"Am stat 13 în temniță pentru un popor de idioți". Petre Țuțea, filosof, (1902-1991)

miercuri, 25 august 2010

Hoţii din lift

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Astăzi vă voi povesti o întâmplare la care nu am fost martor, dar asta nu o face mai puţin interesantă. La rândul meu, o ştiu de la un coleg mai în vârstă care pretinde ca a asistat la sfârşitul evenimentelor.
Locul faptei este un bloc din plin centrul Bucureştilor. Personajele sunt:
- O familie compusă din soţ şi soţie. Pentru uşurinţa înţelegerii, pe el îl voi numi “el” în continuare, iar pe ea o voi numi “ea”.
- Un hoţ, pe care îl voi numi „hoţul”,
- O voce a locotenentului Popişteanu de la Secţia 96,
- Un poliţist pe care îl voi numi „Ofiţerul de serviciu”.
Acţiunea a decurs după cum vă voi povesti în rândurile de mai jos.
Ea vine acasă de la serviciu. Este seară, e obosită şi, colac peste pupăză, o mai strâng şi pantofii. Apăsată de atâtea griji, nu observă că în cabina liftului în care intrase şi-a făcut apariţia un cetăţean politicos. Politicos pentru că o întreabă la ce etaj urcă, iar ea îi răspunde că coboară la etajul 5.
Omul apasă butonul, liftul se pune în mişcare, dar nu pentru mult timp pentru că hoţul (acum putem să-l nominalizăm), opreşte cabina între etaje. Asta nu ar fi fost nimic rău dacă hoţul nu ar fi scos din buzunar un ditamai cuţitoiul cu care a început s-o ameninţe pe ea fără nicio jenă cerându-i urgent toţi banii şi toate bijuteriile pe care le avea asupră-i. Ea, fiinţă sperioasă, i le dă cu ochii măriţi de groază. Hoţul pune iar liftul în mişcare până la etajul următor, după care sare din lift şi o ia la fugă pe scări în jos.
Ea, ce să facă? Porneşte din nou liftul şi urcă până la etajul unde locuia. Odată ajunsă, începe să ţipe şi să bată în uşa apartamentului proprietate personală. Soţul (care venise ceva mai devreme acasă de la serviciu) îi deschide speriat. Atunci ea, printre hohote de plâns, începe să-i istorisească întâmplarea petrecută în cabina liftului. Fiind un om hotărât, el o ajută să se întindă în pat ca să se liniştească, după care sună la Poliţie.
Poliţiştii, mari amatori de senzaţii tari, vin cât ai zice „peşte” la faţa locului şi încep să ia declaraţii şi să facă măsurători. Totul durează câteva ore bune, după care îşi iau catrafusele şi pleacă cu promisiunea civilizată că îi vor ţine la curent cu mersul anchetei.
A mai durat o bucată bună de timp până ce s-au liniştit cei doi soţi şi au putut adormi. Nici nu au ştiut când s-a făcut dimineaţă şi, cu siguranţă, ar fi întârziat la serviciu dacă nu suna telefonul. Buimac de nesomn şi supărare, el ridică receptorul şi răspunde:
- Alo? Da? Cine este?
- Bună dimineaţa! se aude un glas vesel în receptor. Sunt locotenentul Popişteanu de la Secţia 96. Mă scuzaţi că vă deranjez la o oră atât de matinală, dar am prins hoţul din noaptea trecută şi vă rugăm să veniţi până la secţie ca să daţi o declaraţie şi să vă recuperaţi bunurile.
- Ura! strigă el necontrolat în receptor. Mami, mami, scoală-te, au prins hoţul. Vă mulţumim din suflet, ne-aţi dat o veste excepţională, continuă el emoţionat.
- În cât timp credeţi că ajungeţi? întreabă locotenentul amabil.
- În maximum o jumătate de oră, răspunde el cu vocea gâtuită de emoţie.
După care, cei doi soţi se îmbracă în mare grabă şi pleacă spre secţia de Poliţie. Ajunşi acolo, se prezintă regulamentar la Ofiţerul de serviciu:
- Bună dimineaţa! spune el. Suntem cei cu furtul din lift din noaptea trecută, ştiţi...
- Îhî, răspunde morocănos ofiţerul de serviciu. Habar nu am despre ce furt vorbiţi. De fapt, ce doriţi, de ce aţi venit?
- Cum de ce, se miră el cu inima bătându-i tot mai repede. Ne-a chemat locotenentul Popişteanu. Nu-i aşa, mami? continuă el întorcându-se spre consoartă.
- Da, chiar dânsul ne-a sunt de dimineaţă ca să ne spună că aţi prins hoţul şi să venim să ne recuperăm bunurile furate.
- Uite ce e, doamnă, se zburleşte Ofiţerul de serviciu, la noi în secţie nu există niciun locotenent Popişteanu. Şi nu avem nicio reclamaţie de furt în lift din noaptea trecută.
În acel moment, tuturor participanţilor la discuţie le-a căzut aceeaşi fisă.
- Văleu! au spus ei în cor, după care Ofiţerul de serviciu a chemat urgent un echipaj şi au gonit cu girofarul şi sirena pornite până la domiciliul celor doi.
Ajunşi acolo, ce să vezi? Casa goală complet. Goală, goluţă. Vecinii întrebaţi ulterior au declarat că au văzut cum, imediat după plecarea celor doi, a venit un camion şi a încărcat totul.
Să auzim de bine!

4 comentarii:

  1. Bună Ziua, domnule Vio ! (din Drumul Taberii ... :) ).
    ~
    La noi în bloc, în acest Mileniu ... am avut o "întâmplare" asemănătoare: doar că Doamna ... era GRAVIDĂ, iar domnul HOŢ ... s-a mulţumit doar cu geanta şi telefonul mobil !
    ~
    Acum, proaspăt ... disponibilizaţi, vajnicii noştri poliţişti ... AU EXPERIENŢĂ !
    Fiind ... "fără acoperire" (!!) ... fie SE ALĂTURĂ (hoţilor, interlopilor) ... fie ÎI ÎNLĂTURĂ (reglare de conturi)!!
    ...
    Dar, să stăm liniştiţi: FACE parte din "Proiectul BocBas" de EXTERMINARE populaţională ... a "împuţiţilor", "tonomaţilor", votanţilor şi proştilor care NU pot să plece din România !
    Vom asista la împuşcături pe stradă, mai rău ca în zilele lui Capone, (acolo ... la ei).
    Eu desigur, sunt unul din proştii care NU pot părăsi ţara ... decât PE JOS ! Practic ... o imposibilitate şi mai mare, din punct de vedere al "costurilor" de deplasare, cazare, hrană etc
    ~
    Cornelius,

    RăspundețiȘtergere
  2. Vai, nu pot sa cred :))

    Pai si politistii care au venit cu o seara inainte sa investigheze ? Erau politisti sau ce ?

    RăspundețiȘtergere
  3. @ DoarATAT & estnordest: Sper că v-aţi prins că, din motive deontologice, nu am dar numărul real al secţiei şi nici numele poliţistului. Da, poliţiştii veniţi în seara cu pricina fuseseră autentici. Numai că hoţii s-au mişcat mai repede ca ei...

    RăspundețiȘtergere
  4. O intamplare relevanta pentru ce traim si unde vietuim. Bine ca nu am lift la bloc. M-ar fi ingrozit o astfel de intamplare.

    RăspundețiȘtergere

Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!