Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al cincilea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
401 Întreprinderea „ILEFOR” Târgu Mureş, Mureş
402 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin, Mureş
403 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Târgu Mureş, Mureş
404 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamţ, Neamţ
405 întreprinderea de mobilă tapisată şi produse de tapiserie “Relaxa” Mizil, Prahova406 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Ploieşti, Prahova
407 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare, Satu Mare
408 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Zalău, Sălaj
409 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu, Sibiu
410 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava, Suceava
411 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Rădăuţi, Suceava
412 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Timişoara, Timiş
413 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui, Vaslui
414 Combinatul de prelucrare a lemnului Râmnicu-Vâlcea, Vâlcea
415 Combinatul de prelucrare a lemnului Focşani, Vrancea
416 Întreprinderea “Arta Mobilei” Bucureşti, Bucureşti
417 Întreprinderea “Produse lemn mobilă” Bucureşti, Bucureşti
418 Întreprinderea de casete de radio şi televizoare Bucureşti, Bucureşti
419 Întreprinderea forestieră de exploatare şi transport Bucureşti, Bucureşti
420 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Sebeş, Alba
421 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Arad, Arad
422 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Piteşti, Argeş
423 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Bacău, Bacău
424 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Oradea, Bihor
425 Întreprinderea de împletituri Oradea, Bihor
426 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
427 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Braşov, Braşov
428 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Nehoiu, Buzău
429 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Caransebeş, Caraş-Severin
430 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Cluj-Napoca, Cluj
431 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Constanţa, Constanţa
432 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Târgu Secuiesc, Covasna
433 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Târgu Jiu, Gorj
434 Combinatul de exploatare şi prelucrare a lemnului Topliţa, Harghita
435 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Miercurea Ciuc, Harghita
436 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Deva, Hunedoara
437 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Iaşi, Iaşi
438 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Baia Mare, Maramureş
439 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Orşova, Mehedinţi
440 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Reghin, Mureş
441 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Piatra Neamţ, Neamţ
442 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Ploieşti, Prahova
443 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Satu Mare, Satu Mare
444 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Sibiu, Sibiu
445 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Suceava, Suceava
446 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Timişoara, Timiş
447 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Râmnicu Vâlcea, Vâlcea
448 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Focşani, Vrancea
449 Întreprinderea de celuloză şi hârtie “Letea” Bacău, Bacău
450 Întreprinderea de hârtie Petreşti, Alba
451 Întreprinderea de hârtie “Bistriţa” Prundul Bârgăului, Bistriţa-Năsăud
452 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Zărneşti, Braşov
453 Întreprinderea de hârtie cretată şi carton ondulat Ghimbav, Braşov
454 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Dej, Cluj
455 Întreprinderea de cartoane şi confecţii “Mucart” Cluj-Napoca, Cluj456 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Palas-Constanţa, Constanţa
457 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Călăraşi, Ialomiţa
458 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Drobeta-Turnu Severin, Mehedinţi
459 Întreprinderea de celuloză şi hârtie “Reconstrucţia” Piatra Neamş, Neamţ
460 Întreprinderea de hârtie şi cartoane “Comuna din Paris” Piatra Neamţ, Neamţ
461 Întreprinderea de hârtie Buşteni, Prahova
462 Întreprinderea de cartoane şi confecţii “Prahova” Scăieni, Prahova
463 Combinatul de celuloză şi hârtie Suceava, Suceava
464 Combinatul pentru lianţi Câmpulung, Argeş465 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Aleşd, Bihor
