Tuturor celor prezenți și viitori, salutare!
Cum vă spuneam în postarea anterioară, dorința de muncă se vede în special la tractoriști. Dar nu este nimic mai firesc ca această dorință de muncă să fie urmată de una de cultură, mai ales într-o insulă cu asemenea încărcătură istorică. Dorință atât de aprinsă încât nu poate fi stinsă decât în apă.
Singur și trist, ca un pescăruș baptist. Așa sună versurile celebrei poeme anonime, iar pescărușul de pe cheul portului Limenas o confirmă.
Cititorii de anul trecut ai blogului poate că își amintesc de crabii plimbăreți din portul Limenas. Ei bine, acum i-am prins în pană de producție, când își încălzeau bătrânele oase la soare.
Și pentru ca lucrurile să fie mai clare, iată și versiunea color a respectivilor crabi, spălați alene de valurile din port.
Iată o imagine cu care ne-am întâlnit deseori în peregrinările noastre prin Grecia. Este imaginea cinstei. Ce are imaginea unei butelii cu imaginea cinstei? Are și încă cum! Pentru că vânzătorul ambulant care o are în posesie și folosință a lăsat-o pur și simplu de pe o zi pe alta la taraba unde vinde, fără grijă că va fi furată deși, vă reamintesc că insula nu are rețea de gaz și o butelie are astfel valoare, nu glumă.
Pe drumul spre Kavala întâlnim la babord (sau în stânga navei, pe direcția de mers) o platformă petrolieră maritimă în plină activitate, dacă ne luăm după flacăra din coș.
Imaginea aerodinamică a unuia dintre pescărărușii care formează norul alb ce însoțește fiecare vas care face cursa Skala Prinou-Kavala. Şi nu numai...
Iată și o parte a norului de care tocmai vă vorbeam. De remarcat puntea destul de goală a ferry boat-ului, imagine care vorbaște de la sine despre efectele crizei... În dreptul celor două persoane cu bluze roșii de pe punte se află, în stânga şi în dreapta, camere unde se depun valizele sau bagajele voluminoase. Fără frică de a fi furate...
Continuăm periplul nostru fotografic și azi, cu imagini luate în Limenas și pe drumul spre Kavala. Vă reamintesc faptul că Limenas este capitala insulei, că se mai numește chiar cu numele insulei, Thasos și că este cu totul altceva decât Limenaria, o localitate situată în sudul insulei. Acum, haideți să vedem ce este de văzut.
Cum vă spuneam în postarea anterioară, dorința de muncă se vede în special la tractoriști. Dar nu este nimic mai firesc ca această dorință de muncă să fie urmată de una de cultură, mai ales într-o insulă cu asemenea încărcătură istorică. Dorință atât de aprinsă încât nu poate fi stinsă decât în apă.
Singur și trist, ca un pescăruș baptist. Așa sună versurile celebrei poeme anonime, iar pescărușul de pe cheul portului Limenas o confirmă.
Cititorii de anul trecut ai blogului poate că își amintesc de crabii plimbăreți din portul Limenas. Ei bine, acum i-am prins în pană de producție, când își încălzeau bătrânele oase la soare.
Și pentru ca lucrurile să fie mai clare, iată și versiunea color a respectivilor crabi, spălați alene de valurile din port.
Iată o imagine cu care ne-am întâlnit deseori în peregrinările noastre prin Grecia. Este imaginea cinstei. Ce are imaginea unei butelii cu imaginea cinstei? Are și încă cum! Pentru că vânzătorul ambulant care o are în posesie și folosință a lăsat-o pur și simplu de pe o zi pe alta la taraba unde vinde, fără grijă că va fi furată deși, vă reamintesc că insula nu are rețea de gaz și o butelie are astfel valoare, nu glumă.
Pe drumul spre Kavala întâlnim la babord (sau în stânga navei, pe direcția de mers) o platformă petrolieră maritimă în plină activitate, dacă ne luăm după flacăra din coș.
Imaginea aerodinamică a unuia dintre pescărărușii care formează norul alb ce însoțește fiecare vas care face cursa Skala Prinou-Kavala. Şi nu numai...
Iată și o parte a norului de care tocmai vă vorbeam. De remarcat puntea destul de goală a ferry boat-ului, imagine care vorbaște de la sine despre efectele crizei... În dreptul celor două persoane cu bluze roșii de pe punte se află, în stânga şi în dreapta, camere unde se depun valizele sau bagajele voluminoase. Fără frică de a fi furate...Să auzim de bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!