"Am stat 13 în temniță pentru un popor de idioți". Petre Țuțea, filosof, (1902-1991)
Se afișează postările cu eticheta Facebook. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Facebook. Afișați toate postările

miercuri, 3 iunie 2015

Faţa de book a idioţeniei noastre

La cofetărie
Albert Einstein: "Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va depăşi interacţiunea umană. Lumea va avea o generaţie de IDIOŢI."
Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Nu e prima dată când scriu în paginile acestui blog despre efectele total negative ale utilizării aplicaţiei Facebook. Prin intermediul acestei aplicaţii, nicicând omenirea nu a cunoscut un asalt atât de intempestiv al prostiei în planul public.
 
 
 
 
 
 
La întâlnire
Hoţii îşi etalează prăzile pentru a fi prinşi mai uşor, o tânără moare electrocutată pe un vagon de tren din dorinţa de a-şi face un selfie, un poliţist îi dă voie unei vagaboande să se pozeze cu armamentul din dotare şi multe, multe altele.
 
 
 
 
 
 
La masă
Practic, nu există prostie, oricât de mare, care să nu fie publicată pe Facebook, iar graba cu care se publică este direct proporţională cu mărimea prostiei. Rapandule şi cocalari îşi postează poze făcute musai în baie, de parcă universul şi-ar opri expansiunea în lipsa penibilelor poze. Văd turme întregi mergând cu capul în jos, butonând disperaţi telefonul, indiferenţi la culorile semaforului, indiferenţi la lumea din jurul lor, indiferenţi la viaţă, preocupaţi doar de a vedea ACUM, chiar în secunda asta, ce a mai postat un altul pe Facebook.
 
 
La meci
Noţiunea de prietenie a fost golită de conţinut (cum poate fi cineva prieten cu o mie de alte persoane?), noţiunea de viaţă activă a fost bagatelizată. Preşedintele îşi publică iniţiativele şi îşi convoacă guvernul pe Facebook, deşi există o pagină oficială, cu putere juridică, iar purtătorul de cuvânt este plătit pentru tăcerea sa. Primul ministru îşi expune iniţiativele pe acelaşi Facebook şi comunică cu preşedintele în acelaşi mod, eludând căile oficiale, cu putere juridică şi implicaţii legale.
La muzeu
Astfel, postările unor personalităţi politice, postări cu impact social sau cultural, devin parte a peisajului grotesc populat de cocalari şi piţipoance cu poze făcute în chiloţi.
Reclamele îi îndeamnă pe consumatori să se ducă în vârful munţilor sau în Poiana Braşov ca să-şi urmărească postările pe Facebook (ceea ce, personal, mi s-a părut dezgustător), în loc să admire frumuseţile naturii sau să se bucure de curăţenia aerului, iar producătorii cerşesc câte un like cu care nu au ce face sau te obligă să intri pe pagina lor de Facebook, deşi aceleaşi informaţii le poţi găsi şi pe site-ul firmei.
 
 
 
 
La o cafea
În autobuz sau în taxi, călătorii stau rupţi de orice contact cu lumea înconjurătoare, cu capetele plecate şi ochii holbaţi în telefon, aidoma unei turme apatice. Iar acestea nu sunt vorbe goale. E suficient să ridicaţi capul din telefon şi să priviţi în jur. Veţi avea o surpriză: sunteţi singurii care faceţi aşa ceva.
 
 
 
 
La plajă
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Să auzim de bine!

