"Am stat 13 în temniță pentru un popor de idioți". Petre Țuțea, filosof, (1902-1991)

luni, 3 octombrie 2011

Evoluţionismul (1)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
După cum recunoşteam într-o postare anterioară, nu agreez evoluţionismul sau, cel puţin, modul în care acesta este prezentat. Nimeni nu a reuşit ca să-mi dea până acum un răspuns pertinent privind existenţa relictelor sau de ce procesul adaptării a încetat. Şi dădeam exemplul unui fluture, care şi-a modificat coloritul ca să semene cu scoarţa unui copac, dar al cărui prădători nu-şi modificaseră simţurile în aceeaşi măsură, astfel încât el se face că se ascunde, iar prădătorii se fac că nu-l văd.
Astăzi mă voi referi la alte două exemple, exemple care mi se par destul de elocvente în ceea ce priveşte confuzia creată de evoluţionism.
Primul exemplu este cel al păsărilor. După cum ştim cu toţii, pentru ca să se reproducă, păsările au nevoie de ouă. Este nevoie ca femela speciei să aibă un aparat biologic pentru producerea lor foarte bine pus la punct. Ouăle sunt clocite apoi de unul sau ambii părinţi, iar din ele vor ecloza nişte puişori tare drăgălaşi. Deci, ca lucrurile să fie foarte clare, haideţi ca să recapitulăm informaţia de bază: este nevoie de un aparat biologic foarte bine pus la punct, care să producă ouăle. În lipsa acestuia, păsările nu se pot reproduce. Acum, haideţi ca să ne întoarcem puţin în timp, până la momentul când a apărut prima pasăre, derivată din cine ştie ce altă vietate. Să zicem că, până ieri era protopasăre, iar de azi este pasăre. Păi atunci, dragii mei, acea primă pasăre trebuia ca să aibă acel organ foarte funcţional şi foarte bine pus la punct din chiar prima zi a apariţiei. Indiferent că avea sau nu pene, indiferent că zbura sau nu, acea primă vietate care se va numi pasăre trebuia să facă ouă. Pentru că altfel, a doua pasăre nu ar mai fi apărut...
Al doilea exemplu se referă la o vietate ceva mai mare şi anume la balenă. Pe National Geographic vizionez o animaţie computerizată, de altfel foarte bine realizată, în care ni se prezintă o vietate cât toate zilele care înoată liniştită. Prezentatorul ne informează că este vorba de strămoşul balenelor de azi. În continuare, ni se spune că respectiva fiinţă, să-i zicem protobalenă, a bântuit liniştită mările şi oceanele până a apărut un prădător feroce, taman pe măsură, să-l botezăm protorechin. Care prădător a nimicit respectiva specie. Deja întrebările încep să curgă. Cum adică a apărut? Aşa, din senin? Ieri nu era şi azi este? Din start, evoluţionismul respinge orice termen de genul a apărut. Să zicem că este o greşeală de exprimare a prezentatorului. Atunci, mă întreb, dacă el s-a format în timp ca prădător al balenelor, de ce numai el a evoluat în aceste deprinderi, iar protobalena a stat ca să-l aştepte? Dar să admitem că şi aici este o eroare de înţelegere. Dar, dacă respectivul protorechin a nimicit toate bietele protobalene, atunci din transformarea cui s-a mai format balena actuală? Că doar protorechinii au devorat toate protobalenele... Iar el, protorechinul, ce a făcut după ce nu a mai avut protobalene de devorat?
Cam astea ar fi doar câteva din consideraţiile ştiinţifice care mă fac să fiu foarte suspicios în privinţa adevărurilor spuse de evoluţionişti.
Să auzim de bine!

Un comentariu:

  1. 1. NU ai inteles cum functioneaza evolutia. De exemplu aparatul reproducator al pasarilor e doar putin diferit de cel al dinozaurilor, care la randul lui este putin diferit de cel al reptilelor, samd
    2. Evolutia nu s-a oprit, ci continua, dar e foarte lenta (vezi http://news.nationalgeographic.com/news/2008/04/080421-lizard-evolution.html)

    RăspundețiȘtergere

Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!