"Am stat 13 în temniță pentru un popor de idioți". Petre Țuțea, filosof, (1902-1991)

joi, 1 septembrie 2011

PROTV International

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În recent terminatul concediu nu prea am avut timp de televizor. Camera de hotel era dotată cu un televizor cu plasmă sau LCD (nu mă pricep...) montat pe un perete dar, ca să fiu sincer, mai mult copila a fost cea care l-a utilizat. Nu erau multe programele recepţionate, cred că şase sau şapte. Între ele şi PROTV Internaţional. Plecat din ţară de două săptămâni, eram oarecum dornic de ceva noutăţi de pe la noi, cu atât mai mult cu cât aveam ocazia ca să văd România din afară, aşa cum o văd românii care muncesc sau sunt integraţi în Spania, în Italia sau, de ce nu, în Grecia. Pentru că, vă rog să mă credeţi, am întâlnit destui români care munceau în Thasos şi nu de un sezon, ci de ani de zile.
Încercarea mea s-a dovedit printre cele mai dezastruoase de până acum. În primul rând, pentru că nicio emisiune nu era actuală. Prima surpriză am avut-o când, una dintre prezentatoare, ne adresa la sfârşitul emisiunii urările cuvenite de Paşte! Nu ştiu din ce an, dar a face urări de Paşte la mijlocul lui august mi se pare cel puţin ciudat.
Dar credeţi că a fost suficient? Nici vorbă! În ziua următoare îmi este dat ca să îl văd şi să îl aud pe marele actor Mircea Albulescu transmiţând telespectatorilor urările sale pentru noul an 2010! Aţi prins ideea? Emisiunea era din decembrie 2009 şi redată sau reluată în august 2011! Şi asta nu în cadrul vreunei emisiuni de reluări din arhivă sau cinematecă... Câtă prospeţime, câtă actualitate!
În al doilea rând, mediocritatea prezentatoarelor. Una din ele, nu i-am reţinut numele, prezenta solişti sau trupe de muzică uşoară. Ei bine, în timpul interviului îşi bâţâia capul în stânga şi în dreapta cu atâta energie şi de atâtea ori încât te făcea să te simţi în pericol. Iar o a doua, Dana Rogoz parcă, avea cea mai piţigăiată voce posibilă. Accept multe din partea unei prezentatoare, în contrapartidă cu calitatea prestaţiei, dar a avea o asemenea voce mi se pare un minus de necompensat. Modestă, aceasta îl întreabă pe un magician ce să facă să scape de paparazzi. Din păcate, omul nu a ştiut cum să îi ofere cea mai simplă variantă: să renunţe la meseria asta...
În sfârşit, în al treilea rând, ştirile. Sau, mai bine zis, calitatea lor. Ori de câte ori am încercat ca să aflu ceva noutăţi din ţară, nu am auzit decât de violuri, crime, tâlhării, incendii, doar cele mai groaznice fapte posibile. Au fost momente când, efectiv am simţit nevoia ca să schimb postul din cauza josniciei faptelor prezentate... În cele două săptămâni cât am fost plecat din ţară, redactorii postului nu au găsit niciun eveniment cultural notabil care să se fi petrecut în ţară, niciun eveniment social relevant, niciun eveniment politic important, nimic bun, nimic demn de remarcat. Doar jafuri, crime şi violuri.
Asta e imaginea României aşa cum este transmisă în afară. Asta îşi doresc românii de peste mări şi ţări ca să audă despre România?
Să auzim de bine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!