"Am stat 13 în temniță pentru un popor de idioți". Petre Țuțea, filosof, (1902-1991)

luni, 2 iulie 2012

Calul bătrân


Imagine preluată de pe echitatie-arad.com

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Calul este animalul la care face referire un vechi adagiu care ne povăţuieşte că este mult mai greu să înveţi la ham un cal bătrân decât unul tânăr.
Expresia nu are nimic peiorativ în conţinut, referirile făcute fiind cât se poate de reale şi verificabile. Iar experienţa proprie mă îndeamnă să afirm că situaţie este valabilă pentru oricare reprezentant al regnului animal. Va fi mult mai uşor să înveţi o focă tânără să ţină mingea pe nas decât una bătrână, care, sincer să fim, chiar dacă are dorinţa de a fi dresată, nu mai are putinţa...
Obişnuinţa, rutina, fac din noi persoane tot mai dificil de manevrat sau de schimbat odată cu înaintarea în vârstă. Credeţi că un fumător care fumegă de treizeci de ani va fi mai uşor sau la fel de uşor de influenţat să abandoneze fumatul decât unul care abia s-a apucat? Să fim serioşi!
Dar această dependenţă de rutină nu se datorează doar vârstei. Aici mai intervin mediul şi educaţia. Îi va fi mult mai uşor unui bătrân care frecventează înalta societate să înveţe folosirea unei noi furculiţe la masă decât unui aurolac tânăr învăţarea spălatului pe mâini. Iar un păstor tânăr abia venit din vârful muntelui va învăţa mult mai greu cum să facă un nou nod cravatei, decât un funcţionar bătrân care face acest lucru zilnic.
Iată deci, la o primă vedere, câţi factori ne determină viitoarea rigiditate, viitoarea inflexibilitate pe care, de ce să nu fim sinceri, mulţi dintre noi nici măcar nu o recunosc. Există numeroase exemple, unele vii (de exemplu, soţia îmi reproşează uneori că mă port şi acasă ca un şef...) care ne duc lesne la concluzia că un om, odată ce a intrat într-un rol, într-o matrice comportamnetală, acel rol va deveni forma lui principală de manifestare oricând şi oriunde.
Acum, gândindu-ne la cele de mai sus, credeţi că un automobilist, odată ca a avut şi a condus o maşină cu geamuri electrice, îşi va cumpăra viitoarea maşină fără un astfel de accesoriu? Sau credeţi că o renumită stea de cinema, învăţată cu lux şi coafeză la căpătâi, cu grădinar şi bucătar, va renunţa uşor la aceste binefaceri? Dar un preşedinte care, timp de opt ani a făcut ce a vrut el din Guvern, Parlament sau populaţie?
Să auzim de bine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!