"Am stat 13 în temniță pentru un popor de idioți". Petre Țuțea, filosof, (1902-1991)

vineri, 22 aprilie 2011

Medicamente care pot ucide


Imagine preluată de pe dictiolpus.ro

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Scriam mai dăunăzi despre „Efectul Plafar”, un articol pornit de la o experienţă reală în ceea ce priveşte efectul medicamentelor naturiste. Citind cele de mai jos, dar având şi alte argumentaţii, permiteţi-mi să-mi păstrez convingerea că nu sunt bune la nimic chimicalele. În fond şi la urma urmei, noi am ajuns astăzi aici şi pentru că dacii nu se îndopau cu chimicale cum vedeau că le curge puţin nasul... Dar haideţi să vedem articolul.
“O parte din aceste medicamente le-am luat cu toţii la un moment dat, sau le mai luăm... aveţi înţelepciunea şi răbdarea de-a citi articolul până la capăt şi de-a le evita pe cât posibil.
Vă prezentăm în acest articol o serie de scandaluri în care industriile farmaceutice din întreaga lume au fost implicate de-a lungul timpului, precum şi denumirile unor medicamente care au ucis mii de oameni. În cazul fiecărui astfel de medicament precizăm dacă este comercializat în România şi, eventual, de ce companie şi sub ce denumire (dacă aceasta este modificată faţă de cea originală). Din cauza efectelor secundare grave, o serie de medicamente au fost retrase de pe piaţă în unele ţări. Cu toate acestea, ele continuă ca să fie comercializate în alte ţări.
România este o bună piaţă de desfacere pentru multe medicamente criminale interzise în alte state. Efecte secundare grave înseamnă moarte şi boli severe datorate medicamentelor respective. În general, din punct de vedere legal, numai moartea sau vătămările majore ale sănătăţii celor care au folosit un anumit medicament pot duce la interzicerea acestuia. Rareori se ajunge la interzicerea unui medicament datorită unor simptome considerate „minore" şi aceasta se face de regulă abia după decenii de folosire. Iresponsabilitatea, cinismul şi lăcomia după câştiguri a celor care deţin companii din industria farmaceutică sunt atât de mari, încât chiar şi în cazurile de interdicţie, medicamentele continuă să fie fabricate şi vândute mai departe în alte locuri pe glob. Aceasta, deoarece interdicţia rămâne valabilă doar în ţara în care există "victime recunoscute" şi în care autorităţile responsabile au luat măsuri.
Prin urmare, medicamente interzise în Anglia sau Germania se vând mai departe în SUA, Africa sau alte ţări şi invers.
Deci, industria farmaceutică vinde mai departe substanţe care produc boli mortale, deşi SE ŞTIE foarte bine acest lucru. Industria farmaceutică este interesată ca să vindece oamenii, ori mai degrabă ca să câştige cât mai mulţi bani din vânzarea de medicamente? Zeci de medicamente sunt scoase de pe piaţă anual datorită efectelor secundare grave. Un prim exemplu este siropul de tuse cu Clobutinol. Acesta, după ce a fost folosit intens timp de peste 40 de ani, a fost interzis în 2007, constatându-se că produce dereglări ale bătăilor inimii. Iată câteva dintre numele sub care a fost folosit: Silomat, Clobutinol, STADA, Tussed, Rofatuss, Nullatuss. În România medicamentul Silomat pe bază de Clobutinol, produs de către compania Boehringer Ingelheim a fost disponibil în farmacii fără prescripţie medicală până în 2007. Apoi, acesta a fost retras de pe piaţă şi în ţara noastră, în urma unei directive a Agenţiei Europene pentru Evaluarea Medicamentelor. Medicamente vechi, care sunt în circulaţie de decenii şi nu au fost supuse niciunui test, se vând mai departe în unele ţări, deşi acolo unde au fost testate au fost interzise.
