vineri, 23 decembrie 2011

Ce cuvinte folosim (6)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Eiii, de mult nu am mai scris despre ce cuvinte folosim. Iată acum un nou articol pe această temă. Într-o postare anterioară, afirmam că învăţatul limbii greceşti ar trebui să fie deosebit de uşor pentru un român, măcar datorită faptului că, în limba română există o mulţime de cuvinte de origine grecescă sau a căror formă este aproape neschimbată faţă de varianta grecească. Că au provenit direct sau prin intermediul altor limbi, asta e o altă discuţie. Iar astăzi vom mai vedea câteva noi exemple.
Primul cuvânt pe care îl vom analiza pe ziua de azi este dendrologic. Conform dicţionarului, dendrologic este un termen care se referă la studiul arborilor de pădure. După cum spuneam, termenul este de sorginte grecească, provenind din cuvintele Δέντρο/Dendro, care înseamnă copac şi λογία/loghia, care înseamnă ştiinţă, studiu. Trebuie să admitem că este un termen cu o sonoritate mult mai plăcută decât pomologic sau copacologic…
Următorul cuvânt este catastrofă. Urât şi groaznic cuvânt, nu? Şi acest cuvânt are sorginte grecească, el provenind de la καταστροφή/katastrofi, care se traduce prin nenorocire. Acum, trebuie să fim sinceri şi să recunoaştem că, în limba română, sensul e uşor modificat. O catastrofă este cu siguranţă o nenorocire, dar o nenorocire nu este întotdeauna o catastrofă…
Dar haideţi ca să mai vedem un cuvânt. Acesta este potir. Cuvântul are un uşor aer arhaic şi se referă la un pahar mai pretenţios, mai de “fiţe”, o cupă de băut. Ei bine, şi acest cuvânt are aceeaşi origine grecească, în original el fiind ποτήρι/potiri, care se traduce prin pahar. Acum, să nu credem că, pornind de la acest cuvânt, “fiţele” au fost importate din Grecia…
Şi încă un cuvânt. Ceva mai macabru, e drept, dar folosit. Hecatombă. Termenul are sensul de masacru sau măcel. Utilizarea lui este ceva mai veche, folosindu-se cu referire la jertfele de ordinul sutelor de victime. Termenul provine din cuvântul grecesc original εκατό/ekato, care nu înseamnă altceva decât o sută. Şi mă opresc aici, pentru că nu vreau să vă plictisesc cu o sută de cuvinte…
P.S. Ca de obicei, un mic bonus pentru cititorii fideli. Este vorba de cuvântul poligam. Cuvânt cu conotaţii mai mult sau mai puţin plăcute (în fond, mai multe soţii implică mai multe soacre...) el este explicat de DEX astfel: Formă de căsătorie apărută o dată cu sclavia patriarhală, întâlnită şi astăzi la unele popoare de religie mahomedană, în care un bărbat are dreptul să se căsătorească în acelaşi timp cu mai multe femei; situaţie în care se găseşte un poligam. Infracţiune comisă de bărbatul căsătorit în acelaşi timp cu mai multe femei. Dicţionarul susţine că provine din limba franceză, dar la originea lui sunt două cuvinte greceşti, rămase neschimbate ca sens şi ca formă: πολύ/poli, care înseamnă mult şi γάμος/gamos, care se traduce prin căsătorie. Ceea ce doream eu de fapt ca să vă spun este însă altceva: dacă vă străduiţi ca să învăţaţi limba greacă de dragul unei grecoaice, feriţi-vă să-i cereţi mâna cu expresia voulome gaminsi? (ce ce s-ar traduce cu dicţionarul în mână prin vrei să ne căsătorim?). În argou reprezintă o expresie pe care politica blogului mă împiedică să o traduc...
Să auzim de bine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!