Că tot s-a terminat sesiunea de toamnă

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Am publicat până acum diverse „greşeli” comise de candidaţii la examenul de bacalaureat. Desigur, selecţia a fost superficială şi cât se poate de rezumativă, pentru că altfel, ar fi trebuit să public în totalitate lucrările prezentate cu ocazia respectivului examen...
Printr-un proces ale cărui resorturi intime îmi scapă, unii dintre ei au reuşit nu numai să treacă de acest examen, dar chiar au ajuns studenţi. Noua poziţie dobândită nu i-a împiedicat însă continuarea „greşelilor”. Iată câteva culese din foile de examen ale unor studenţi:
1. Charles Darwin a fost un naturalist care a scris despre organul speciilor.
2. Benjamin Franklin producea electricitate frecând dosul unor pisici.
3. Teoria evoluţiei speciilor a fost puternic respinsă deoarece îl făcea pe om să gândească.
4. Trei tipuri de vase de sânge sunt arterele, venele şi caterpilarele.
5. Procesul transformării aburului înapoi în apă se numeşte conversaţie.
6. Pământul face o rezoluţie la fiecare 24 de ore.
7. Simbolurile algebrice sunt folosite când nu ştii despre ce vorbeşti.
8. Pistolul unei flori este singura ei protecţie împotriva insectelor.
9. O soluţie suprasaturată este aceea care ţine mai mult decât poate ţine.
10. Un triunghi care are un unghi mai mare de 135 de grade se numeşte triunghi obscen.
11. Pentru fracturi: pentru a vedea dacă osul este rupt, mişcaţi-l uşor înainte şi răsuciţi-l.
12. Când miroşi un gaz fără miros, probabil este monoxid de carbon.
Ei, ce ziceţi? Aşa-i că sunt pe măsura celor de la examenul de bacalaureat? Bunele practici trebuie păstrate...
Să auzim de bine!

Perle din gândirea pre-matură (9)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Că poporul român este original şi inventiv o ştie oricine. Inclusiv FBI-ul când anchetează noile metode de spart ATM-urile... Că geniul se manifestă din pruncie este iarăşi un lucru dovedit. Şi o vom dovedi şi noi cu seria de „perle” care urmează. Pentru că numai nişte genii puteau emite asemenea cugetări. Cugetări culese în decursul anilor din lucrările diferitelor teze sau examene de bacalaureat.
- Vasile Blaga nu trăieşte în zilele noastre şi nu ştie cum e. Acum trebuie să ai maşină de calitate.
- E frumos să ai calităţi dar mai frumos e un iPhone.
- Lucian Blaga scrie poezii, Calitatile lui nu sunt porcării
- Nu este vorba despre Luceafărul Huilei cum ai crede la început ci despre o stea
- Poezia e despre dragostea dintre o fată şi o stea.
- Cătălina şi Cătălin erau muritori de rând.
- Luceafărul o lasă rece pe Cătălina cu versul "nemuritor şi rece"
- Cătălina era prinţesa, Cătălin era servitor iar Luceafărul era o stea.
- Ospătarul se combină cu prinţesa în cele din urmă.
- Cătălina era pe interes.
- Nici acum nu se ştie unde sunt primele două scrisori.
- Mircea cel Bătrân a venit să se închine.
- Scrisoarea a 3-a conţine de fapt o poezie.
- Mircea cel Bătrân nu era bătrân, era doar porecla.
- Din scrisoare lipseşte destinatarul şi expeditorul.
Nu, nu vreau să spun că noi suntem mai proşti ca alte naţii. Suntem aşa cum suntem, la fel ca alţii, nici mai buni şi nici mai răi. Doar că nu avem ocazia să cunoaştem şi din “perlele” altora.
Să auzim de bine!

