Începuturile educaţiei sexuale

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

Rândurile de mai jos reprezintă un articol apărut în 1894 în ziarul Ghid de Spiritualitate. Autoarea este Ruth Smythers, mult iubita soţie a Reverendului L.D. Smythers, Pastor al Bisericii Metodiste din Arcadia, Confederaţia Regională de Est, după cum s-a prezentat dumneaei, iar articolul se numeşte "Din Codurile şi Procedurile despre Relaţii Intime şi Personale ale Statutului Marital întru Marea Sanctitate Spirituală a acestei Binecuvântate Comuniuni şi întru Gloria lui Dumnezeu". Vă asigur că, după ce veţi citi recomandările ei adresate tinerelor mirese, vă veţi face 5 cruci nu pentru că este vorba de Domnul, ci pentru că nu cred că aţi mai citi asemenea recomandări. Şi totuşi, în ciuda acestor recomandări, americanii au reuşit să devină o mare naţiune...

"Pentru gingaşa tânără femeie care a beneficiat de o bună educaţie în Legile Domnului, ziua nunţii este, în mod ironic, atât cea mai fericită, cât şi cea mai terifiantă zi din viaţa ei. Pe de o parte, este nunta în sine, în care mireasa este atracţia centrală într-o frumoasă şi inspirată ceremonie, simbolizând triumful ei în a-şi asigura un bărbat care să îi îndeplinească toate nevoile pentru tot restul vieţii. Pe de altă parte este noaptea nunţii, în cursul căreia mireasa trebuie să plătescă tributul, ca să spunem aşa, înfruntând pentru prima oară teribila experienţă a sexului. În acest punct, dragi cititoare, lăsaţi-mă să exprim un adevăr şocant. Există câteva tinere femei care aşteaptă noaptea nunţii cu plăcere şi curiozitate! Feriţi-vă de o asemenea atitudine! Un soţ egoist şi senzual ar putea uşor să profite de o astfel de mireasă. Trebuie să nu uitaţi niciodată una dintre cele mai importante reguli ale Bisericii în ceea ce priveşte Căsătoria: DĂRUIEŞTE PUŢIN, DĂRUIEŞTE RAR ŞI MAI PRESUS DE ORICE, DĂRUIEŞTE CU ZGÂRCENIE.

Altfel, ceea ce ar fi o căsătorie normală s-ar transforma într-o orgie a destrăbălării sexuale. Pe de altă parte, teroarea miresei nu trebuie să fie extremă. Deşi sexul este în cel mai bun caz revoltător şi în cel mai rău caz, dureros, trebuie îndurat şi aşa a fost de la începuturile timpului, deoarece este compensat de construirea unei relaţii monogame şi de copiii rezultaţi din aceasta.

Este inutil, în majoritatea cazurilor, ca mireasa să încerce să refuze o iniţiativă sexuală din partea mirelui. În timp ce bărbatul ideal s-ar apropia de soţia sa doar la cererea acesteia şi doar în scopul procreării, asemenea nobilitate şi lipsa de egoism nu poate fi aşteptată din partea bărbaţilor obişnuiţi. Majoritatea bărbaţilor va cere să i se ofere sex aproape în fiecare zi. Mireasa înţeleaptă va permite maxim două scurte experienţe sexuale săptămânal, în timpul primelor luni de după căsătorie. Apoi, odată cu trecerea vremii, va trebui să facă orice efort pentru a reduce această frecvenţă. Să te prefaci că eşti bolnavă, somnolentă, durerile de cap sunt printre cele mai bune prietene ale nevestei în această problemă. Argumentele, certurile, muştruluielile şi cicălelile s-au dovedit de asemenea a fi foarte eficiente, dacă sunt folosite seara târziu, cam cu o oră înainte de momentul în care soţul ar putea începe procesul de seducţie. Soţiile isteţe sunt mereu în alertă, căutând noi şi din ce în ce mai bune metode de a refuza şi descuraja pornirile amoroase ale soţului. O soţie bună trebuie să ajungă să reducă contactele sexuale la unul pe săptămână înainte de încheierea primului an de căsătorie şi la unul pe lună până la sfârşitul celui de-al cincilea an.

Până la a zecea aniversare, multe soţii au reuşit să încheie perioada de a purta în pântece copii şi au atins cel mai înalt ţel, acela de a stopa definitiv contactele sexuale cu soţul lor. După atât timp petrecut alături de soţ, deja poate să se bazeze pe dragostea copiilor şi pe presiunile sociale pentru a-l ţine acasă.

Precum trebuie să fie mereu atentă să ţină cât mai jos posibil nivelul contactelor sexuale, mireasa înţeleaptă va fi cel puţin la fel de atentă şi cu limitarea modului şi gradului de desfăşurare a actului sexual.