vineri, 6 septembrie 2013

Facebook şi prostia cumulate

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Nu mai este un secret pentru voi, cititorii blogului, că sunt un duşman declarat al prostiei mondiale numită Facebook. O falsă socializare şi o falsă înţelegere a noţiunii de prietenie au fost primele efecte. O socializare făcută în faţa ecranului, din casă, cu persoane aflate la zeci, sute sau mii de kilometri depărtare nu poate fi reală şi singurul sentiment produs este cel al accentuării sentimentului de singurătate. Un sentiment al prieteniei împărţit cu sute de alţi parteneri nu mai poate avea consistenţă, cu atât mai mult cu cât se bazează pe o realitate virtuală, falsă.
Dar asta a fost doar încălzirea. Pentru că greul începe abia cu un alt aspect al acestei plăgi, şi anume popularizarea prostiei. Parcă o pâclă s-a aşternut peste creierele oamenilor odată cu crearea unui cont pe Facebook. O adevărată competiţie a început în publicarea celor mai intime şi periculoase informaţii personale. O adevărată frenezie îi cuprinde pe participanţi în a se face de râs cât mai mult şi mai intens. Aberaţii de neimaginat se petrec sub ochii noştri, aberaţii care fac, se pare, şi mai atractiv acest Facebook. Aşa numitele vedete îşi fac publice cele mai intime poze (de cele mai multe ori cât mai dezbrăcate) pentru ca apoi să se supere că sunt făcute vagaboande de către cititori! O fostă vedetă prezentatoare la televizor îşi publică intimităţile legate de divorţul de soţul ei, pentru ca apoi, tot pe Facebook, normal, să solicite admiratorilor să-i respecte intimitatea! O intimitate accesibilă milioanelor de cititori se mai poate numi aşa?
Orice persoană care a reuşit să facă o tâmpenie o publică imediat, iar rapiditatea postării e direct proporţională cu mărimea prostiei. O cântăreaţă vetustă nu găseşte cu ce să-şi facă un buchet de flori decât cu o floare monument al naturii după care, ce credeţi? îşi publică prostia făcută pe Facebook, cu o bucurie masochistă care întrece riscul de a face puşcărie pentru fapta comisă. Dar a avut satisfacţia de a-şi face publică prostia făcută... Un post de televiziune se milogeşte prin diverse clip-uri să îi dăm like (chiar termenul de a da like este cât se poate de impropriu; cititorii nu pot da nimic, cel mult pot acorda) de parcă numărul acestora ar duce la scăderea preţului abonamentului sau creşterea calităţii emisiunilor... Un oarecare cetăţean, ajuns parlamentar cu nu ştiu ce ocazie, face o călătorie cu un paşaport expirat într-o ţară în care prezenţa lui poate provoca un scandal diplomatic. Că a ajuns acolo cu un paşaport la care nu mai avea dreptul nu e problema lui, ci a celor de la vamă care l-au lăsat să iasă. Şi ce credeţi că îl îndeamnă fudulia pe omul nostru a face cu cel mai mare zor? Exact, îşi pune poze pe Facebook, ca să ştie o lume întreagă că el e autorul posibilului conflict prostesc, nu altul! O mulţime de firme te somează să-ţi spui părerea pe contul lor de Facebook sau să te înscrii la concurs lor tot de pe un cont de Facebook. De ce? Nu se mai pot posta comentarii pe pagina de Internet a firmei, nu poţi intra într-un concurs de pe aceeaşi pagină de Internet? Ai şanse mai mari de câştig? Ca să nu mai vorbesc de faptul că, o pagină de internet îţi permite instalarea a tot felul de gadget-uri care îţi pot furniza cifre statistice cu adevărat utile, nu numai numărul de like-uri. De ce să îi dau like-uri? Îmi vor ieftini produsele proporţional? Eu cu ce mă aleg dacă îi dau de la mine un like? Care e sensul acestei nebunii colective?
Până de curând, atunci când doream să cunosc o colecţie de prostii consultam YouTube, dar acum observ că, faţă de Facebook este mult rămas în urmă. Nu există prostie sau neamprostie care să nu fie publicată şi chiar mai mult, care să nu fie motiv de fală. Faptul că există oameni care şi-au pierdut serviciul, că au fost arestaţi sau şi-au distrus familia se pare că este un stimulent şi nu un factor de temperare. Oamenii nu se mai roagă în faţa icoanelor sau în sufletele lor, nuuu! Rugăciunile sunt publicate pe Facebook, să ştie un mapamond cât de creştin/ă este, de parcă Dumnezeu le citeşte mesajele pe Facebook în fiecare dimineaţă, la cafea... S-a sculat de dimineaţă mahmur după o beţie? Imediat o poză pe Facebook, să nu scape nimeni ocazia de a vedea cum arată el după o beţie bună... S-a sculat şi are ochii cârpiţi de somn? Imediat o poză pe Facebook pentru ca fiecare locuitor al planetei să ştie cum arată ea nespălată pe ochi... Nu există nicio limită în publicarea celor mai intime şi penibile imagini sau texte cu o frenezie demnă de o cauză mai bună.
Nu ai cont de Facebook? Nasol. Cum va afla atunci populaţia planetei că ai un ciorap găurit?
Să auzim de bine!

