Culmile culmilor atinse de tâmpiţii tâmpiţilor

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Nu este pentru prima dată când scriu pe blog articole în care îmi manifest totala nemulţumire faţă de produsele advărtaizingului românesc.
Se pare că există o întrecere tacită între firmele de profil de a elabora reclame cât mai tâmpite, cât mai fără sens sau cât mai prost făcute. Un “specialist” din branşă motiva producţia penibilă prin fondurile insuficiente. Asta e o altă prostie, care vine ca bomboana pe colivă. Ce are lipsa fondurilor cu ideile tâmpite, numai el poate şti.
Ce este interesant este faptul că, de cele mai multe ori, sunt prezentate reclame care nu sunt făcute în ţară, nu au nimic din spiritul nostru şi nici măcar limba vorbită nu este româna, toată „creaţia” firmei de publicitate rezumându-se la o copiere pură şi simplă. Snobismul este trăsătura care le întrece chiar neamprostia din ele. Este atât de puternic acest snobism încât aproape nimeni nu mai foloseşte limba română, deşi exprimările sunt atât de snoabe şi sofisticate încât nici producătorii nu le pot pronunţa sau traduce. Skittles? Niciun cuvânt în română (dar, totuşi, au o traducere în subsolul imaginii). Redd’s? Niciun cuvânt românesc, nicio traducere! Ar putea careva din voi să-mi spună şi mie, ca unui prost şi incult ce sunt, cum se traduce „Urban proof” din reclama noului model Qashqai? Dar “Mastered”? Şi lista poate continua pe pagini întregi.
Mai este interesant un cu totul alt aspect, pentru că despre snobismul lor m-am săturat să tot scriu. Este aspectul lucrului bine făcut, al controlului executantului şi al beneficiarului de a avea o reclamă cât mai bună. Cu mintea mea puţină socotesc că, după procesul de elaborare al unei reclame, ea este arătată beneficiarului înaintea pubicării pentru ca acesta să-şi poată exprima acordul sau să facă ultimele retuşuri. În fond este vorba de banii lui şi de produsul lui. Nu mai vorbesc aici de un proces intern de control, pentru că există atâtea atâtea persoane şi funcţii din care mai de care mai englezite care participă la elaborarea ei. Creative director, Producing director, Imaging director, Senior editing director şi câţi alţii iau bani buni de la clienţi pentru a le executa o comandă ireproşabilă.
Chiar ulterior publicării ei îmi imaginez că ar trebui să existe persoane abilitate, atât din partea beneficarului, cât şi a executantului, care să verifice impactul, care să verifice dacă reclama arată aşa cum au sperat şi dacă ea şi-a produs efectele. Ei bine, consider imaginile de mai jos suficient de edificatoare în ceea ce priveşte prostia şi tâmpenia care domină publicitatea românească.
Prima este un panou exterior al Romtelecom. O companie care are probleme serioase cu concurenţa, motiv pentru care ar trebui să fie nu cu ochii în patru, ci cu ei în opt pentru a avea campanii de publicitate ireproşabile. Iată că producătorul reclamei a fost atât de flămând de bani încât a mâncat nu o literă, ci două. Ce e aia NEOIE? Dar RSTAURANT? Iar beneficiarul reclamei e şi mai prost pentru că a acceptat aşa ceva, chiar dacă a fost concepută greşit ca urmare a vreunie tehnici absconse de marketing.
A doua imagine nu este altceva decât coperta a patra a unei reviste cu profil auto. Reclama este făcută în sprijinul Poliţiei, având drept scop reducerea numărului de accidente. Sunt sigur că şi voi aţi observat marea tâmpenie care o caracterizează: este scrisă complet în limba engleză! Un îndemn la prudenţă în circulaţie pe străzile şi şoselele României este scris în engleză! Sincer să fiu, nu mi-am imaginat că voi vedea aşa ceva, deşi lumea mă consideră ca având o imaginaţie bogată. Cui se adresează ea? Cetăţenilor cu ce grad de pregătire? Care e numărul minim de diplome în limbi străine pe care trebuie să-l aibe şoferii români? Şi câţi au măcar una, ştiut fiind că statisticile ne indică în majoritate ca fiind semianalfabeţi? Sau vorbitorii de limbă engleză sunt cei care fac cele mai multe accidente pe şoselele ţării?
Bleah, sunt atât de revoltat de chestiile astea încât am început să fac greşeli de scriere, aşa că mă opresc aici. Dar nu înainte de a vă anunţa la modul cel mai serios că nu cumpăr şi nu voi cumpăra vreun produs ca urmare a vreunei reclame.
Să auzim de bine!