miercuri, 4 decembrie 2013

Neînţelegerea

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În fişa postului pe care-l ocup este prevăzută şi negocierea, încheierea şi urmărirea contractelor cu furnizorii. În această calitate şi aceea de prieten mă prezint la patronul unei firme furnizoare şi, la finalul întrevederii soldată cu închierea unui contract gras, îi spun cât pot de clar şi răspicat:
- Dacă îmi bagă contabilitatea bani pe cec, îţi plătesc cu cecul la sfârşitul acestei săptămâni prima tranşă. Dacă nu, îţi plătesc cu ordin de plată săptămâna viitoare.
Batem palma şi plec. Vineri mă sună amicul furnizor:
- Bine, bre, te credeam om serios.
- Şi ce, nu sunt? sar eu în sus.
- Nu, pentru că mi-ai promis că-mi plăteşti săptămâna asta şi uite, e vineri şi nu mi-ai dat nimic.
- Îmi pare rău, dar nu ai înţeles ce ţi-am spus. Eu ţi-am spus dacă îmi dă bani pe cec îţi plătesc săptămâna asta. Cu ordin de plată nu pot decât săptămâna viitoare.
- Hai, lasă, eu n-am înţeles aşa.
Trebuie să mergem, eu şi soţia, la o petrecere, un party cum se mai spune pe la noi, prin Drumul Taberei. Întrucât anticipez un consum sporit de alcool pe cap de locuitor renunţăm la utilizarea maşinii personale şi recurgem al serviciile unei companii de taxi.
Şoferul, vorbăreţ ca un frizer, intră în vorbă cu noi imediat ce intrăm în maşină. Om în vârstă, amabil şi civilizat mă atrage cu conversaţia lui. Nu durează mult ca subiectul să ajungă pe domeniul atât de delicat al obţinerii permisului. Moment în care, bunul om îmi spune:
- Domnule, dumneavoastră ştiţi de ce pică atâţia examenul la sală? De ce le atât de frică?
- Nu, nu ştiu, îi răspund cu sinceritatea care mă caracterizează.
- Pentru că nu ştiu sensul cuvintelor, nu le înţeleg.
- Ei, hai că asta chiar nu o cred.
- Domnule, sunt şofer de taxi şi practic meseria asta de patruzeci de ani şi habar nu aveţi câte mi-au fost date să aud sau să văd.
- Cum aşa? continui eu seria nedumeririlor.
- Aşa, simplu. De exemplu, când în test scrie sens giratoriu el nu ştie ce e ăla giratoriu, nu cunoaşte sensul cuvântului.
Două exemple, din multele altele care se pot da, care ne arată că, în general, oamenii nu pricep din prima, iar când reuşesc, înţeleg tot ce vor ei.
Deplasându-mă pe unul din bulevardele Bucureştene văd un mare, un uriaş panou publicitar al unei firme producătoare de bere. Reclama, scrisă evident în englezeşte, fără un cuvânt în limba română, se încheie apoteotic: Don’t drink and drive!
Reamintindu-le snobilor jalnici din publicitatea românească faptul cu Bucureştii sunt un oraş aparţinător de România, ţară vorbitoare prin excelenţă de limba română, îi asigur că, fără nicio excepţie, anunţul lor va fi cât se poate de bine înţeles de toţi şoferii României.
Să auzim de bine!

2 comentarii:

  1. Bună ziua!
    Încă nu sunt obişnuit cu telefonul (în lipsă de PC - care este defect - mă folosesc de acest cont de dată recentă) ... eram pe la mijlocul articolului dedicat călătoriei la Istambul, am mişcat degetul pe ecran (involuntar) şi ... am ajuns la acest ingresant articol despre neînţelegeri (imaginea este ... concludentă).
    Din Militari - cartierul vecin - vă salută

    Cornelius, :)

    RăspundețiȘtergere
  2. @ pământean: Drumul Taberei răspunde cu plăcere salutului!

    RăspundețiȘtergere

Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!