Aspirina

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Aspirina, considerată de mulţi specialişti "medicamentul-minune" a fost primul medicament descoperit din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene, în prezent fiind unul dintre cele mai utilizate medicamente pe plan mondial, cu un consum anual estimat de aproximativ 40.000 de tone. Deşi cunoscut sub forma actuală (tablete) de aproximativ 100 de ani, ingredientul activ al apirinei este utilizat pentru tratarea durerii de mai bine de 3.000 de ani. Aspirina ajută la prevenirea producerii de prostaglandine, substanţe chimice produse de organism care regleaza durerea şi inflamaţia. Aspirina a fost descoperită de chimistul Felix Hoffman la finalul secolului XIX şi în scurt timp s-a dovedit a fi cel mai de succes medicament. Administrată în dozele recomandate, aspirina poate fi utilizată fără efecte adverse importante, în ameliorarea unei arii largi de afecţiuni, de la febra până la inflamaţii sau afecţiuni ale inimii. În momentul în care apare o injurie la nivelul unui ţesut, organismul eliberează prostaglandină, care are rolul de a trimite un semnal la nivelul creierului, inclusiv semnalul care contribuie la declanşarea senzaţiei de durere şi inflamaţie la locul injuriei. Prin caracteristicile sale, aspirina suprimă producţia de prostaglandină. În ceea ce priveşte ameliorarea durerilor de cap prin administrarea de aspirină, este important de definit, într-o primă fază, stimulul care a dus la declanşarea durerii.
Iată principalele condiţii medicale ce pot fi ameliorate/tratate prin administarea de aspirină:
Durerea de cap
De exemplu, timp de mulţi ani, s-a considerat că durerile de cap provocate de stările de tensiune au la bază tensiunea musculară de la nivelul feţei, gâtului şi spatelui şi că dilatarea şi comprimarea muşchilor conduc la creşterea inflamaţiei - principala cauză a cefaleei. În prezent, deşi nu se exclude varianta prin care tensiunea musculară poate fi implicată în producerea cefaleei, se consideră că interacţiunea chimicalelor din creier - cum ar fi serotonina şi celulele nervoase din creier, joacă un rol mult mai important în declanşarea durerii.
Unul dintre principalele pericole ale administrării aspirinei este că medicamentul poate fi "prea eficient", suprimând producţia de prostaglandină, atât de la nivelul injuriei care provoacă durerea, dar şi de la nivelul stomacului, ceea ce, în timp, poate conduce la afectarea mucoasei stomacale şi la declanşarea ulcerului.
Studiile atestă faptul că aspirina ameliorează durerea de cap provocată de stările de tensiune în 75% din cazurile în care este administrată şi în aproximativ 60% din cazurile de ă. Conform studiilor efectuate de Universitatea din Oxford, Anglia, aspirina de 900 mg sau 1.000 mg este eficientă în reducerea durerii de cap şi a simptomelor asociate, precum greaţa şi fotofobia.
În prezent, se utilizează în jur de 80 de miliarde de tablete de aspirină zilnic, iar studiile medicale atestă faptul că, administrată corespunzător, aspirina poate fi un medicament foarte eficient şi sigur în tratarea durerilor de cap sau a altor afecţiuni.
Durerea cronică
Aspirina aparţine clasei antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS), frecvent utilizate în tratarea durerilor cronice sau acute. Deşi se consideră că aspirina ajută la inhibarea prostaglandinei din organism, ajutând astfel la ameliorarea durerilor, mecanismul prin care reduce inflamaţiile nu a fost încă bine definit.
Facând parte din clasa AINS, aspirina ajută la ameliorarea durerilor uşoare sau moderate şi la reducerea inflamaţiilor, la ameliorarea durerilor provocate de afecţiunile inflamatorii sau în urma unor injurii acute.
Aspirina poate fi eficientă în următoarele afecţiuni cronice:
- artrita reumatoidă;
- osteoartrita;
- migrene;
- dureri musculare cronice.
În unele situaţii, aspirina poate fi combinată cu alte analgezice, precum codeina pentru a trata formele mai severe de durere.
