Te oftici că n-ai votat?

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

În câteva postări mai vechi făceam o prezentare succintă a unor mostre de prostie crasă şi necontestată, cu speranţa sinceră că nu voi mai avea ocazia să abordez un asemenea subiect (între noi fie vorba, beţivii şi proştii mi-au displăcut organic întotdeauna).

Dar iată că viaţa bate filmul şi televiziunea bate viaţa, dacă pot să mă exprim astfel. De altfel, nici titlul prezentei postări nu este unul original, el fiind o secvenţă dintr-un mesaj apărut în burtiera unei emisiuni a postului OTV.

Hopa! Văd că începeţi să vă foiţi. Sigur, aveţi dreptate: dacă vorbim de OTV, atunci subiectele pe teama prostiei sunt nenumărate. L-am ales pe cel de faţă în mod cu totul şi cu totul întâmplător, în timpul lucrului la telecomandă, încercând să evit o pauză publicitară, subiectul având oarece tangenţe cu alegerile de curând terminate.

Ce e drept, am reuşit să evit publicitatea, dar nu şi gogomănia apărută pe ecran, pe când scanam posturile. Printre alte mesaje apărute pe ecran, unul spunea ceva de genul „bla, bla, te oftici că n-ai votat PP-DD?”.

Mesajul mi-a reţinut atenţia imediat (probabil acesta era şi scopul...) în primul rând prin utilizarea termenului oftici. Că pe posturile noastre de televiziune ai ocazia să asculţi cea mai mare colecţie de agramatisme este deja un loc comun. Dar ca să foloseşti un asemenea termen idiot, şi folosesc un calificativ civilizat, mi se pare o neruşinare nu numai faţă de analfabetul care l-a scris, ci şi faţă de ceilalţi, cei care urmăresc postul.

Dar aceasta este o analiză pur şi simplu de formă, în fond fiecare fiind liber să se exprime cum îi dictează numărul de neuroni activi pe care îi posedă. Ce e interesant este mesajul de mare profunzime socială ascuns în aceste câteva cuvinte de analfabet. Altfel spus, autorul mesajului tembel consideră că oamenii se duc la vot ca să voteze candidaţii sau politicienii pe care nu-i doresc. Ajuns în cabină, votantul nostru pune mâna pe buletin şi, cu gesturi hotărâte, aplică ştampila fatidică exact pe contracandidat. După care, iese din cabină, introduce formularul în urnă şi, plin de remuşcări şi de regrete, începe să se oftice:

- Fir-aş al dracului să fiu, ce mă mai oftic! De ce l-am votat pe Ionescu, când eu îl voiam pe Popescu? Mamă, ce mă mai oftic!

Chinuit peste poate de asemenea întrebări existenţiale, pune mâna pe telefon şi sună la OTV exprimându-şi vehement starea de oftică personală.

A, desigur că aş fi manifestat o mai mare înţelegere dacă era vorba de oftică pentru că NU a ieşit candidatul votat de tine. Sau că au fost fraudate voturile date în favoarea candidatului votat de tine. Dar ca să te oftici pe tine, te pentru că tu singur ai decis să votezi un anumit candidat, mi se pare mult prea puţin chiar şi pentru mintea obosită a autorului respectivului mesaj.

Deşi, dacă stăm strâmb şi judecăm drept, avem ce regreta că nu am votat un preşedinte care NU este preşedinte şi am ratat ocazia de a primi repartiţii pentru case care NU sunt repartiţii pentru case. Credeţi că acesta este un lucru trist? Nu, desigur că nu. Este un lucru ridicol şi atât. Trist este faptul că există oameni care cred asemenea balivrne.

Să auzim de bine!