara, Timiş333 Întreprinderea chimică Mărăşeşti, Vrancea
334 Întreprinderea de lacuri şi vopsele “Policolor” Bucureşti, Bucureşti335 Întreprinderea de medicamente şi coloranţi “Sintofarm” Bucureşti, Bucureşti
336 Întreprinderea de medicamente “Biofarm” Bucureşti, Bucureşti
337 Întreprinderea de produse cosmetice “Miraj” Bucureşti, Bucureşti
338 Întreprinderea de săpun “Stela” Bucureşti, Bucureşti339 Întreprinderea chimică “Victoria” Bucureşti, Bucureşti
340 Combinatul de fibre sintetice Săvineşti, Neamţ341 Combinatul de fibre artificiale “Vâscoza” Lupeni, Hunedoara
342 Combinatul de fibre sintetice Iaşi, Iaşi
343 Întreprinderea de fibre artificiale “Viscofil” Bucureşti, Bucureşti344 Combinatul chimic Râmnicu-Vâlcea, Vâlcea
345 Combinatul de produse sodice Ocna Mureş, Alba
346 Întreprinderea chimică Turda, Cluj
347 Combinatul chimic Târnăveni, Mureş
348 Combinatul de produse sodice Govora, Vâlcea349 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Piteşti, Argeş
350 Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc Braşov, Braşov
351 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Buzău, Buzău
352 Întreprinderea “Napochim” Cluj-Napoca, Cluj
353 Întreprinderea “Energia” Constanţa, Constanţa
354 Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc şi cauciuc regenerat Târgu Jiu, Gorj
355 Întreprinderea chimică Orăştie, Hunedoara
356 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Iaşi, Iaşi
357 Întreprinderea “Prodcomplex” Târgu Mureş, Mureş
358 Întreprinderea de anvelope”Victoria” Floreşti, Prahova359 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Drăgăşani, Vâlcea
360 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Focşani, Vrancea
361 Întreprinderea de prelucrare mase plastice Bucureşti, Bucureşti
362 Combinatul de articole din cauciuc Jilava, Bucureşti
363 Întreprinderea de utilaj chimic Borzeşti, Bacău
364 Întreprinderea de utilaj chimic Făgăraş, Braşov
365 Întreprinderea de utilaj chimic Găeşti, Dâmboviţa
366 Întreprinderea de matriţe şi piese din fontă Odorheiul Secuiesc, Harghita
367 Întreprinderea de utilaje şi prelucrări cauciuc Băicoi, Prahova
368 Întreprinderea de piese schimb şi utilaje pentru industria chimică Satu Mare, Satu Mare
369 Întreprinderea de aparate de măsură şi control Otopeni, Bucureşti
370 Institutul central de cercetări chimice Bucureşti, Bucureşti
371 Întreprinderea chimică Râşnov, Braşov
372 Întreprinderea chimică Dudeşti, Bucureşti
373 Centrala de prelucrare a lemnului Bucureşti, Bucureşti
374 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj, Alba
375 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebeş, Alba
376 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Câmpeni, Alba
377 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad, Arad
378 Combinatul de prelucrare a lemnului Piteşti, Argeş
379 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacău, Bacău
380 Combinatul de prelucrare a lemnului Comăneşti, Bacău
381 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea, Bihor
382 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
383 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Botoşani, Botoşani
384 Combinatul de prelucrare a lemnului Braşov, Braşov
385 Combinatul de prelucrare a lemnului Brăila, Brăila
386 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebeş, Caraş-Severin
387 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla, Cluj388 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj–Napoca, Cluj
389 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Dej, Cluj
390 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Constanţa, Constanţa
391 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfântu Gheorghe, Covasna
392 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa, Dâmboviţa
393 Întreprinderea “Metal-lemn” Craiova, Dolj
394 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Galaţi, Galaţi
395 Combinatul de prelucrare a lemnului Târgu-Jiu, Gorj
396 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni, Harghita
397 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc, Harghita
398 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Deva, Hunedoara
399 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmaţiei, Maramureş
400 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Iaşi, Iaşi
Să auzim de bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!