Timp de mulţi ani, aspirina a fost considerată soluţia principală în ameliorarea simptomelor artritei, iar în prezent a rămas etalon pentru măsurarea celorlalte analgezice. Aspirina administrată în doze crescute este adesea utilizată pentru reducerea roşeţii, inflamaţiei şi durerilor provocate de ă. Aspirina în doze mici (1 sau 2 tablete de 325 mg) combate crampele musculare şi alte dureri uşoare.
Atacul de cord
Administarea zilnică a unei doze reduse de aspirină reduce cu 25% riscul unui infarct. Studiile demonstrează că utilizarea regulată a unei doze mici de aspirină în cazul pacienţilor care au suferit în trecut un atac de cord, scade considerabil riscul de a mai experimenta un al doilea atac. Majoritatea experţilor recomandă adulţilor o tabletă pentru copii sau o doză redusă - o tabletă de 81 mg, zilnic. În timpul unui atac de cord acut, mestecarea a 2 tablete de aspirină (325 mg) poate ajuta pacientul să supravieţuiască suficient timp pentru a se prezenta la camera de gardă.
Cum funcţionează?
Interferând cu producerea anumitor chimicale din organism, aspirina reglează temperatura corpului, amelioreaza durerile şi inflamaţiile şi previne formarea de cheaguri de sânge-scăzând riscul de dezvoltare a afecţiunilor cardiace. Cheagurile de sânge se formează prin gruparea trombocitelor. Aspirina blochează acest proces de grupare, inhibând producerea de prostaglandine.
Această calitate a aspirinei de a subţia sângele reducând riscul de boli cardiovasculare este totodată şi unul dintre motivele pentru care unele persoane nu pot administra medicamentul. Aspirina poate fi unul dintre cele mai sigure şi eficiente medicamente de pe piaţă dar, totodată, în anumite condiţii, poate avea efecte adverse serioase în cazul persoanelor a căror organism nu o tolerează: poate afecta stomacul şi crea senzaţie de ă, agrava ulcerul şi cauza hemoragie; în cazul copiilor poate conduce la Sindromul Reye, iar în cazul persoanelor alergice poate declanşa şoc anafilactic.
Deşi administrată sub supravegherea medicului, aspirina în mod cert poate fi eficientă în prevenirea şi reducerea riscului dezvoltării afecţiunilor cardiovasculare, ea nu trebuie considerată un substitut al renunţării la fumat, exerciţiilor fizice sau reducerii nivelului colesterolului. Administrarea aspirinei în acest scop nu trebuie începută fără consultul medicului, pentru determinarea avantajelor şi potenţialelor riscuri.
Memoria
Studiile bazate pe pacienţi demonstrează că administrarea unei doze reduse de aspirină zilnic, poate încetini sau chiar preveni instalarea demenţei şi a bolii Alzeimer. Un studiu efectuat în Utah pe un eşantion de peste 300.000 de pacienţi, a demonstrat că administarea de aspirină, advil sau ibuprofende 4 ori pe săptămână pentru mai mult de 2 ani, reduce riscul de a dezvolta Alzeimer cu 45%.
Conform teoriilor experţilor, Alzeimer este cauzat de inflamaţii, efecte pe care aspirina le combate. O altă teorie susţine că prin caracteristicile sale anti-inflamatorii, aspirina previne formarea plăgilor amiloid, care alterează memoria.
Atacul cerebral
Administrarea de aspirină poate reduce cu 25% riscul de atac cerebral şi cu 13% riscul de deces, comparativ cu pacienţii care nu administrează medicamentul. Totodată, se consideră că aspirina poate preveni atacul ischemic cerebral prin subţierea sângelui. Aspirina interferează cu producerea de protrombină, necesară formării cheagurilor de sânge.
Cancerul
Un studiu recent desfăşurat pe un eşantion de peste 4.000 de asistente a arătat că administrarea de aspirină reduce cu 50% riscul de a deceda în urma dezvoltării cancerului şi cu 50% riscul de răspândire a bolii în organism. Aspirina ar putea preveni de asemeni recurenţa cancerului de prostată. Un studiu al Universităţii din Chicago a descoperit că medicamentele anti-coagulante, precum aspirina, reduc rata de recurenţă cu până la 46%.