466 Combinatul pentru lianţi Hoghiz, Braşov
467 Întreprinderea poligrafică Crişana, Bihor
468 Combinatul pentru lianţi şi materiale refractare Turda, Cluj469 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Medgidia, Constanţa
470 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Fieni, Dâmboviţa471 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Târgu Jiu, Gorj
472 Întreprinderea pentru lianţi Deva, Hunedoara
473 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Bicaz, Neamţ474 Întreprinderea de materiale de construcţii Oradea, Bihor
475 Întreprinderea de materiale de construcţii Braşov, Braşov
476 Întreprinderea de materiale de construcţii Buzău, Buzău
477 Întreprinderea de produse din ceramică fină pentru construcţii Cluj-Napoca, Cluj
478 Întreprinderea de materiale de construcţii Turda, Cluj
479 Întreprinderea de prefabricate din beton şi materiale de construcţii Constanţa, Constanţa
480 Întreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanţa, Constanţa
481 Întreprinderea de materiale de construcţii Doiceşti, Dâmboviţa
482 Întreprinderea de prefabricate din beton Craiova, Dolj
483 Întreprinderea de prefabricate din beton Galaţi, Galaţi
484 Întreprinderea de materiale de construcţii Deva, Hunedoara
485 Întreprinderea pentru extragerea, prelucrarea şi montarea marmurei şi a pietrei de construcţii Simeria, Hunedoara
486 Întreprinderea de materiale de construcţii Călăraşi, Ialomiţa
487 Întreprinderea de materiale de construcţii Iaşi, Iaşi
488 Întreprinderea de produse ceramice Sighişoara, Mureş
489 Întreprinderea de materiale de construcţii Roman, Neamţ
490 Întreprinderea de materiale de construcţii “1 Mai” Bucov, Prahova
491 Întreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni, Prahova
492 Întreprinderea de materiale de construcţii Satu Mare, Satu Mare
493 Întreprinderea de produse ceramice Zalău, Sălaj
494 Întreprinderea de produse ceramice “Record” Sibiu, Sibiu
495 Întreprinderea de prefabricate din beton Timişoara, Timiş
496 Întreprinderea de produse ceramice Jimbolia, Timiş
497 Întreprinderea de produse ceramice Lugoj, Timiş
498 Întreprinderea “EXTRACERAM” Timişoara, Timiş
499 Întreprinderea de materiale izolatoare Vaslui, Vaslui
500 Întreprinderea de materiale de construcţii Odobeşti, Vrancea
Să auzim de bine!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al cincilea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
401 Întreprinderea „ILEFOR” Târgu Mureş, Mureş
402 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin, Mureş
403 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Târgu Mureş, Mureş
404 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamţ, Neamţ
405 întreprinderea de mobilă tapisată şi produse de tapiserie “Relaxa” Mizil, Prahova406 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Ploieşti, Prahova
407 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare, Satu Mare
408 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Zalău, Sălaj
409 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu, Sibiu
410 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava, Suceava
411 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Rădăuţi, Suceava
412 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Timişoara, Timiş
413 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui, Vaslui
414 Combinatul de prelucrare a lemnului Râmnicu-Vâlcea, Vâlcea
415 Combinatul de prelucrare a lemnului Focşani, Vrancea
416 Întreprinderea “Arta Mobilei” Bucureşti, Bucureşti
417 Întreprinderea “Produse lemn mobilă” Bucureşti, Bucureşti
418 Întreprinderea de casete de radio şi televizoare Bucureşti, Bucureşti
419 Întreprinderea forestieră de exploatare şi transport Bucureşti, Bucureşti
420 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Sebeş, Alba
421 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Arad, Arad
422 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Piteşti, Argeş
423 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Bacău, Bacău
424 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Oradea, Bihor
425 Întreprinderea de împletituri Oradea, Bihor
426 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
427 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Braşov, Braşov
428 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Nehoiu, Buzău
429 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Caransebeş, Caraş-Severin
430 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Cluj-Napoca, Cluj
431 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Constanţa, Constanţa
432 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Târgu Secuiesc, Covasna