Până în anul 1978 industria farmaceutică nu era nevoită să probeze în vreun fel că medicamentele au efectele menţionate în prospecte. De atunci încoace se arată – cu nişte teste pe animale, teste care de fapt nu dovedesc nimic – că medicamentele au efect asupra animalelor. Mai precis, că animalele nu mor imediat când aceste medicamente, făcute de fapt pentru oameni, le sunt date cu forţa în condiţii total nenaturale. Doar că testele pe animale nu au absolut nicio valoare ştiinţifică. Scandaluri şocante legate de medicamente:
-Spray-ul pentru astm Isoproterenol, comercializat sub numele de Isuprel, a ucis în anii `60 în jur de 3.500 de pacienţi. Cu toate acestea, el se comercializează în continuare în ţara noastră şi este prescris în diverse afecţiuni ale inimii.
-Medicamentul Stilbestrol a fost dovedit ca producând tumori uterine şi mamare la femei şi a fost scos de pe piaţă în unele ţări europene. În România este produs şi comercializat de trei companii farmaceutice: Amniocen, Farmacom şi Imedica. Un scandal legat de cunoscutul Paracetamol a avut loc în Anglia în 1971. 1.500 de pacienţi au fost internaţi în spital după ce au luat Paracetamol. Cei mai mulţi au avut probleme şi mai mari în spital din cauza tratamentului ulterior.
În SUA, medicamentul Orabilex a creat boli de rinichi care au dus la moarte. Somniferul Contergan a făcut ca zeci de mii de copii să se nască degeneraţi fizic. În Germania, în anul 1958, producătorul acestui „medicament" a trimis peste 40.000 de scrisori la doctori convingându-i că acesta este cel mai bun somnifer pentru gravide şi mame care alăptează copii. În ciuda scandalului legat de Contergan, concernele farmaceutice au continuat ca să vândă otrăvuri la gravide şi copiii.
În 1978 s-a făcut cunoscut public că medicamentele Primodos, Amonorn, Duogynon, Bebendox şi Bendectin au condus la malformaţii ale noilor născuţi. În 1970 au fost scoase de pe piaţă tranchilizantele Pronap şi Plaxin pentru că produceau moartea noilor născuţi. Trilergan a fost confiscat de poliţie în 1975 în Italia pentru că producea hepatită (deci hepatita nu vine neapărat de la un virus, aşa cum se crede). Flamanil, un medicament reumatic, a fost retras în 1976 de pe piaţă, după ce s-a constatat că duce la pierderea conştiinţei. Acest medicament se comercializează în continuare în Spania. În 1979 a fost recunoscut în mod oficial că Valium crează dependenţă, chiar şi în doze mici. Mai mult de 15% din americanii adulţi luau regulat Valium. Inhibitorii de apetit Preluin şi Maxiton au fost scoşi de pe piaţă în Germania după ce s-a constatat că afectau grav inima şi sistemul nervos. Medicamentul pentru afecţiuni ale inimii Eraldin, prescris între 1970 şi 1975 la un număr de peste 100.000 de britanici, a cauzat daune la ochi şi intestine, precum şi numeroase decese. Eraldin există în farmaciile româneşti. S-a constatat că antinevralgicul Phenacitin, care s-a vândut în lume sub 200 de nume diferite, împiedică funcţia rinichilor, chiar distrugându-i complet, produce tumori la rinichi şi distruge globulele roşii din sânge.
Un alt antinevralgic, Amydorphirin a fost interzis în peste 160 de ţări (nu în toate, în multe se mai vinde încă) fiindcă împiedica formarea celulelor albe din sânge, ceea ce conduce la moarte. Antinevralgicele si antireumaticele Tanderil şi Butazolidin (Ciba-Geigy) au condus în întreaga lume la moartea a peste 10.000 de pacienţi.