luni, 28 ianuarie 2013

Religia ca un Facebook

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Andreea Marin suferă. Este normal dacă ne gândim doar la faptul că divorţul este a doua mare supărare pentru un om, după deces. Andreea Marin e şi ea om, înainte de a fi fost vedetă, aşa că suferinţa ei este cât se poate de umană.
Dar Andreea Marin nu mai este vedetă. Vorba poetului, azi o vedem şi nu e... Deci, ca să ne exprimăm corect, Andreea Marin este o fostă vedetă care suferă. Şi ce face o fostă vedetă când suferă?
Păi, în primul rând, se detaşează total de lumea virtuală (după spusele ei), adică se apucă să scrie pe Facebook. Pentru că, o ştie o lume întreagă, Facebook nu este o lume virtuală. Este lumea a treia, este lumea adâncurilor, este lumea copiiilor, este orice altă lume, numai virtuală, nu!
În al doilea rând, se duce în Dubai cu fostul soţ. Şi aici, nimic neobişnuit. Plecatul în Dubai la supărare este o practică des întâlnită la muncitoarele textiliste de la Apaca sau sudorii de la Vulcan. Nimic nu e mai reconfortant pentru un suflet supărat decât o excursie în Dubai. Se spune că unii, mai temerari, au încercat metoda cu o excursie la Giurgiu, dar traseul a fost prea lung şi drumul prea dificil pentru a continua.
În al treilea rând, îşi roagă admiratorii să îi respecte intimitatea. Bunînţeles, tot pe Facebook, că doar nu era să vorbească cu fiecare în parte. Iar admiratorii abia aşteptau să-i respecte intimitatea după ce ea s-a apucat să le povestească despre divorţul ei în aceeaşi lume virtuală de care ea s-a rupt total. Căci, ce poate fi mai intim decât să-ţi publici amănunte despre divorţ pe un Facebook de care te-ai detaşat?
Iar în al patrulea rând, ei bine, în al patrulea rând se roagă. Credinţa este o componentă intimă a sufletelor noastre, de care ne amintim când dăm de greu. Şi ce poate fi mai intim decât să te rogi pe Facebook, în văzul şi auzul tuturor? Pentru că, bunul Dumnezeu, cel care se află în toţi şi în toate, se află şi în Facebook. Sau dacă nu, măcar îl citeşte. Seara, înainte de culcare...
Să auzim de bine!

vineri, 30 noiembrie 2012

Victoria Facebook

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Nu, dragii mei, nu este vorba de o expreie sinonimă cu Victoria’s Secrets, ci de o victorie, în sensul de reuşită, realizare a celebrului site de socializare Facebook.
Despre antipatia, ca să fiu moderat în exprimare, pe care o port acestui sistem am mai scris. Am scris şi despre obedienţa manifestată de populaţia planetei faţă de acest sistem. Am scris şi despre revolta mea faţă de obligaţiile pe care le generează sistemul (mă refer aici la obligaţia ca, atunci când vreau să postez un comentariu pe pagina web a unui producător, sunt obligat să o fac prin intermediul Facebook, lucru cu care nu mă împac).
Dar iată că astăzi am ocazia să vă prezint un clip descărcat de pe YouTube care ne arată din plin câteva din marile binefaceri aduse de acest sistem de socializare virtuală, sistem care ne ajuta să ne dezobişnuim să dăm mâna cu un prieten.
Să auzim de bine!


