"Am stat 13 în temniță pentru un popor de idioți". Petre Țuțea, filosof, (1902-1991)

luni, 18 februarie 2013

Note de călătorie. Azi, Germania

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Ce atâtea articole tematice, ce atâtea editoriale, ce atâta politică şi intrigi? Haideţi să ne mai luminăm puţin sufletul şi să mai vedem ce este prin lumea asta mare. Despre Grecia v-am povestit de cred că v-aţi săturat. V-am povestit şi despre Austria, ţara aceea aflată în apropierea noastră şi pe care românii au lăsat-o fără lebede. V-am povestit şi de Belgia, cu capitala ei plină de cerşetori români. Şi despre Germania v-am povestit, dar nu destul. Aşa că, vom continua astăzi.
Şi vom continua cu imagini de pe marginea drumului. Nu, nu vă speriaţi, nu vă voi arăta beţivi căzuţi în şanţ, aşa cum suntem învăţaţi la noi, ci altceva, mult mai plăcut, mai frumos. Vă voi arăta câmpul cu florile.

Frumos, nu? Felurite flori, colorate divers, cu mirosuri proaspete se desfăşoară în faţa noastră. Să tot culegi...


Pentru ca lucrurile să fie cât se poate de clare, neamţul, ordonat cum îl ştim, a pus un panou ca să ştie tot românul (şi neamţul) că e un câmp de flori, că e al lui şi că te poţi autoservi.

Dar ce observăm că a mai pus neamţul? Păi, ce să pună şi el? Ceva ce l-a îndemnat mintea lui de om civilizat. Adică un tabel cu preţuri pentru fiecare tiop de floare, cuţite cu care să-ţi tai florile pentru buchetul dorit şi o cutiuţă în care să pui bănuţii reprezentând contravaloarea buchetului. Simplu, nu?

Cele de mai sus nu sunt o poveste. Sunt imagini surprinse în Germania, pe marginea unei şosele, dintr-o zonă rurală, unde cineva a cultivat un câmp cu flori. Nimic anormal. Şi în România se cultivă flori pe câmp. Excepţional este faptul că NU există garduri, pândari, câini gata să te sfâşie, nimic din toate astea. Ai chef de un buchet de flori? Vrei să oferi o atenţie gingaşă persoanei iubite? Nimic mai simplu! Apuci cuţitul (pus la dispoziţie), tai florile care-ţi plac (puse la dispoziţie) din lan, citeşti preţul pe panou (pus la dispoziţie), bagi bănuţii în cutie (pusă la dispoziţie), şi-ţi vezi de drum (pus la dispoziţie).
Încercaţi o experienţă asemănătoare în România. Aşa-i că nu aveţi curaj? Pentru că ştiţi că a doua zi veţi constata că florile au fost smulse toate la grămadă de hoarde înfrăţite de ţigani şi români, iar cutia cu bani a dispărut. Iar dacă ai norocul să scapi cu gâtul netăiat, atunci poţi încerca altă experienţă...
Asta e mica diferenţă între sălbăticia românească şi civilizaţia occidentală. The rest is silence...
Să auzim de bine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!