joi, 18 aprilie 2013

Deştepţii pământului (1)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Ca să vorbim la modul general, toţi avem păreri bune despre persoanele noastre. Lucrul este deosebit de evident atunci când ni se cere să ne găsim trei defecte. Pe cuvânt că acaeasta este întrebarea cea mai grea dintr-un interviu de angajare...
Părerea asta bună se reflectă nu numai asupra calităţilor-existente sau presupuse cu care suntem dotaţi, ci şi asupra gradului nostru de deşteptăciune. Personal nu cunosc nicio persoană care să recunoască cu mâna pe inimă, „băi, dar prost mai sunt!”. În schimb, afirmaţii de genul „prostul ăla de Ionescu” (Ionescu fiind altă persoană decât persoana vorbitorului) sau „mamă, dar prost mai e ăla” sau „adică cum, eu sunt prost” auzi la tot pasul. Dar iată că cei mai deştepţi oameni nu suntem noi, şi nici cei presupuşi, recte Carlos Slim, cel mai bogat din lume sau Bill Gates, creierul de la Microsoft. Un coreean, care ar putea trece drept "anonim", daca nu ar avea un IQ de peste 210, conduce topul celor mai deştepţi. Haideţi să vedem care sunt copiii sau adulţii geniali ai planetei.
1. Kim Ung Yong: Născut in 1962, a fost admis la universitate la 4 ani. A intrat în Cartea Recordurilor cu un IQ estimat la 210. La patru ani era capabil să citească în japoneză, coreeană, germană şi engleză. La cinci ani, rezolva ecuaţii diferenţiale şi calcule cu integrale. Invitat la o televiziune japoneză şi-a demonstrat fluenţa în chineză, spaniolă, vietnameză, tagalong, germană, engleză, japoneză şi coreeană. La trei ani, când alţi copii mâzgălesc cărţile de colorat, Kim a fost invitat să participe la cursurile de fizică ale Universităţii Hanyang, iar la şase ani, în loc să joace şotron, îşi petrecea timpul alături de savanţii de la NASA. A lucrat aici până în 1978, când s-a reorientat, alegând ingineria civilă, domeniu în care şi-a luat doctoratul. I s-a oferit ocazia să studieze în cele mai prestigioase universităţi din Coreea, dar a ales o universitate de provincie, unde lucrează şi în prezent.
2. Gregory Smith: Născut în 1990, a fost nominalizat al Premiului Nobel la 12 ani. Gregory Smith a învăţat să citească la doi ani, iar la 10 ani era deja student. Dar geniul este doar o latură a personalităţii lui Gregory. Când nu devorează orice carte îi cade în mână, băiatul bate globul în lung şi-n lat ca activist pentru drepturile copiilor. Este fondator al International Youth Advocates, o organizaţie care promovează pacea şi buna înţelegere între tinerii din întreaga lume. S-a întâlnit cu Bill Clinton şi Mihail Gorbaciov şi a ţinut discursuri la ONU. Astfel, Gregory a ajuns să fie nominalizat de patru ori (!!!) la Premiul Nobel pentru Pace. Ultima lui realizare? Şi-a luat permisul de conducere.
 
3. Akrit Jaswal: Chirurg la vârsta de şapte ani, cu un IQ de 146, Akrit a fost desemnat cel mai inteligent copil din India, ţară cu peste un miliard de locuitori. Akrit a intrat în atenţia publică în 2000, când a realizat prima operaţie chirurgicală. Avea doar şapte ani, iar pacienta lui, o fetiţă de opt ani, suferise arsuri grave la una din mâini, astfel că degetele sale erau lipite unul de celălalt. Deşi Akrit nu avea cunoştinţe medicale, a reuşit să-i desprindă degetele, astfel că fetiţa şi-a putut folosi mâna din nou. În prezent, studiază la Universitatea Chandigarh din India şi susţine că este pe cale să descopere un leac împotriva cancerului.
4. Michael Kevin Kearney: Născut in 1984, absolvent de facultate la 10 ani, ajunge profesor la 17. La vârsta de 10 ani a devenit cel mai tânăr absolvent de facultate. În 2008 a câştigat varianta americană a jocului de cultură generală „Vrei să fii miliardar?”. Michael a vorbit pentru prima dată destul de târziu, pe când avea patru luni! La şase luni, i-a spus medicului sau pediatru: „Am o infecţie la urechea stângă”, iar la zece luni deja ştia să citească. La patru ani lua punctaj maxim la un prestigios test de matematică, iar la şase ani termina liceul. A urmat Antropologia la o universitate americană, pe care a absolvit-o pe când avea doar 10 ani.

5. Saul Aaron Kripke: Fiul unui rabin, născut în 1940, la New York şi a crescut în Omaha, a fost invitat să predea la Harvard încă din timpul liceului. Când era în clasa a patra a descoperit algebra, iar când se afla încă în şcoala primară stăpânea deja geometria şi se apuca de filosofie. În adolescenţă, a scris o serie de eseuri, care ulterior s-au transformat în studii de logică formală. Pentru unul dintre acestea a primit invitaţia să predea la Harvard, ofertă pe care a refuzat-o, motivând: „mama a spus că ar fi cazul să termin mai intâi liceul şi apoi să merg la facultate”. Kripke este laureat al Premiului Schock, echivalentul premiului Nobel în filosofie. Este considerat cel mai mare filosof în viaţă.
 
 
Să auzim de bine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!