Aspirina luptă de asemeni împotriva cancerului de colon. Un articol publicat de Jurnalul Asociaţiei Medicale Americane relevă faptul că pacienţii care au administrat aspirină în urma diagnosticării cu cancer de colon au înregistrat un risc de deces cu 29% mai mic decât cei care nu au utilizat aspirina. Mai mult, pacienţii care au administrat aspirină pentru prima dată după ce au fost diagnosticaţi cu cancer de colon au înregistrat un risc de deces redus cu 47%. Cercetătorii consideră că aspirina poate controla celulele cancerigene combătând inflamaţia.
Aspirina ar putea fi utilizată şi pentru prevenirea cancerului de plămâni. Un studiu al Universităţii de Medicină din New York a descoperit că aspirina reduce cu 50% riscul de a dezvolta cancer de plămâni.
Precauţii în administrarea aspirinei
- Aspirina poate cauza probleme la nivelul stomacului, astm, urticarie, afecţiuni renale, probleme de coagulare;
- Dacă doza recomandată nu dă rezultate, creşterea acesteia nu are nici un efect;
- Medicamentul nu trebuie administrat copiilor şi adolescenţilor pentru varice sau la simptome gripale fără a se consulta medicul cu privire la sindromul Reye, afecţiune rară asociată cu consumul de aspirină!
- În cazul pacienţilor cu diabet, administrarea unei doze mari sau moderate poate altera rezultatele testului de glucoză.
Sarcina şi alăptare
- Efectele aspirinei pe perioada sarcinei nu au fost evaluate de FDA. Cu toate acestea, aspirina administrată pe perioada sarcinii poate afecta inima fătului sau poate reduce greutatea la naştere. Astfel, nu se recomandă administrarea în cazul femeilor însărcinate decât după consultarea medicului.
- Totodată, este importantă evitarea aspirinei în ultimele 3 luni de sarcină, pentru a evita potenţiale complicaţii în timpul naşterii.
- Pe perioada alăptării, este indicată evitarea administrării de aspirină fără acordul medicului; aspirina poate ajunge în lapte şi poate afecta sănătatea bebeluşului.
Alte condiţii medicale
Evitaţi administrarea de aspirină în condiţiile în care prezentaţi:
- alergie la aspirină;
- alergie la antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) precum ibuprofen, naproxen, indometacin, ketoprofen, nabumeton etc;
- alergie la tartrazină;
- ulcer sau sângerări stomacale;
- afecţiuni ale ficatului;
- afecţiuni renale;
- tulburări de coagulare (ex: hemofilie)
- retenţie de lichide;
- astm;
- polipi nazali.
Potenţiale efecte adverse
Întrerupeţi administarea şi consultaţi de urgenţă medicul dacă prezentaţi:
- reacţii alergice: dificultăţi de respirare, inflamarea gâtului, inflamarea buzelor, limbii sau feţei;
- scaune negricioase sau cu sânge;
- greaţă, vărsături sau durere abdominală;
- febră;
- sânge în urină sau vomă;
- apoplexie;
- reducerea auzului sau sunete în urechi;
- ameţeală, confuzie sau halucinaţii.
Continuaţi administrarea, dar consultaţi medicul dacă experimentaţi:
- arsuri stomacala sau indigestie;
- somnolenţă;
- cefalee.
Interacţiuni cu alte medicamente
În cazul administrării unui anticoagulant cum ar fi warfarina, administarea aspirinei în paralel poate creşte riscul de complicaţii majore.
În categoria medicamentelor care pot interacţiona cu aspirina, se regăsesc:
- Warfarina;
- Heparina;
- Ibuprofenul administrat regulat;
- Corticosteroizii;
- unele antidepresive (clomipramina, paroxetina etc)
Există şi anumiţi suplimenţi alimentari care pot creşte riscul de sângerare:
- suplimentele cu extract de danshen;
- suplimentele tonice nutritiv cu Dong Quai;
- suplimentele pe baza de Ginkgo;
- acizii graşi omega 3;
- policosanolul.
Să auzim de bine!