Bilanţul (7)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al şaptelea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
601 Întreprinderea textilă “Drum Nou” Oradea, Bihor
602 Întreprinderea textilă “Republica” Dârste, Braşov
603 Întreprinderea de mătase “România muncitoare” Cluj-Napoca, Cluj
604 Întreprinderea textilă “Dobrogeana” Constanţa, Constanţa
605 Întreprinderea textilă “Trainica” Pucioasa, Dâmboviţa
606 Întreprinderea textilă “Năvodul” Galaţi, Galaţi
607 Întreprinderea de stofe de mobilă şi ţesături tehnice Gheorghieni, Harghita
608 Întreprinderea ”Filatura de in şi cânepă” Gheorghieni, Harghita
609 Întreprinderea “Ţesătoria de mătase” Deva, Hunedoara
610 Întreprinderea de mătase”Victoria” Iaşi, Iaşi
611 Întreprinderea integrată de ţesături subţiri tip in Paşcani, Iaşi
612 Întreprinderea de in şi cânepă “Textila” Iaşi, Iaşi
613 Întreprinderea filatura şi finisajul Baloteşti, Ilfov
614 Întreprinderea textilă “Intex” Păuleşti, Prahova
615 Întreprinderea “Ţesătoria de mătase” Sighişoara, Mureş
616 Întreprinderea de in şi cânepă Negreşti, Satu Mare
617 Întreprinderea textilă “Solidaritatea” Satu Mare, Satu Mare
618 Întreprinderea textilă “Mătasea Roşie” Cisnădie, Sibiu
619 Întreprinderea “Filatura de in şi cânepă” Fălticeni, Suceava
620 Întreprinderea textilă “Garofiţa” Timişoara, Timiş
621 Întreprinderea textilă “Filatura de mătase naturală” Lugoj, Timiş
622 Întreprinderea textilă “Arta textilă” Timişoara, Timiş
623 Întreprinderea “Filatura şi ţesătoria” Sânicolau Mare, Timiş
624 Întreprinderea textilă ”13 Decembrie” Timişoara, Timiş
625 Întreprinderea de panglici Zimnicea, Teleorman
626 Întreprinderea de mătase “Select” Bucureşti, Bucureşti
627 Întreprinderea de mătase “Flamura Roşie” Bucureşti, Bucureşti
628 Întreprinderea de mătase “Borangicul” Bucureşti, Bucureşti
629 Întreprinderea de mătase “Mătasea populară” Bucureşti, Bucureşti
630 Întreprinderea de mătase “Ţesătoriile reunite” Bucureşti, Bucureşti
631 Întreprinderea de stofe de mobilă Bucureşti, Bucureşti
632 Întreprinderea textilă “Unirea” Bucureşti, Bucureşti
633 Întreprinderea textilă “Industria iutei” Bucureşti, Bucureşti
634 Întreprinderea de in, cânepă “Prodin” Bucureşti, Bucureşti
635 Întreprinderea de stofe “Argeşeana” Argeş
636 Întreprinderea filatura de lână “Musceleana” Cetăţeni, Argeş
637 Întreprinderea de postav Buhuşi, Bacău
638 Întreprinderea de postav “Proletarul” Bacău, Bacău
639 Întreprinderea “Netex” Bistriţa, Bistriţa-Năsăud
640 Întreprinderea de stofe “Carpatex” Braşov, Braşov
641 Întreprinderea de postav Prejmer, Braşov
642 Întreprinderea textilă “Octombrie roşu” Ghimbav, Braşov
643 Întreprinderea filatura de lână pieptanată Buzău, Buzău
644 Întreprinderea integrată de lână Constanţa, Constanţa
645 Întreprinderea textilă “Independenţa” Craiova, Dolj
646 Întreprinderea “Filatura de lână pieptănată” Miercurea Ciuc, Harghita
647 Întreprinderea de volvatir Tg. Neamţ, Neamţ