Perle din gândirea pre-matură (8)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Că poporul român este original şi inventiv o ştie oricine. Inclusiv FBI-ul când anchetează noile metode de spart ATM-urile... Că geniul se manifestă din pruncie este iarăşi un lucru dovedit. Şi o vom dovedi şi noi cu seria de „perle” care urmează. Pentru că numai nişte genii puteau emite asemenea cugetări. Cugetări culese în decursul anilor din lucrările diferitelor teze sau examene de bacalaureat.
- Nam nici o ideie cum trebuiam să mai dezvolt ideia aceasta, că poiezia este compusă aşa că nam nici o emoţie pozitivă asupra ei.
 - Ladima, în opinia mea, este un personaj chiar şi imoral. Motivul spuselor mele este că Ladima era îndrăgostit de doamna T., da mereu stătea în pat cu prietena sa pe care o vedeai cu alţi bărbaţi.
 - Vitoria Lipan şi-a înmuiat bine picioarele în apa poporului român.
 - Poetul avea o fixaţia pe poza lui Ann pentru că atuncea, în vechime nu era Facebook ca să vadă toate panaramele dezbrăcate pe toţi pereţi. Şî ea perversa o lăsat poza ei în vitrină la foto pe unde ştia că trece poetul.
 - Se uita cu jenă la poza capului iubitei lui din vitrină la fotograf că făceau mişto băieţii de la terasă de iel. Fotografia avea buzele surâzătoare. Ia lăsat-o iubita lui ca atunci când este plecat cu treabă, el să nu uite de faţa ei.
 - Ann avea nişte trăsături de gen epic. Era epică. Sebastian era mai puţin epic deşi avea potenţial întrucât îi plăceau pozele, dar e mai mult curentul liric.
 - Jurnalul e mai puţin bun când la 16 ani mama găseşte scrise lucruri personale, că am luat bătaie s-au de ce fete îmi place.
 - Eminescu minţea în poezi cu viziunea lui despre lume cu iubire, cu sentiment, cu pus de suflet în relaţiea ce nu era el, nu era adevărat că am văzut şi la televizor că mergea şi prin locuri necurate şi că a murit de sifilis.
 - Cătălin Botezatu este un model în viaţă pentru orice fiinţă pentru că el ia fete din viaţa reală şi le duce şi le îmbracă la Bucureşti şi pe unele chiar mai adânc în Europa.
 - Pe lângă modelul meu în viaţă eu am şi modele în viaţă, care sunt animatoare, cu care mă înţeleg bine, cu unele merg chiar la ştrand, când nu sunt obosite noaptea după dans. Au o viaţă bună, deci aşa vreau să ajung şi eu.
 - Unii se nasc cu talent înăscut!
 - Bănel are cantitatea alergăturii dar îi lipseşte amarnic calitatea şutului.
 - Poţi să ai calităţi cât 10, dacă nai talent eşti rece. GHEAŢĂ
 - Lucian Blaga a ştiut să îşi folosească calităţile şi azi îl sărbătorim pe bancnota de 200 lei. Este una dintre cele mai mari bancnote româneşti, şi a fost răpus doar de 500 lei cu Eminescu care e artist.
 - Calificarea e piatra de fundătură a calităţii.
 - Lucian Blaga are mare talent şi rimă ca un poet.
 - Calităţile umane este bune.
Nu, nu vreau să spun că noi suntem mai proşti ca alte naţii. Suntem aşa cum suntem, la fel ca alţii, nici mai buni şi nici mai răi. Doar că nu avem ocazia să cunoaştem şi din “perlele” altora.
Să auzim de bine!