marți, 18 septembrie 2012

Socializarea societăţii (1)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
De la bun început vă declar că nu agreez sub nicio formă chestia de se numeşte Facebook. Şi nici celelalte aşa numite reţele de socializare, gen Tweeter şi care or mai fi. Recunosc, am un cont de Facebook, dar îl folosesc doar pentru promovarea articolelor de pe blog, fără să scriu nimic, fără să citesc nimic, fără să particip la jocuri etc. Refuz cu îndârjire orice fetişizare, orice impunere cu atât mai mult din partea unui sistem pe care nu îl consider benefic.
Şi, vor-nu vor, se pare că în spatele meu s-au aliniat o mulţime de alţi susţinătorii ai ideii mele. Mă refer aici la toţi cei care şi-au pierdut slujbele sau nu au mai fost angajaţi din cauza prostiilor nu doar gândite, dar făcute publice pe Facebook, la toţi cei care şi-au pierdut prietenii sau partenerii de viaţă din cauza aceloraşi prostii făcute publice, toţi cei care nu au ştiut cum să-şi închidă mai repede contul din cauza prostiilor debitate sau arătate (vedeţi ultimul caz al nu ştiu cărui prinţ din Anglia).
De curând, am descoperit un alt element care îmi sporeşte revolta. Nu mai pot accesa nicio pagină de web dacă nu mă conectez la (sau prin) Facebook. Dacă nu vreau, mi se închide pagina. Dacă vreau, îmi apare un ecran care îmi spune că Facebook va face publice datele mele personale. Ambele situaţii mi se par nu numai absurde şi umilitoare, ci pur şi simplu împotriva oricăror norme de bun simţ, măcar prin aceea că îmi desfiinţează posibilitatea opţiunii.
Poate aceste argumente nu vi se par suficiente, dar haideţi să vă mai aduc unul. Îmi amintesc momente din copilărie. Aveam ceva de spus unui prieten sau coleg de şcoală? Să îi dau telefon? În ruptul capului! Preferam să ies din casă, la aer, să sar două garduri, să fugăresc o pisică vagaboandă şi să dau un miez de pâine unei vrăbii ca să ajung la uşa prietenului şi să stăm de vorbă. Era sfârşitul săptămânii şi doream o socializare adecvată? „Ceaiul”, fraţilor, „ceaiul” era distracţia sublimă. Era imposibil ca măcar unul din colegi să nu dea un „ceai” la sfârşit de săptămână. Ce Meseenger, ce Facebook? Ne întâlneam, dansam, ne pupam, spuneam glume şi râdeam la ele, făceam şotii şi ne băteam pe spate, vecinii ne băteau în ţeavă, intr-un cuvânt, eram vii!
Mă aflu cu soţia într-un mall, la masa unui din localurile KFC. În paranteză vă spun că, atunci când ieşim să luăm masa în oraş, ne dăm sonorul telefoanelor la minim. Nu pentru că nu dorim să vorbim, ci tocmai pentru că dorim să vorbim.
La o masă alăturată ceva mai mare număr şase persoane, fiecare cu câte ceva de-ale gurii în faţă. Unul singur dintre ei vorbeşte. UNUL singur! Pentru că toţi ceilalţi cinci stau cu capetele plecate şi butonează sau “mângâie” telefoanele socializând de zor. Ei, îmi zic eu, se mai întâmplă! Şi întorc capul în altă parte. Ca să văd o masă la care ia loc o pereche, soţ şi soţie după aparenţe. El se aşează şi începe să butoneze la telefon. Ea se duce la tejghea, vine cu meniurile, le pune pe masă după care ia loc şi începe să butoneze telefonul la rândul ei. Până am plecat din local nu şi-au spus un singur cuvânt, doar au butonat la telefoane, socializând și ei pe rupte.
Îmi îndrept privirile spre persoanele aflate la tejghea. O pereche aşteaptă să li se ia comanda. El sporovăieşte vesel despre câte în lună şi în stele, ea butonează la telefon socializând. Mi se face o silă cumplită de aşa socializare şi revin la convorbirea avută cu soţia. Terminăm, aruncăm deşeurile menajere şi ne îndreptăm spre liftul de sticlă. Facem acest lucru de dragul imaginilor văzute prin pereţii de sticlă şi nu din cauza comodităţii. În lift, lângă noi, se mai îmbarcă o pereche. Şi el şi ea sunt cu capetele în pământ, butonează la telefoane şi nu-şi spun un singur cuvânt pe toată durata coborârii, dovadă a socializării intense. Ajuns în hol, privirea îmi este atrasă involuntar spre o cafenea. Pe primul scaun văd un domn care ce credeţi că face? Citeşte ziarul? Nţ! Îşi fumează pipa în timp ce admiră femeile care i se perindă prin faţă? Nici vorbă! Îşi bea cafeaua citind o carte? Nici vorbă! Omul, cu capul în pământ, butonează şi el socializând cu oricine, dar nu cu o persoană vie.
Sunt mulţi, foarte mulţi cei care cred că socializează butonând telefoanele. O publicitate aiuritoare şi tehnici de marketing parşive le inoculează această inepţie a socializării prin telefon. Dar, din atâta dorinţă de socializare, uită că ei nu vorbesc cu prietenul respectiv şi nici măcar nu-l văd. Socializează fără să ştie dacă interlocutorul e neras sau tocmai s-a tăiat la deget, fără să-i audă timbrul vocii sau să-i vadă transpiraţia pe frunte, fără să-l bată pe spate la o glumă bună sau să audă că-i ghiorăie stomacul de foame. Socializează cu un avatar, cu o imagine care nici ea nu este reală sau actuală. Vom fi tot mai tăcuţi, mai vulnerabili, râsul va fi o eroare, iar întâlnirile un pericol. Ratăm o viaţă reală pentru a socializa virtual cu nişte umbre...
Să auzim de bine!