648 Întreprinderea de stofe Sighişoara, Mureş
649 Întreprinderea de stofe “Dorobanţul” Ploieşti, Prahova
650 Întreprinderea de stofe “Filatura de lână pieptănată” Mizil, Prahova
651 Întreprinderea “Textila” Cisnădie, Sibiu
652 Întreprinderea “Libertatea” Sibiu, Sibiu
653 Întreprinderea textilă “Dumbrava” Sibiu, Sibiu
654 Întreprinderea industria lânii Timişoara, Timiş
655 Întreprinderea de pălării “Paltim” Timişoara, Timiş
656 Întreprinderea de pălării “Lux” Periam, Timiş
657 Întreprinderea “Filatura de lână pieptănată” Focşani, Vrancea
658 Întreprinderea de postav Azuga, Prahova
659 Întreprinderea “Textila” Griviţa Bucureşti, Bucureşti
660 Întreprinderea română de pâslă Bucureşti, Bucureşti
661 Întreprinderea “Filatura de lână pieptănată” Bucureşti, Bucureşti
662 Întreprinderea “Munca textilă” Bucureşti, Bucureşti
663 Întreprinderea de ciorapi Sebeş, Alba
664 Întreprinderea de tricotaje “Tricoul roşu” Arad, Arad
665 Întreprinderea de tricotaje “Mioriţa” Oradea, Bihor
666 Întreprinderea de tricotaje Braşov, Braşov
667 Întreprinderea de tricotaje Buzău, Buzău
668 întreprinderea de tricotaje “Someşul” Cluj-Napoca, Cluj
669 Întreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc, Harghita
670 Întreprinderea de tricotaje Topliţa, Harghita
671 Întreprinderea de tricotaje Hunedoara, Hunedoara
672 Întreprinderea de tricotaje şi perdele Paşcani, Iaşi
673 Întreprinderea de tricotaje “Moldova” Iaşi, Iaşi
674 Întreprinderea de tricotaje “Unitatea” Sighet, Maramureş
675 Întreprinderea de tricotaje “8 Martie” Piatra Neamţ, Neamţ
676 Întreprinderea de tricotaje “Smirodava” Roman, Neamţ
677 Întreprinderea de tricotaje Caracal, Olt
678 Întreprinderea de tricotaje Câmpina, Prahova
679 Întreprinderea de tricotaje “Tricotex” Satu Mare, Satu Mare
680 Întreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei, Sălaj
681 Întreprinderea de tricotaje “Drapelul roşu” Sibiu, Sibiu
682 Întreprinderea de ciorapi ”7 Noiembrie” Sibiu, Sibiu
683 Întreprinderea de mănuşi şi ciorapi Agnita, Sibiu
684 Întreprinderea de tricotaje “Zimbrul” Suceava, Suceava
685 Întreprinderea de tricotaje “Bucovina” Rădăuţi, Suceava
686 Întreprinderea de tricotaje “1 Iunie” Timişoara, Timiş
687 Întreprinderea de ciorapi Timişoara, Timiş
688 Întreprinderea de tricotaje Huşi, Vaslui
689 Întreprinderea de tricotaje Focşani, Vrancea
690 Întreprinderea de tricotaje “Crinul” Bucureşti, Bucureşti
691 Întreprinderea “Tricotajul roşu” Bucureşti, Bucureşti
692 Întreprinderea de tricotaje “Tânăra gardă” Bucreşti, Bucureşti
693 Întreprinderea de tricotaje “Tricodava” Bucureşti, Bucureşti
694 Întreprinderea de ciorapi “Apolo” Bucureşti, Bucureşti695 Întreprinderea de ace de tricotat Bucureşti, Bucureşti
696 Întreprinderea de confecţii Arad, Arad
697 Întreprinderea de confecţii Curtea de Argeş, Argeş
698 Întreprinderea de confecţii Bacău, Bacău
699 Întreprinderea de confecţii Marghita, Bihor
700 Întreprinderea de confecţii Oradea, Bihor

Să auzim de bine!