Perle din gândirea pre-matură (7)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Că poporul român este original şi inventiv o ştie oricine. Inclusiv FBI-ul când anchetează noile metode de spart ATM-urile... Că geniul se manifestă din pruncie este iarăşi un lucru dovedit. Şi o vom dovedi şi noi cu seria de „perle” care urmează. Pentru că numai nişte genii puteau emite asemenea cugetări. Cugetări culese în decursul anilor din lucrările diferitelor teze sau examene de bacalaureat.
- Ceahlăul este situat sus pe munte.
- Moş Dănilă sta pe vine să prindă vulturii de pene.
- Îl documentează bine pe gheorghiţă, îi face bagajul iar pe ultima sută de metri se gândeşte să meargă şi ea, pe Minodora dând-o la iernat. De aici Vitoria începe o nouă aventură în viaţa ei?
- Autorul descrie oraşele care s-au înălţat în moldova ele s-au construit în timpul nostru. Oraşele din Moldova sunt foarte numeroase la număr, cum este Iaşu şi alte oraşe mari şi frumoase care le plac străinilor foarte mult de frumuseţile din Moldova. Moldova în trecut era o ruină foarte imensă adică mare care în timpul lui Mircea cel Bătrân oamenii ziceau că apără această ruină şi s-au ţinut de cuvânt care şi azi mai există dar mai puţin dar tot mai sunt urme din care se vede că moldoveni au luptat cu atâta eroism pentru pamânt uni chiar şi-au jertfit viaţa pentru pământ din cauza aceasta populaţia nu era prea mare dacă în trecut nu ar fi murit atâtea vieţi omeneşti înseamnă că azi Moldova ar fi foarte mare atât de imensă că ar întrece şi oraşul Bucureşti. În Moldova este o veche populaţie că în trecut. au strigat (vrem pământ). Toate comitetele au început să se retragă atunci ca să treacă timpul?
- Românii se luptau cu arcuri, săbii, scuturi şi cu turcii.
- Din cauza că calistrat a sărit cu baltagu în aer, câinele simţitor l-a doborât dintr-o muşcătură de câine mortală.
- Ilie Cuţiu era botezat buză de iepure deoarece un iepure violent i-a luat buza şi a mestecat-o."
- Vitoria a chemat să vină procuratura să vadă în ce hal a ajuns soţul ei. Ea trăieşte într-un timp intim.
- Baltagul este un roman dureros că nu mai vine soţul acasă. Vitoria Lipan a jucat foarte bine în film şi a făcut un film bun.
- Vitoria l-a căutat şi până la urmă l-a găsit într-o stâncă cu capul rupt de baltag.
- Vitoria... "Era nelăsătoare, nelăsând moartea lui Nechifor să se termine aşa".
- Mie îmi place să scriu scrisori că atunci când scrii o scrisoare e ca atunci când stai de vorba cu un om şi îi spui ce ai pe sufletul tău şi el te ascultă când citeşte şi nu te poate contrazice vorbind ca atunci când îi spui ceva faţă în faţă.
- Îţi mulţumesc pentru sfaturile care mi le-ai dat înconcubinate cu învăţatul la matematică?
- Latina clasică este o limbă moartă, care nu se poate vorbi decât în scris. După căderea Imperiului roman, o parte din latina clasică defunctă a devenit bulgară. Limba română are la bază latina bulgară, amestecată cu elemente de dacă şi o groază de cuvinte slabe. În secolul al XV-lea, limba vorbită de popor era considerată vulgară şi n-o vorbea nimeni.
- Trubadurii arătau şi calităţile unei fete sau ale altui obiect.
- Alexandru Lăpuşneanu s-a ţinut de cuvânt atunci când a spus: De mă voi scula, prea mulţi am să popesc şi eu! Dovada că azi cel mai întâlnit nume este Popescu.
- Şcoala Ardeleană nu a avut propriu-zis sediu, din lipsă de fonduri austro-ungare.
- Deşi s-a ocupat mai mult cu turismul, Calistrat Hogaş vorbea latina la perfecţie.
- În această poezie, luna semnifică noaptea, şi asta înseamnă că a venit timpul acţiunilor care nu pot fi făcute ziua
- „Cu trup şi suflet“ înseamnă a avea încredere într-o persoană care te-a pătruns.
- O altă poezie la fel cu titlul Luna se referă deja la o lună mai capricioasă ce se plimbă pe cer întruna.
Nu, nu vreau să spun că noi suntem mai proşti ca alte naţii. Suntem aşa cum suntem, la fel ca alţii, nici mai buni şi nici mai răi. Doar că nu avem ocazia să cunoaştem şi din “perlele” altora.
Să auzim de bine!