Unul dintre cele mai populare medicamente din România, Algocalminul, este unul dintre cele mai otrăvitoare remedii de pe piaţă. Algocalminul este interzis în marea majoritate a ţărilor şi drastic restricţionat în restul statelor. Medicii spun că medicamentul poate provoca o boală fatală, care distruge celulele din măduva osoasă, aflate în strânsă legătură cu celulele sangvine. Din cauza lipsei de informare, românii profită de preţul accesibil al medicamentului, cumpărându-l la scară largă, chiar dacă în ţări precum Belgia, Olanda, Finlanda, Suedia, Danemarca acesta este trecut la categoria otrăvuri.
În 1978 medicamentul complet nefolositor Oxichinolin, prescris în probleme digestive, a provocat un scandal mondial: peste 30.000 de oameni au orbit ori le-au paralizat picioarele după administrarea sa. Acest medicament a provocat şi numeroase decese (peste 1.000 numai în Japonia). În 1977 a fost retras de pe piaţă Phenformin, un medicament pentru diabetici, după ce făcuse peste 1.000 de victime în fiecare an! Rasperpin, medicament împotriva hipertensiunii, creşte de trei ori riscul de cancer la sân, creează coşmaruri şi depresii şi se bănuieşte că produce tumori la creier, la hipofiză, la piele, la ovare şi la uter. În prezent se comercializează şi se găseşte şi în farmaciile româneşti. „New York Post” a scris că peste 852 pacienţi cărora le-a fost injectat medicamentul pentru inimă Epinepheren au decedat. „Daily Telegraph” a făcut cunoscut în 1983 că anestezicul Hypnomidate a condus într-un spital de urgenţă din Glasgow la o creştere rapidă a deceselor. Medicii au refuzat însă ca să publice numărul deceselor în rândul celor care au urmat tratamentul cu acest medicament. În România încă se mai foloseşte în spitale, anestezic administrat ca soluţie injectabilă.
În 1983 au fost publicate în Suedia dosare secrete de la firma Ciba-Geigy din care reiese că concernul era informat de moartea la peste 1.182 presoane din cauza antireumaticului Butazolidin şi Tanderil. După alte surse, cifrele adevărate ale deceselor din urma acestor medicamente este de peste 10.000. La noi in ţară se comercializează încă Tanderil ca medicament antireumatismal. „New York Times” a scris în 1984 că medicamentul Selacryn 1980 a fost retras de pe piaţă după ce au fost recunoscute peste 510 cazuri de distrugere a ficatului şi de moarte. După ziarul „Guardian” din 4 ianuarie 1985, medicamentul Nizoral împotriva infecţiilor cu ciuperci a condus la 5 decese şi la 77 de cazuri grave de boală. În martie 1985 ziarul „Neue Presse”, a raportat că Fansidar, medicament împotriva malariei, a condus la boli de piele grave, cu pericol de moarte. În România, medicamentul este recomandat de medicii parazitologi pentru tratarea toxoplasmozei. Se comercializează în farmacii. În iulie 1985, ziarul „Guardian” scrie că somniferele Largactil au fost scoase de pe piaţă pentru că au condus la disfuncţii grave ale creierului. Substanţa cunoscută şi sub numele de largactil sau torazină este un neuroleptic de veche generaţie, utilizat încă în unele spitale de psihiatrie. Acesta are efecte dezastruoase asupra organismului. Cifra victimelor se ridică la un milion de oameni care s-au îmbolnăvit de dischinezie, dereglări ale aparatului locomotor sau au pierdut pentru totdeauna capacitatea de a controla muşchiul limbii sau întregul corp.
