Tareee! Se vede ca nu erati obisnuit cu regulamentele garzii. Atitudine tipica de soldat care a facut multa vreme serviciu de zi. Mai stiu eu pe unul... eu! Eram centralist termic si pe langa faptul ca nici nu dormeam in dormitor, cel putin in ciclul 2 si 3 aproape uitasem ca mai am o arma de intretinut in rastel. In ciclul 2 am avut o singura tragere. Si de atunci, arma mea a ramas neantretinuta pana aproape de finalul ciclului 3. Ei, deja incepeam sa ne orientam cu totii cate un "bibanel", care sa ramana in post dupa liberarea noastra. Astfel ca la inspectia zilnica de front, nu erau decat cativa soldatei. Intr-o zi, s-a ofticat rau de tot seful de stat major si a trimis dupa toti. Sa ne fi vazut pe toti cum ieseam, ca soriceii din gaurile lor inundate de apa! Dupa ce ne-am incolonat, asa cum ne stiam vechea formatie, eu fiind chiar in fata... imi cade privirea pe arma. Pfoaaaa!!! Ruginita, de ziceai ca este catifea rosie! Iar in interiorul tevii, un soi de oxid albastrui-verzui cristalizat, in relief, de ti-era frica sa tragi un singur glonte! Nici nu stiu cum am reusit sa o fac sa arate cat de cat rezonabil, dar noroc cu batistele catorva camarazi... si cu faptul ca seful de stat major nu a trecut prin dreptul nostru. E drept, eu sunt piciulica pe langa dumneavoastra, pe vremea lui Ceausescu se facea armata! Lasand la o parte esenta amuzanta a fiecarei patanii, pe vremea lui nea Nicu era grava chestia cu cartusele nepredate... Ati avut noroc mult. :)
si cam pe cand se intamplau evenimentele relatarii?
RăspundețiȘtergere@ stefan: Ehe, cu mulţi, mulţi ani în urmă. Prin anii '70.
RăspundețiȘtergereTareee! Se vede ca nu erati obisnuit cu regulamentele garzii. Atitudine tipica de soldat care a facut multa vreme serviciu de zi. Mai stiu eu pe unul... eu! Eram centralist termic si pe langa faptul ca nici nu dormeam in dormitor, cel putin in ciclul 2 si 3 aproape uitasem ca mai am o arma de intretinut in rastel. In ciclul 2 am avut o singura tragere. Si de atunci, arma mea a ramas neantretinuta pana aproape de finalul ciclului 3. Ei, deja incepeam sa ne orientam cu totii cate un "bibanel", care sa ramana in post dupa liberarea noastra. Astfel ca la inspectia zilnica de front, nu erau decat cativa soldatei. Intr-o zi, s-a ofticat rau de tot seful de stat major si a trimis dupa toti. Sa ne fi vazut pe toti cum ieseam, ca soriceii din gaurile lor inundate de apa! Dupa ce ne-am incolonat, asa cum ne stiam vechea formatie, eu fiind chiar in fata... imi cade privirea pe arma. Pfoaaaa!!! Ruginita, de ziceai ca este catifea rosie! Iar in interiorul tevii, un soi de oxid albastrui-verzui cristalizat, in relief, de ti-era frica sa tragi un singur glonte! Nici nu stiu cum am reusit sa o fac sa arate cat de cat rezonabil, dar noroc cu batistele catorva camarazi... si cu faptul ca seful de stat major nu a trecut prin dreptul nostru. E drept, eu sunt piciulica pe langa dumneavoastra, pe vremea lui Ceausescu se facea armata! Lasand la o parte esenta amuzanta a fiecarei patanii, pe vremea lui nea Nicu era grava chestia cu cartusele nepredate... Ati avut noroc mult. :)
RăspundețiȘtergereÎmi place cum scrii. Te mai aştept pe blog cu cea mai mare plăcere.
RăspundețiȘtergere