Perle din gândirea pre-matură (6)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Că poporul român este original şi inventiv o ştie oricine. Inclusiv FBI-ul când anchetează noile metode de spart ATM-urile... Că geniul se manifestă din pruncie este iarăşi un lucru dovedit. Şi o vom dovedi şi noi cu seria de „perle” care urmează. Pentru că numai nişte genii puteau emite asemenea cugetări. Cugetări culese în decursul anilor din lucrările diferitelor teze sau examene de bacalaureat.
- Pe lângă această poezie Nichita Stănescu a mai scris şi un ou şi o sferă.
- Legile nescrise ale satului sânt respectate cu stricteţe de Vitoria, Gheorghiţă şi câinele lor.
- Metoda folosită de Ion pentru a pune mâna pe pământul Anei este însărcinarea.
- Versul "de la străbunii mei până la tine" explică distanţa în km, care există între poet şi rudele sale ce trăiau undeva la ţară.
- Dănilă Prepeleac era tovarăş de copilărie cu Ion Creangă şi cu el pleca iarna la săniuş.
- Eminescu a publicat frumoasa poezie "Pe lângă plopii Slăviteşti".
- La începutul fiecărei poezii eminesciene stă plantat câte un tei mai gros sau mai subţire în funcţie de câte strofe are poezia.
- Şi eroul, ca să nu fie găsit, se ascunse într-o pititoare.
- Când eroul muri împuşcat de nemţi pe câmp, simţi miros de mărar şi de pătrunjel.
- El mergea pe bicicletă cu picioarele goale, băgate în portbagaj.
- Ioana îi zise eroului să-i bage aparatul în priză.
- Când veni fata, băiatul îi mângîie pisoiul.
- Soldaţii îi urmăreau pe nemţi şi, cum îi vedeau că se urcă în avioane, săreau călare pe tunuri şi îi urmăreau pe tot aeroportul.
- Patima s-a pus pe capul oamenilor ca curca pe curcan.
- Personajele principale din povestirea "O oră din august" sînt: ofiţerul Roşu şi avioanele nemţeşti.
- Pe aeroportul Otopeni se luptau nemţii cu americanii, iar românii trăgeau, cu succes, când în unii, când în alţii.
- Gala Galaction se mai numea şi Grigore Pişulescu!!!
- Agripina nu avea decât doi copii, pentru că al treilea, Păunaş, nu mai contează, pentru că tot îl mânnca vulturii.
- Pe Tudor Şoimaru, dorul pentru Magda Orheianu îl trăgea jos de pe cal, mai-mai să pice!
- Orheianu sta drept pe cal, de parcă avea un băţ înfipt undeva.
- Magda îl iubea pe Tudor Şoimaru fără să ştie că acesta nu ştia limbi străine.
- În "Amintiri" apare copilăria fericită a puiului de ţăran Crenguţă Ionel.
- Privind atent plugul vede că e de fier şi privind şi mai atent ţăranul, Arghezi, ca un poet bun ce este, vede că e de bronz.
- Liviu Rebreanu are plăcerea de a ne aduce la cunoştinţă, în operele sale, iubirea de pamânt a ţăranului.
- Semnele de punctuaţie explică că limba română de aceea a apărut, ca să aiba virgule şi puncte.
- Tu nu ştii să înoţi, pentru că nu ai vrut să înveţi carte.
- Creangă a scris poveşti ca: "Cocoşul babei", "Găina leneşă", "Punguţa cu bani mărunţi", "Lupul şi capra".
- Vlaicu-Vodă era un funcţionar model care avea un randament deosebit ca domn.
- Sinonimul cuvîntului "pace" este "hai la război"!
- În drama "Apus de soare" Ştefan cel Mare era aşa de bătrân, încât picioarele nu-l mai ţineau, dar el mergea înainte cu inima.
Nu, nu vreau să spun că noi suntem mai proşti ca alte naţii. Suntem aşa cum suntem, la fel ca alţii, nici mai buni şi nici mai răi. Doar că nu avem ocazia să cunoaştem şi din “perlele” altora.
Să auzim de bine!

