Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
E o zi de sâmbătă de toamnă, iar eu mă întorc de la Târgovişte. Radioul îşi vede liniştit de treaba lui, maşina îşi vede liniştită de treaba ei, noi ne vedem liniştiţi de treaba noastră. Adică, eu de condus, iar soţia de conversaţie şi de alimentarea mea cu un variat sortiment de lipide, proteine şi glucide.
Ieşim din fosta capitală de ţară românească şi aleg drumul prin Răcari. Cum ieşim din Târgovişte se şi observă diferenţa: calitatea drumului este mult mai bună. Nu este o oră aglomerată şi nici noi nu ne grăbim să ne întoarcem în peisajul sumbru al blocurilor bucureştene şi în aerul său poluat.
La un moment dat, fiind în traversarea unei comune, de pe un drum vicinal din stânga, văd cum intră pe şosea un autoturism. Am 50 km/oră şi totuşi văd că distanţa faţă de el se micşorează destul de repede. Mă aşez disciplinat în spatele lui, prilej de a observa că şoferul conduce cu o grijă deosebită. Ieşim din localitate şi mă aştept ca respectivul să atingă măcar un 80 km/oră. Nici vorbă! Deşi nu depăşisem până atunci 90 km /oră în afara localităţilor, totuşi mi se pare că tipul conduce prea prudent. Privind mai atent spatele maşinii, observ o etichetă autocolantă cu inscripţia ”Copil la bord”. Mi-a fost suficient ca să-l înţeleg. Dar ca să mă mai gândesc la un aspect, pe care vi-l prezint şi vouă în rândurile de mai jos.
Şoferul nostru mergea cu o prudenţă deosebită gândindu-se cu siguranţă la riscul la care s-ar expune sau ar expune copilul din maşină, în cazul unui eveniment neprevăzut. Frumoasă şi lăudabilă comportare pe care, cu siguranţă, aţi mai observat-o şi la alţi şoferi cu copii în maşină. Dar, atunci, mă întreb, de ce oare atunci când sunt singuri în maşină sau fără copii, de ce atunci şoferii nu se gândesc la „Copilul de acasă”? Scad cumva riscurile ca respectivul copil să rămână fără tată? Faptul că a lăsat copilul acasă, iar el moare sau se accidentează grav conducând ca un bezmetic nu periclitează la fel de mult viaţa viitoare a copilului?
Dacă am fost în asentimentul vostru, atunci vă rog să-mi daţi voie să fiu primul care propune tipărirea etichetei „Copil acasă” pentru şoferii care se gândesc la copiii lor.
Să auzim de bine!
Ei, sa stii ca ai mare dreptate. Am intalnit in trafic niste specimene de soferi care nu au pic de griji. Ruleaza cu viteze ametitoare, claxoneaza sau dau flash-uri daca nu te dai la o parte sa treaca ei. Bineinteles ca au copii acasa, dar uita prudenta cand sunt la volan si adrenalina creste pana la un nivel ridicat. Nu-s o soferita prea cuminte, am o conducere cam agresiva, dar nu ating viteze astronomice. Si n-am copil nici acasa, nici in masina.
RăspundeţiŞtergereSunt de acord cu tiparirea etichetei "copil acasa"! Asa ca let's go!
Sunt de acord, cu eticheta, poate asa multi si-ar aduce aminte ca au la cine sa se intoarca acasa!
RăspundeţiŞtergere