În decembrie 1985, concernul Ciba-Geigy a fost pus în situaţia de a recunoaşte public că a falsificat datele de la 46 de antibiotice şi de la alte medicamente atunci când au fost cerute de Ministerul Sănătăţii şi OMS. În mai 1985, autorităţile din SUA şi Marea Britanie au interzis prescrierea de hormoni care stimulează creşterea, pentru că pacienţii care îi folosesc se îmbolnăvesc de infecţii nevindecabile, chiar la mulţi ani după aceea. Hormonii respectiv au fost obţinuţi din creierul morţilor! În decembrie 1985, „Guardian” a raportat că antidepresivele Merital şi Nomifensin produc oprirea rinichilor, anemie şi pneumonie. Nomifensin este prescris în România în cazurile consumatorilor de droguri. Tot în decembrie 1985, acelaşi ziar a raportat că peste 2.000 de oameni s-au îmbolnăvit din cauza medicamentului Felden administrat pe cale rectală. Acest medicament se găseşte azi în farmaciile româneşti. 77 de pacienţi au murit, aproape toţi din cauza ruperii şi sângerării intestinelor. Concernul Pfitzer (producătorul Viagra) a declarat ca şi mai înainte că acest medicament este „suportat bine" de pacienţi.
Vaccinul Hexavac, folosit din anul 2000, cu care au fost vaccinaţi deja 1,5 milioane de copii în Germania, a fost scos în anul 2005 de pe piaţă fiindcă „nu funcţionează cum s-a aşteptat şi nu oferă protecţie". Asta e declaraţia oficială, probabil că producea boli sau moarte evidentă. Morţii şi cei rămaşi bolnavi pe viaţă din cauza vaccinurilor nu prea apar în presă. Şi în România a fost folosit acest vaccin, dar acum este retras de pe piaţă.
Vaccinul împotriva bolilor create de căpuşe, TicoVac, singurul vaccin de acest gen pentru copii, a fost scos în 2006 de pe piaţă fiindcă producea febră puternică şi efecte secundare masive. Medicamentul Vioxx al Firmei Merck pentru artroză şi dureri la încheieturi, luat de peste 120.000 de pacienţi în Germania, a fost scos în octombrie 2004 de pe piaţă fiindcă producea atac de inimă şi boli de inimă. Deşi firma ştia de efectele negative cauzate de acest medicament cu mult timp înainte, nu a retras medicamentul de pe piaţă decât în 2004, la presiunea autorităţilor. Acest medicament a fost retras şi de piaţa românească.
Antiinflamatorul Prexige împotriva artritei, produs al companiei Novartis, a fost scos de pe piaţă în august 2007 fiindcă mai mulţi pacienţi au murit după ce l-au luat. Medicamentul Bextra pentru artrită, de la Firma Pfizer, a fost scos de pe piaţă în 2005 din cauza riscului major de atac de cord şi congestie cerebrală. Aceste medicamente nu au autorizaţie de punere pe piaţă în România. Zelmac, medicament împotriva afecţiunilor digestive, care se vinde în România la ora actuală, produs de compania Novartis, a fost scos de pe piaţă în Germania în aprilie 2007, deşi nici măcar nu fusese aprobat încă, fiind folosit ilegal de către doctori în scopul testării lui pentru industria farmaceutică.
Un scandal foarte mare cu multe victime: Lipobay, un medicament care scade colesterolul, a fost scos în 2001 de pe piaţă. Acesta cauzase sute de decese. Concernul Bayer, care l-a produs, a fost dat în judecată de peste 1.000 de ori datorită acestui medicament.
Thyreotom forte, un medicament pentru suplimentarea aportului de hormoni tiroidieni la pacienţi cu hipotiroidie, a fost scos de pe piaţă în Germania în 2005. În România, în continuare este prescris de medici şi se găseşte în farmacii.
Ketotifen, un medicament pentru tratamentul de lungă durată în astmul bronşic alergic sau cu componentă alergică, bronşită alergică şi tulburări astmatice, a fost scos în 2006 de pe piaţă în Germania, din cauza efectelor secundare grave la nivelul globului ocular şi al rinichilor. În România se găseşte în farmacii.