Perle din gândirea pre-matură (5)

Perle din gândirea pre-matură (5)
Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Că poporul român este original şi inventiv o ştie oricine. Inclusiv FBI-ul când anchetează noile metode de spart ATM-urile... Că geniul se manifestă din pruncie este iarăşi un lucru dovedit. Şi o vom dovedi şi noi cu seria de „perle” care urmează. Pentru că numai nişte genii puteau emite asemenea cugetări. Cugetări culese în decursul anilor din lucrările diferitelor teze sau examene de bacalaureat.
- Nilul este un fluviu rămas de pe vremea faraonilor.
 - Unul numit Don Quijote, a inventat o instalaţie eoliană care producea vînt.
 - La sesizarea lui Hamlet, un control inopinat a constatat că e ceva putred în Danemarca.
 - Sângele soldaţilor curgea dar el punea degetul pe gaura unde intrase glonţul şi sângele nu mai curgea.
 - Soldatul Ionescu avea o misiune importantă: belea ochii la avioane.
 - Încleştarea era mare. Aviaţia germană făcea des atacuri infanteristice.
 - La Otopeni erau numai gropi şi avioanele le ocoleau şi tunarii trăgeau după ele în zig-zag.
 - Şi tunarul ochi bine şi lovi avionul cu ţeava tunului.
 - După ce luptă mult timp, soldatului îi căzură creierii într-o gamelă.
 - Contemporanii lui Eminescu l-au urmărit ca să-i ghicească filozofia şi ca să-i caute nod în papură.
 - Din lumea satului ţâşnesc figuri memorabile ca: pupăza, cireşul şi altele care au completat acţiunea operei.
 - Liviu Rebreanu are un mare talent de scriitor de la 300 de pagini în sus.
 - Şi bietul Eminescu, scârbit de bişniţa societăţii sale şi că Veronica Micle îi făcea fiţe, intră într-o etapă nouă pe care mi-e ruşine s-o spun.
 - Tudor Şoimarul era apt de luptă, cu vizita medicală făcută.
 - Dragu-mi era satul meu şi pomul unde legă mama porcul! - citat din "Amintirile" lui Creangă.
 - Caragiale a scris nuvela "În vreme de război" fără a depune un mare efort fizic.
 - Eminescu este un mare clasic, pentru că se studiază între pereţii claselor.
 - În versurile: "Ce-ţi pasă ţie chip de lut/Dac-oi fi eu sau altul?" poetul ne vorbeşte despre aspectul fiinţei cu care Luceafărul este în gagicăreală şi ea îi spune că nu ştie dacă va fi al ei sau va fi altul.
 - Romanul "Răscoala" este conceput de Liviu Rebreanu sferic, pentru că începe şi se termină cu imaginea burţii lui Rogojinaru, care seamană cu o sferă.
 - La Humuleşti Ozana curgea limpede fără prea mari framântări sociale şi politice.
 - Moş Dănilă îşi făcu rugăciunea către Dumnezeu după ce muri.
 - Ştefan cel Mare a avut o soţie cuminte care stă în palat şi îl aşteptă să vină de la lupte ca să pună masa.
 - În acest text se analizează trăsăturile vitelor de la plug, căci aceste obiecte - boul şi vaca - sânt cele mai valoroase ale ţăranului.
 - Ion plecă spre casa Anei Baciu cu gândul la figuri mari ce se fac numai noaptea.
 - Nichita Stănescu a ştiut el de ce a pus virgulele şi punctele acelea în poezie şi nu mă bag eu în ce a făcut el.
Nu, nu vreau să spun că noi suntem mai proşti ca alte naţii. Suntem aşa cum suntem, la fel ca alţii, nici mai buni şi nici mai răi. Doar că nu avem ocazia să cunoaştem şi din “perlele” altora.
Să auzim de bine!

