"Am stat 13 în temniță pentru un popor de idioți". Petre Țuțea, filosof, (1902-1991)

joi, 3 noiembrie 2011

Hip hip ura! pentru Băsescu

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
De fapt, urarea (de provenienţă anglo-saxonă) cuprinde chiar două doze de hip în originalul ei. De aceea, eu le folosesc acum pe ambele, pentru că două sunt şi atitudinile pentru care vreau să îl felicit pe Preşedintele Băsescu.
Hopa! veţi sări voi în sus. Cum aşa? Ăsta îl felicită pe Băsescu? Ei bine, da, aşa este. Nu sunt un iubitor de Băsescu la fel cum nu sunt un iubitor de Mihai I sau de orice alt conducător al ţării. Dar spiritul de dreptate care încă mai sălăşluieşte în mine mă impiedică să procedez altfel.
Prima atitudine pentru care ţin ca să îl felicit este aceea în care, după cum spunea mass media românească, a plecat la Bruxelles ca să îi tragă de urechi pe vestici.
Imediat s-au făcut auziţi comentatori vituperaţi de o asemenea îndrăzneală. Cum aşa? Băsescu îşi permite să îi ia la rost pe vestici? Vai de capul nostru, ce ni se va întâmpla? Poate că nu era contextul potrivit, poate că nu era conjunctura potrivită, poate erau multe de poate, dar eu rămân la părerea mea că în faţa oricui trebuie să stai drept şi să îţi aperi drepturile. Şi ca să mă înţelegeţi mai bine, vă voi da două exemple: sunt ţări europene mult mai mici ca România, din multe puncte de vedere, dar care au dat peste cap orice socoteală făcută prematur de U.E. printr-un simplu NU, dar spus hotărât. Iar al doilea exemplu este legat de folclorul românesc, noi fiind singura ţară al cărei folclor conţine zicala ruşinoasă “capul plecat sabia nu-l taie”. Da, să se ducă şi să îi tragă de urechi pe toţi pentru că, dacă tu nu îţi aperi interesele, nimeni nu o va face pentru tine.
Al doilea moment demn de felicitat a fost acela în care a refuzat ca să mai accepte ca România, deşi nu este în zona euro, să fie una din ţările plătitoare ale problemelor cu care această monedă se confruntă. Iar aici chiar nu mai este nimic de spus, pentru că asemenea presiuni exercitate asupra noastră trec de orice limite admise. Ca o ţară fără un program economic de dezvoltare, o ţară cu o administraţie figurantă şi ineficientă, o ţară cu o populaţie sărăcită şi umilită să mai fie supusă şi la plata prostiei altora, deja este prea mult. Iar asigurările date de Preşedintele Comisiei Europene nu fac decât să confirme că linia aleasă a fost cea bună.
Iată, dragii mei, două situaţii în care Preşedintele Băsescu s-a comportat într-un mod demn de a fi felicitat, lucru pe care l-am făcut şi cu care, sper să fiţi şi voi de acord.
Să auzim de bine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!