Tuturor celor prezenți și viitroi, salutare!
Astăzi am ajuns cu preumblarea noastră fotografică în Kavala. Gata, ferry a acostat în port, noi ne-am procurat o hartă a localității de la primul chioșc și am pornit la drum.
Pe drumul spre To Kastro ne este dat să întâlnim numeroase străduțe în pantă, străzi care, de fapt, sunt niște scări. Dar atât de pitorești...
Una din casele tipice zonei, caracterizată de un stil în care se combină plăcut atât elemente grecești, cât și orientale. Să nu uităm că stăpânirea otomană nu a durat "decât" vreo patru sute de ani...
Trecând pe lângă una din intrările în Imaret, nu pot să nu fotografiez "pisania" construcției. Ocazie de a observa șirul neîntrerupt de turiști.
Acesta este un pridvor din interiorul Imaret-ului, lăcaș nu numai de rugăciune, ci și de cultură, fapt ce nu a fost uitat de grecii moderni care l-au renovat și îl păstrează cu sfințenie. Spre cinstea lor pentru că, să nu uităm, grecii sunt mai ortodocși decât papa...
Iată că ne-a ajutat bunul Dumnezeu și am ajuns lângă turnul cetății. Gâfâind, uzi de transpirație, dar morți de curiozitate. Și de sete...
Iată cum arată intrarea în turnul cel râvnit. Am profitat de ajutorul unor copii voluntari din zonă pentru a vă exemplifica mai bine dimensiunea intrărilor minuscule prin care trebuiau să treacă vitejii cavaleri medievali, îmbrăcați în armuri, cu scuturi și tot felul de arme la ei...
Odată ajunși în turn, eforturile ne sunt răsplătite pe deplin. Peisajul care ni se desfășoară este superb... De unde ne aflăm, putem vedea curtea interioară a cetății, iar la capătul curții se poate observa o construcție care adăpostea comandamentul cetății.
Astăzi am ajuns cu preumblarea noastră fotografică în Kavala. Gata, ferry a acostat în port, noi ne-am procurat o hartă a localității de la primul chioșc și am pornit la drum.
Pe drumul spre To Kastro ne este dat să întâlnim numeroase străduțe în pantă, străzi care, de fapt, sunt niște scări. Dar atât de pitorești...
Una din casele tipice zonei, caracterizată de un stil în care se combină plăcut atât elemente grecești, cât și orientale. Să nu uităm că stăpânirea otomană nu a durat "decât" vreo patru sute de ani...
Trecând pe lângă una din intrările în Imaret, nu pot să nu fotografiez "pisania" construcției. Ocazie de a observa șirul neîntrerupt de turiști.
Acesta este un pridvor din interiorul Imaret-ului, lăcaș nu numai de rugăciune, ci și de cultură, fapt ce nu a fost uitat de grecii moderni care l-au renovat și îl păstrează cu sfințenie. Spre cinstea lor pentru că, să nu uităm, grecii sunt mai ortodocși decât papa...
De parcă nu ar fi fost suficient urcușul pe străzile din Kavala, intrarea în To Kastro nu ne este accesibilă decât după o nouă porție de urcuș. Bine că la capătul ei se află terasa binefăcătoare unde se poate urma un tratament de recuperare cu bere...
Iată că ne-a ajutat bunul Dumnezeu și am ajuns lângă turnul cetății. Gâfâind, uzi de transpirație, dar morți de curiozitate. Și de sete...
Iată cum arată intrarea în turnul cel râvnit. Am profitat de ajutorul unor copii voluntari din zonă pentru a vă exemplifica mai bine dimensiunea intrărilor minuscule prin care trebuiau să treacă vitejii cavaleri medievali, îmbrăcați în armuri, cu scuturi și tot felul de arme la ei...
Odată ajunși în turn, eforturile ne sunt răsplătite pe deplin. Peisajul care ni se desfășoară este superb... De unde ne aflăm, putem vedea curtea interioară a cetății, iar la capătul curții se poate observa o construcție care adăpostea comandamentul cetății.
Să auzim de bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!