Plasticul din viaţa noastră

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

China vinde orez din plastic, ne spune o ştire apărută în presa din Singapore. Chiar dacă sunt chinezi, dorinţa de profit a patronilor este la fel de mare ca a oricărui alt cetăţean al planetei. Mai multe companii chineze sunt acuzate că produc orez din plastic pentru a-şi reduce cheltuielile şi a-şi mări profiturile pe piaţa internă. Ne mirăm de roşiile fără gust importate din Turcia, dar iată că în domeniul alimentar, chinezii nu se lasă cu una cu două.

Mai multe companii din China produc şi vând orez ce conţine plastic. Orezul fals este produs dintr-un amestec de cartofi dulci şi masă plastică. Pasta de cartofi este tocată sub forma boabelor de orez, la care se adaugă răşini sintetice pentru a-i da fermitate. Un reprezentant al Asociaţiei Restaurantelor din China a declarat că aceste răşini sunt foarte periculoase pentru sănătatea umană atunci când sunt consumate. Concluzia? Feriţi-vă de orez "Made in China". Dar chinezii, şi nu numai ei, nu se rezumă doar la consumul de orez. Ei mai consumă, printre altele, şi ouă.

În China există şcoli pentru falsuri care predau o varietate de tehnologii de fraudă flagrantă; mulţumită lor, chiar şi ouăle pot fi fabricate din materiale chimice. Acesta este în prezent cel mai popular curs de falsificare.

Pasul 1: procurarea de materii prime

Ouăle false se fac din carbonat de calciu, amidon, răşină, gelatină, alumină şi alte produse chimice.

Pasul 2: producerea de ouă

Oul crud se formează în formă plină cam 2/3, se pun clorură de calciu, coloranţi, iar oul începe să capete forma cunoscută. "Gălbenuşul de ou" se formează în matriţa rotundă. Se foloseşte "apă magică", adică clorură de calciu. Prin adăugarea unui pigment galben culoarea devine cea de gălbenuş de ou crud.

Pasul 3: forma de ou

În matriţă se pune alb brut de ou la nivel de 1/3, la fel ca prima turnare. Gălbenuşul de ou se introduce la fel ca găluştele în supă, totul se spală în “apă magică”, iar jumătatea de ou începe să se formeze. Forma de ou se lasă să se usuce 1 oră, iar după spălarea cu apă este gata.

Pasul 4: formarea oului

Liniile de cuplare a jumătăţilor de ouă se estompează prin cufundare în parafină şi carbonat de calciu, pentru formarea cojii în această soluţie, care se repetă de mai multe ori, până când coaja se întăreşte puţin. După clătirea în apă rece, linia de cuplare se estompează, iar din acest moment oul a căpătat forma finală, tocmai bun de a fi prezentat în vitrinele magazinelor.

Da! Oul este gata. Coaja artificială de ou este foarte fragilă şi se sparge uşor, dar cui îi pasă!

În timpul prăjirii se formează multe bule mici, dar mulţi oameni nu remarcă diferenţa.

Oul arată exact la fel, are gust mai bun decât cel adevărat, dar astfel creşte statistica persoanelor cu toxiinfecţii alimentare.

De ce se falsifică ouăle? Păi, de ce credeţi? Ei da, din cauza banilor. Costul oului fals e de doar 0,55 Yuan/kg, în timp ce ouăle adevărate costă 5,6 Yuan/kg.

Cazurile de alimente cu probleme şi toxiinfecţii alimentare sunt raportate pe scară largă în China continentală în decursul ultimilor ani. În anul 2001, au existat 185 de cazuri de intoxicaţii alimentare, care au afectat aproximativ 15.715 de oameni şi cauzând 146 decese. Numărul de cazuri s-a dublat în 2002. În 2003, numărul de cazuri raportate a fost de zece ori mai mult decât în anul 2001, precum şi numărul de persoane care au suferit a fost de 29.660, inclusiv 262 decese. În septembrie 2008, aproape 53.000 de copii chinezi s-au îmbolnăvit din cauza laptelui contrafăcut; 4 au murit.

Ce să ne mai mirăm? Acesta este finalul sordid şi prezumat al oricărei curse pentru bani mai mulţi...

Să auzim de bine!