433 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Târgu Jiu, Gorj
434 Combinatul de exploatare şi prelucrare a lemnului Topliţa, Harghita
435 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Miercurea Ciuc, Harghita
436 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Deva, Hunedoara
437 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Iaşi, Iaşi
438 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Baia Mare, Maramureş
439 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Orşova, Mehedinţi
440 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Reghin, Mureş
441 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Piatra Neamţ, Neamţ
442 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Ploieşti, Prahova
443 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Satu Mare, Satu Mare
444 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Sibiu, Sibiu
445 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Suceava, Suceava
446 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Timişoara, Timiş
447 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Râmnicu Vâlcea, Vâlcea
448 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Focşani, Vrancea
449 Întreprinderea de celuloză şi hârtie “Letea” Bacău, Bacău
450 Întreprinderea de hârtie Petreşti, Alba
451 Întreprinderea de hârtie “Bistriţa” Prundul Bârgăului, Bistriţa-Năsăud
452 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Zărneşti, Braşov
453 Întreprinderea de hârtie cretată şi carton ondulat Ghimbav, Braşov
454 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Dej, Cluj
455 Întreprinderea de cartoane şi confecţii “Mucart” Cluj-Napoca, Cluj456 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Palas-Constanţa, Constanţa
457 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Călăraşi, Ialomiţa
458 Întreprinderea de celuloză şi hârtie Drobeta-Turnu Severin, Mehedinţi
459 Întreprinderea de celuloză şi hârtie “Reconstrucţia” Piatra Neamş, Neamţ
460 Întreprinderea de hârtie şi cartoane “Comuna din Paris” Piatra Neamţ, Neamţ
461 Întreprinderea de hârtie Buşteni, Prahova
462 Întreprinderea de cartoane şi confecţii “Prahova” Scăieni, Prahova
463 Combinatul de celuloză şi hârtie Suceava, Suceava
464 Combinatul pentru lianţi Câmpulung, Argeş465 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Aleşd, Bihor
466 Combinatul pentru lianţi Hoghiz, Braşov
467 Întreprinderea poligrafică Crişana, Bihor
468 Combinatul pentru lianţi şi materiale refractare Turda, Cluj469 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Medgidia, Constanţa
470 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Fieni, Dâmboviţa471 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Târgu Jiu, Gorj
472 Întreprinderea pentru lianţi Deva, Hunedoara
473 Combinatul pentru lianţi şi azbociment Bicaz, Neamţ474 Întreprinderea de materiale de construcţii Oradea, Bihor
475 Întreprinderea de materiale de construcţii Braşov, Braşov
476 Întreprinderea de materiale de construcţii Buzău, Buzău
477 Întreprinderea de produse din ceramică fină pentru construcţii Cluj-Napoca, Cluj
478 Întreprinderea de materiale de construcţii Turda, Cluj
479 Întreprinderea de prefabricate din beton şi materiale de construcţii Constanţa, Constanţa
480 Întreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanţa, Constanţa
481 Întreprinderea de materiale de construcţii Doiceşti, Dâmboviţa
482 Întreprinderea de prefabricate din beton Craiova, Dolj
483 Întreprinderea de prefabricate din beton Galaţi, Galaţi
484 Întreprinderea de materiale de construcţii Deva, Hunedoara
485 Întreprinderea pentru extragerea, prelucrarea şi montarea marmurei şi a pietrei de construcţii Simeria, Hunedoara
486 Întreprinderea de materiale de construcţii Călăraşi, Ialomiţa
487 Întreprinderea de materiale de construcţii Iaşi, Iaşi
488 Întreprinderea de produse ceramice Sighişoara, Mureş
489 Întreprinderea de materiale de construcţii Roman, Neamţ
490 Întreprinderea de materiale de construcţii “1 Mai” Bucov, Prahova
491 Întreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni, Prahova
492 Întreprinderea de materiale de construcţii Satu Mare, Satu Mare
493 Întreprinderea de produse ceramice Zalău, Sălaj
494 Întreprinderea de produse ceramice “Record” Sibiu, Sibiu
495 Întreprinderea de prefabricate din beton Timişoara, Timiş
496 Întreprinderea de produse ceramice Jimbolia, Timiş
497 Întreprinderea de produse ceramice Lugoj, Timiş
498 Întreprinderea “EXTRACERAM” Timişoara, Timiş
499 Întreprinderea de materiale izolatoare Vaslui, Vaslui
500 Întreprinderea de materiale de construcţii Odobeşti, Vrancea
Să auzim de bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!