Majoritatea bărbaţilor are de la natură o înclinaţie spre perversiune, iar dacă li se oferă cea mai mică şansă vă vor angaja într-o mare varietate de practici mai mult decât revoltătoare. Aceste practice includ printre altele: practicarea actului normal în poziţii anormale, atingerea corpului femeii cu buzele şi limba, oferirea corpului lor gol pentru a fi explorat cu buzele sau limba de către soţie. Nuditatea, discuţiile despre sex, citirea unor povestiri despre sex, admirarea unor fotografii sau desene cu sugestii sexuale fac parte din obiceiurile adoptate rapid de bărbaţi dacă soţiile le permit. O mireasă înţeleaptă îşi va face un ţel din a nu îi permite niciodată soţului să îi vadă corpul descoperit şi din a nu îl lăsa nici pe el să se descopere în faţa ei.

Sexul, atunci când nu poate fi prevenit, va fi practicat doar în întuneric total. Multe femei au găsit util să doarmă îmbrăcate noaptea: ele purtând cămăşi lungi din bumbac, iar ei pijamale. Acestea trebuiesc îmbrăcate în camere separate şi nu trebuiesc îndepărtate în timpul actului sexual. Astfel, doar o minimă parte din piele este expusă.

Odată ce şi-a pus cămaşa şi a stins toate luminile din cameră, mireasa trebuie să se întindă tăcută în pat şi să aştepte sosirea mirelui. Când acesta intră în odaie, bâjbâind prin întuneric, femeia nu trebuie să scoată niciun sunet pentru a-l ghida în direcţia ei, deoarece ar putea fi considerat un semn de încurajare. Trebuie să îl lase să se chinuie şi să spere că se va împiedica şi se va răni uşor, bun pretext pentru a-i refuza accesul la favorurile ei sexuale. În momentul în care soţul ajunge lângă ea, mireasa trebuie să stea perfect nemişcată. Mişcarea corpului ar putea fi interpretată ca excitaţie sexuală de către soţul optimist. Dacă încearcă să o sărute pe buze, soţia trebuie să întoarcă uşor capul, astfel încât sărutul să fie pe obraz. Dacă încearcă să îi sărute palmele, va trebui să strângă pumnii. Dacă încearcă să îi ridice cămaşa şi să o sărute în orice alt loc, ea trebuie să îşi tragă rapid cămaşa la loc, să sară din pat şi să pretindă că trebuie să meargă urgent la toaleta. Aceste acţiuni îi vor tempera dorinţa de a o săruta în locuri interzise.

Dacă soţul încearcă să îşi seducă soţia cu discuţii lascive, aceasta îşi va aminti instantaneu o întrebare trivială, non-sexuală, pe care să i-o adreseze. Imediat ce el răspunde, mireasa trebuie să continue această discuţie, indiferent cât de frivolă poate părea în acel moment. Într-un final, soţul va înţelege că dacă doreşte să întreţină raporturi sexuale cu femeia sa, acestea vor trebui desfăşurate fără alte înflorituri amoroase. Nevasta înţeleaptă îi va permite soţului să îi ridice cămaşa nu mai sus de talie, în timp ce el îşi va desface doar partea din faţă a pijamalei, pentru realizarea conectării. În timp ce el pufăie şi gâfâie, ea va rămâne perfect tăcută sau va purta conversaţii plictisitoare despre treburile casnice. Mai presus de orice, soţia va rămâne perfect nemişcată şi, sub niciun motiv, nu va ofta sau geme în timpul actului sexual. Imediat ce soţul a încheiat treaba, soţia va începe să se plângă de diferite probleme ce vor trebui rezolvate de către soţ. Mulţi bărbaţi simt o plăcere sexuala majoră în a se relaxa dupa comuniunea cu femeia lor, astfel încât soţia trebuie să se asigure că nu îi oferă nicio secundă de pace în această perioada, de care el să se poată bucura. Altfel, bărbatul ar putea fi încurajat să încerce din nou în curând.

Un factor pentru care mireasa trebuie să fie recunoscătoare este faptul că familia soţului, şcoala, biserica şi cadrul social au lucrat împreună de-a lungul vieţii acestuia pentru a însămânţa în el un profound sentiment de vinovăţie şi ruşine în ceea ce priveşte sentimentele sale sexuale. Femeia înţeleaptă va profita de acest avantaj şi îşi va urmări ţelul său de a limita iniţial aceste porniri bărbăteşti, iar apoi de a anihila total dorinţele soţului de a se exprima sexual."

Să auzim de bine!