Terfenadin, antialergic, a fost scos de pe piaţă în mai multe ţări europene. În România se găseşte sub denumirea de Histadin, un sirop folosit în tratamentul simptomelor multor afecţiuni alergice şi în prevenirea şi tratamentul reacţiilor alergice la transfuzia de sânge.
Tenuate Retard–un medicament care scade pofta de mâncare, a fost scos de pe piaţă în Germania în anul 2000.
Merzol, medicament pentru alergie solară a fost scos de pe piaţă în 2005 din cauza efectelor secundare grave. FDA a recomandat în 2000 firmei Glaxo-Wellcome ca să scoată de pe piaţă medicamentul Lotronex pentru intestine, din cauza morţii unor pacienţi care au luat acest medicament.
Exanta, bazat pe substanţa Ximelatragan şi aprobat din 2004 împotriva trombozelor, a fost scos de pe piaţă în februarie 2006 în Germania din cauza efectelor negative grave asupra ficatului. Acest medicament nu a fost comercializat la noi.
Trovan, antibiotic, a cauzat morţi şi vătămări grave, astfel încât a fost scos de pe piaţă după un singur an de zile. Deşi la testele dinainte de aprobare se constatase că Trovan dăunează ficatului, Firma Pfizer nu a considerat că este periculos. Comentariul Firmei: „Trovan a fost cel mai bine testat medicament de pe piaţă, cu mult mai bine decât penicilina de exemplu".
Oare câţi morţi şi bolnavi creează medicamentele care nu sunt testate aşa de bine, dacă unul testat aşa de bine duce la moartea pacienţilor, fiind interzis după un an? Legat de acelaşi medicament, autorităţile nigeriene au dat în judecată Pfizer şi acuză compania farmaceutică de implicarea în moartea unor copii cărora li s-a administrat Trovan, în perioada în care acest medicament nu era încă aprobat, în timpul unei epidemii de meningită.
Parkinsan, medicament împotriva maladiei Parkinson, de la Firma Byk Gulden, vândut de peste 130.000 de ori pe an, creează dereglări mari ale ritmului cardiac, care pun în pericol viaţa pacienţilor care îl folosesc. Se cercetează dacă va fi interzis. Firma se scuză cu citatul „Funcţionarea şi siguranţa lui au fost dovedite prin studii".
Despre Urethan medicii spun că vindecă leucemia. S-a constatat însă că el creează cancer la ficat, plămâni şi măduva oaselor.
Methotrexat, de asemenea împotriva leucemiei, a produs tumori şi a dus la anemie gravă şi ruperea intestinelor. În România este comercializat şi prescris în reducerea dureriilor şi a tumefacţiilor articulare.
Mitothan, un alt medicament împotriva leucemiei, duce la moartea rinichilor secundari. La noi se găseşte sub numele de Lysodren şi este utilizat pentru tratamentul cancerului stratului exterior al glandei suprarenale. Este produs de laboratarele Hra Pharma–Franţa.
Antibioticul Isoniazid duce la moartea ficatului. Acesta este comercializat în România.
Antibioticul Kanamyzin produce insuficienţă renală şi atacă nervii auzului.
Bismut, medicament prescris împotriva diareii şi chiar şi a constipaţiei (sic!) produce intoxicaţii grave. În Franţa au fost cunoscute mai multe mii de astfel de cazuri.
În 1984, ziarul „Daily-Mail” a reportat că medicamentul împotriva acneei, Roacutan, medicament care se prescrie şi în prezent, a condus, la jumătate din copiii mamelor care l-au luat în timpul sarcinei, la malformaţii foarte grave. Roacutan este prescris în continuare de doctorii români.”
Vi se par multe? Aiurea! Intraţi în prima farmacie şi încercaţi ca să număraţi numele medicamentelor doar de pe un raft... Până atunci, eu mă voi relaxa cu un ceai de tei...
Să auzim de bine!
Articol preluat şi prelucrat de pe http://www.homeopatie.ro/din-presa-internationala-medicamente-care-pot-ucide-203.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!