"Am stat 13 în temniță pentru un popor de idioți". Petre Țuțea, filosof, (1902-1991)

duminică, 25 aprilie 2010

Etimologii bucureştene

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Balta Albă - Aici se afla o groapă de var unde, în vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumaţilor. Când ploua, locul devenea o baltă... Albă.
Băneasa - Nevastă a banului. În cazul nostru, era vorba de nevasta banului Dimitrie Ghica.
Berceni - Francisc Rákóczi al II-lea pleacă la turci (nici el nici turcii nu se înţelegeau cu Habsburgii, iar asta îi făcea prieteni) împreună cu o parte din apropiaţi. Mai exact, o ceată de husari conduşi de un grof, Miklós Bercsényi. În drumul lor, undeva la sud de Bucureşti, husarii Berceni au luat o pauză.
Colentina - Probabil e doar o legendă (asemănătoare cu legenda numelui Bucureştilor). Astfel, Colentina vine de la "colea-n-tină" - cu referire la locul băltit unde Matei Basarab i-ar fi aruncat pe turci într-o bătălie. O vreme s-a numit şi "Olintina".
Cotroceni - Numele vine de la "a cotroci", "cei care "cotrocesc". Un vechi regionalism care înseamnă "a cotrobăi", "a scotoci", "a scormoni".
Crângaşi – Cândva, aici era o prelungire din Codrul Vlăsiei - un crâng. Aici trăiau, normal, crângaşii.
Dealul Spirii - După numele doctorului Spiridon Kristofi (i se mai spunea şi "Spirea"), care a ridicat în 1765 pe Dealul Lupeştilor biserica Spirea Veche.
Dristor - Numele vine de la Silistra căreia i se mai zice şi Dârstor sau Dristor. Între războaie, prin locul care înainte se chemase "Gura Lupului" trecea drumul ce pleca de la sud de Bucureşti şi ducea la Silistra: Drumul Dristorului (Diristorul şi Kaliacra - provincii româneşti la sud de Dunare, acum în Bulgaria).
Drumul Taberei - Tudor Vladimirescu, intrând în Bucureşti pe la vest, îşi aşează aici tabăra de panduri în 1821.
Ferentari - Ferentariul are cea mai rafinată origine a numelui: vine din latină "Ferentarius" - Soldat din infanteria uşoară a legiunilor romane.
Floreasca - După numele boierilor care au stăpânit locurile respective: Floreştii.
Ghencea - Vine din turcă. Pe vremea fanarioţilor, Ghenci-aga era şeful arnăuţilor din garda domnească. Aici s-a ridicat Ghencei.
Giuleşti - O proprietate boierească: a Juleştilor.
Lipscani – Vine din slavă - Lipsk, Lipsko („locul cu tei”). Acelaşi "loc cu tei" este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniţi în Bucureşti cu lucruri aduse de la târgul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.
Militari - În secolul al XIX-lea aici era o zonă de instrucţie militară, probabil şi o garnizoană. O vreme a funcţionat aici "Pirotehnia Armatei".
Pantelimon - Îşi ia numele după Mănăstirea Sf. Pantelimon. Din grecescul "pan" care înseamnă "tot" şi "éléïmon" care înseamnă milă. Panteleimon = cel milostiv, atot-milostivul.
Rahova - Numele e relativ nou şi vine de la Calea Rahovei, una dintre cele cinci artere botezate în secolul al XIX-lea spre aducere aminte a Războiului de Independenţă: Calea Dorobanţilor, Calea Griviţei, Calea Plevnei, Calea Rahovei şi Calea Victoriei.
Sălăjan - Nu vine de la Sălaj, de la Leon Szilaghi cunoscut şi sub numele de Leontin Sălăjan, fost ministru al forţelor armate române, mort în 1966.
Titan - Îşi ia numele de la fabrica de ciment "Titan" construită la începutul secolului al XX-lea.
Vitan - De la D. Papazoglu aflăm ce este un vitan: "În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşciunea".
Să auzim de bine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!