Rusaliile

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Sărbătoarea de Rusalii sau Pogorârea Sfântului Duh este o sărbătoare creştină importantă, care se ţine întoteauna duminica, la 50 de zile după Paşti.

Sărbătoarea de Rusalii este o străveche sărbătoare preluată din mitologia romană (Rosalia, Sărbătoarea Trandafirilor, era o zi închinată cultului morţilor, cărora li se aduceau ofrande constituite din alimente şi trandafiri pentru îmbunarea sufletelor celor morţi). Teologic, această sărbătoare este considerată ca fiind ziua de naştere a Bisericii creştine.

Conform Sfintei Scripturi şi învăţăturii din Sfânta Tradiţie, în această zi, Duhul Sfânt, una din Persoanele Sfintei Treimi, s-a pogorât asupra Sfinţilor Apostoli, dându-le darurile spirituale necesare propovăduirii Evangheliei în toate colţurile lumii.

Potrivit Noului Testament, acest eveniment a avut loc în ziua Rusaliilor evreieşti, la 50 de zile de la învierea lui Isus din Nazaret. De aceea, sărbătoarea creştină se mai numeşte şi Cinzecime.

Obiceiuri şi tradiţii de Rusalii

În mitologia şi în folclorul românesc, Rusaliile sunt numite şi Dânsele, Ielele, Paraidele, Sfintele, Şoimanele sau Zânele. Deosebit de celelalte făpturi fermecate, Rusaliile umblă pe pământ doar în anumite răstimpuri, mai ales în Săptămâna Rusaliilor. Ielele sunt făpturi fabuloase, înzestrate cu puteri magice de seducţie, care sălăşuiesc în mijlocul naturii, cu predilecţie pe malul apelor. Pe timpul nopţii, în lumina lunii, Rusaliile se scaldă goale şi despletite în izvoare. Încă din timpuri străvechi, dansul lor "Hora Ielelor" era foarte temut. Aceste făpturi de basm adoră ca să danseze cu sânii goi în cerc, având părul despletit, clopoţei la glezne şi învelite în voaluri subţiri, transparente, iar dansul lor este unul magic, bogat în taine şi simboluri de neînţeles pentru muritori.

Ielele nu fac rău celor care le evită, dar devin rele dacă sunt provocate sau dacă dansul lor este privit. Atunci se spune că se răzbună pe vinovat luându-i minţile.

La sate, unde tradiţia se păstrează mai bine, oamenii se duc la biserică pentru sfinţire cu crengi de tei şi nuc, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli. Crenguţele se agaţă apoi la streaşina caselor sau la icoane. Se spune că acestea te vor apăra de cele rele şi se mai spune că acestea ar căpăta puteri miraculoase pentru vindecarea celor care suferă de surzenie. Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii. Preoţii şi sătenii ies pe câmp în ziua a doua de Rusalii pentru a sfinţi apa şi a stropi câmpul, cu speranţa că, astfel, nu va bate grindina. Legat de Rusalii este şi faimosul joc al Căluşarilor, dans ritual de o vechime imemorială, care vine de la săritul peste foc pentru a scăpa de iele, zânele rele. Dansul Căluşarilor este cunoscut ca fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit "Dansul ielelor " care i-a luat minţile.

Superstiţii de Rusalii

În această zi, oamenii poartă frunze de pelin la brâu sau în sân pentru a fi feriţi de mânia ielelor. Acum nu se mai merge la câmp pentru că Rusaliile îi pedepsesc pe cei ce o fac cu boala zisă „amorţeală”, „dambla”, „luat de vânt” sau „ologeală”. În Duminica Rusaliilor nu e bine ca să te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici ca să călătoreşti departe de casă. La poartă şi în casă se pun flori, frunze de tei sau de nuc. De Rusalii nu trebuie să ne certăm, căci vom fi luaţi de Iele. E bine ca să ai la tine trei fire de usturoi, în sân sau la brâu. Femeile duc la biserică frunze de nuc şi de tei pentru sfinţire. De la Duminica Rusaliilor, timp de nouă săptămâni, nu se mai culeg ierburi de leac. Dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat ca să eviţi aceste lucruri. Rusaliile îi pedepsesc pe aceia care lucrează în această zi considerată a dansului lor şi nu o preţuiesc şi sărbătoresc cum se cuvine.
Să auzim de bine!