duminică, 6 februarie 2011

Facebook românesc

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Un geniu (anonim?) a compus acest dialog derulat pe FACEBOOK în cel mai pur stil românesc. Nu ştiu de unde l-a preluat prietenul care mi l-a trimis, dar m-a făcut să râd cu lacrimi. Sper să vă amuzaţi la fel de mult, iar autorul să mă ierte că nu-l cunosc ca să-l menţionez şi să-l felicit.
[Saturday]
Ion is in a relationship with Mărie.
Mărie is now in a relationship with Ion and other 26 people. (Popa Satului and other 24 people like this)
Mărie is attending the event "Mulsul vacii". (Vaca lui Mărie and Ion like this)
[Mărie is not really attending the event "Mulsul vacii". She is actually attending Vasile in the barn. Ion comes to see Mărie attending the "Mulsul vacii" event and finds out what is she actually attending].
Ion is now single.
Ion was invited to join group "Beţivanii satului".
Ion and other 20 people are attending the event "Beţie la crâşmă". (Crâşmarul likes this)
Ion set his status to: "Supărat sunt doamne, iarăşi supărat".
Ion is now drunk and pissed on Mărie's Wall.
Mărie finished attending Vasile.
Mărie set her status to: "Foarte obosită. Sper să mă pot trezi mâine să merg la biserică".
Vasile commented to Mărie's status "Eu nici nu cred că vin. Poate duminica viitoare".
[Sunday]
Babele din sat are attending the event "Slujba de duminică". (Popa satului, Părintele Iosif, Cantoru' and Clopotaru' like this)
Beţivii satului missed the event "Slujba de duminică" because of it's interference with the event "Beţia de duminică". (The Devil 666 Satana likes this)
Popa satului and Popa Porno are now friends. (The Devil 666 Satana and Clopotaru' like this)
[Monday]
Mărie set her status to: "La spovedit...".
Ion commented on Mărie's status: "Ce-i Mărie, te-o prins rusinea?".
Mărie also commented on her status: "Taci, Ioane că eşti prost".
Popa satului also commented on Mărie's status:" :)) :))". (Primarul satului likes this)
Vaca lu' Mărie set her status to: "Muuuuuuuuuu...".
Mărie commented to Vaca lu' Mărie status: "Ioi ce proastă îs, am uitat să te mulg. După spovedit vin şi la tine. Paşte până atunci". (Vaca lu' Mărie likes this)
Primarul satului added "şpagă" and "corruption" to his activities. (Popa satului likes this)
Şefu’ de Post set his status to: "La primărie, la o vorbă cu primarul".
Primarul satului is now attending "Puşcăria". (Bebiţă Săpunaru' and all his friends like this)
[Tuesday]
Mărie set her status to: "Watching "fermier caut mireasă", so fuck off".
Vaca lu' Mărie exploded. (Ion likes this)
Mărie commented: "Vaaaiii... o murit vaca... am uitat s-o mulg... mă omoară tata când se întoarce de la crâşmă".
Popa satului also commented: "Super, încă o înmormântare pe săptămâna asta". (Cantoru' and Popa Porno likes this)
Popa satului added "Praying" and "Porn" to his activities. (Popa porno and Părintele Iosif like this)
Popa satului, Părintele Iosif and Clopotaru' are now in a relationship and it's complicated. (The Devil 666 Satana likes this)
[Wednesday]
Popa satului set his status to "Zi de post, fiilor". (Babele satului like this; Beţivii satului dislike this)
Tata lu’ Mărie posted on Mărie's Wall: "Ce ai făcut cu vaca? Te omor".
Tata lu’ Mărie killed Mărie. (Ion and Popa Satului likes this. Vasile and other 25 people dislike this)
Tata lu’ Mărie is now attending "Puşcăria" along with Primarul Satului.
Mărie is attending Hell. (The Devil 666 Satana, Hitler, Stalin, Saddam Hussein and other 75 bilion dead people like this)
Vaca lu' Mărie is attending Heaven. (Saint Peter likes this)
Să auzim de bine!