miercuri, 25 ianuarie 2012

Cine îi dă nas domnului Boc

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Povestea lui Pinocchio îi aparţine jurnalistului Carlo Lorenzzini şi a fost publicată pentru prima dată în 1883. Povestea am analizat-o în paginile blogului cu timp în urmă, aşa că nu voi mai insista asupra acestui aspect (http://bloguldindrumultaberei.blogspot.com/2010/10/analiza-unui-basm-aventurile-lui.html#ixzz1kMzeI6jo). Astăzi mă voi rezuma la două aspecte definitorii ale povestirii.
Primul este acela că Pinocchio a fost o păpuşă. Prin acest termen se înţelege un obiect neînsufleţit, de obicei de formă umană, care este folosit de copii la joacă sau de adulţi în reprezentări teatrale, un obiect lipsit de viaţă cu care poţi face ce vrei. Vede cineva vreo asemănare între domnul Boc şi o păpuşă? Desigur, o mulţime! Vede cineva vreo deosebire între domnul Boc şi o păpuşă? Absolut niciuna. Să detaliem puţin.
Are domnul Boc formă umană? Are! Este folosit de adultul domn Băsescu la reprezentaţii teatrale? Este! Joacă domnul Boc aşa după cum vrea domnul Băsescu? Joacă! Este domnul Boc lipsit de viaţă? Păi, dacă ne gândim că nu a avut nicio manifestare proprie, nicio acţiune proprie, ci doar la comandă, atunci putem da şi aici un răspuns afirmativ.
Dar haideţi să vedem şi cel de al doilea aspect. Este vorba despre faptul că, lui Pinocchio îi creştea nasul ori de câte ori spunea o minciună. Iar asta s-a întâmplat până a venit zâna şi i l-a tăiat. Să vedem cum stăm şi la acest capitol. Minte domnul Boc? Oho, minte, nu glumă! Să ne reamintim minciuna că a luat măsurile de austeritate conform gândirii unui laureat al premiului Nobel, lucru care l-a făcut pe bietul laureat să sară din papuci sau că a luat măsurile de austeritate pentru că aşa i s-a cerut de Comisia Europeană, afirmaţia care a făcut şi Comisia să sară din papuci (alţii, nu ai laureatului premiului Nobel) şi câte şi mai câte. Continuă domnul Boc să mintă? Continuă şi încă cu sârg! Nu mai târziu decât zilele trecute domnia sa afirma ritos că l-a dat afară pe domnul Baconschi pentru limbajul injurios folosit de acesta din urmă la adresa populaţiei României. Nu mai discutăm despre gafa comisă atunci când domnul Boc şi-a cerut scuze pentru cuvintele domnului Baconschi, în timp ce, pe acesta din urmă, se pare că îl durea în direcţia cotului şi de cuvinte şi de popor şi de scuze. De data asta, minciuna este bine ascunsă. Pentru că, primul gest făcut de domnul Boc după ce domnul Baconschi şi-a făcut publice mârlăniile, a fost să-l numească negociator! Nici vorbă de dat afară. Nici aici nu vreau să insist asupra gafei de a-l numi negociator cu manifestanţii pe un ins care nu dă doi bani pe aceştia. Insist doar asupra perpetuării minciunii. Ca să rezumăm, revin cu întrebarea: minte domnul Boc? Oho, minte de rupe!
Ei, însă aici dăm de o problemă: domnului Boc nu-i creşte nasul... A observat cineva o creştere semnificativă a respectivului organ? Nimeni! Aşa că, aici nu putem să concluzionăm decât că, ori domnul Boc nu este o păpuşă, ori domnul Boc are parte de o zână bună care îi ajustează nasul permanent.
Să auzim de bine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!