Perle din gândirea pre-matură (4)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

Că poporul român este original şi inventiv o ştie oricine. Inclusiv FBI-ul când anchetează noile metode de spart ATM-urile... Că geniul se manifestă din pruncie este iarăşi un lucru dovedit. Şi o vom dovedi şi noi cu seria de „perle” care urmează. Pentru că numai nişte genii puteau emite asemenea cugetări. Cugetări culese în decursul anilor din lucrările diferitelor teze sau examene de bacalaureat.

- Coşbuc ne spune liric că boierii să nu mai lovească în cei dezbrăcaţi şi goi, mai bine să le dea pământ arabil.

 - În multe poezii O. Goga a scos în evidenţă natura şi treieratul pe căldură.

 - Călinescu ne-a lăsat o carte foarte groasă, în care arată cum s-a înfiinţat literatura română şi ce scriitori au lucrat la origini.

 - Lucian Blaga povesteşte în versuri că pe vremea sa era atât de linişte ca dacă mergeai pe apă nu te scufundai iar în pomi se auzea cum creşteau sicrie.

 - Marin Preda a avut viaţă ca o pradă, de aceea a compus "Delirul".

 - Scriitorii care se consumă mult, mor.

 - Antarctica este un continent alb din cauza zăpezilor care nu se mai topesc odată.

 - Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.

 - Răscoala de la Bobâlna a început pe un deal şi s-a terminat în 1438.

 - Războiul de 100 de ani a durat puţin mai mult.

 - Zaharia Stancu a scris un roman desculţ. A fost şi şef de birou la scriitori.

 - Ion Barbu a scris şi o poezie din încrengătura moluştelor: "După melci".

 - Ghiţă o omoară pe Ana cu propria lui mână, băgându-i ghiara până-n gât.

 - În capitolul romanului "Morţii poruncesc celor vii" ce spun morţii aia trebuie să faci, că de nu...

 - Şi Stroe Orheianu când îl văzu pe Tudor Şoimaru zise în gând: Pe unde o scot, vere?!

 - Când armata începu să tragă cu tunul în ţărani, aceştia se priviră unii pe alţii şi ziseră: E pericol, domnule! asta parcă e din Caragiale...

 - Răscoala începu spre seară şi ţăranii îşi aprinseră lanternele ca să vadă drumul spre ciocoi.

 - Cu cât ne apropiem de izbucnirea răscoalei, cu atât ţăranii stau mai mult în cârciumă, ca să facă în ciuda boierului.

 - Şi când Petre Petre o văzu pe Nadina dezbrăcată îl gâdilă în talpi.

 - Faptul că găina babei Ioana îşi găsi obştescul sfârşit sub roţile maşinii boierului, declanşă răscoala.

 - Ţăranii loveau în boier cu ce aveau ei: cu una, cu alta...

 - Lui Ion, Florica nu-i aparţinea în întregime, fiindcă ceva din ea era şi a lui George Buluc.

- Sublocotenentul Roşu avea un singur ficat şi ăla găurit în trei părţi de un singur glonte.

 - Sergentul Ionescu era un om bun dar avea pingelele de la cizme rupte de intrau gloanţele prin ele!

 - Descoperirea Americii s-a produs într-un moment de neatenţie a pazei de coastă.

Să auzim de bine!

Perle din gândirea pre-matură (3)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

Că poporul român este original şi inventiv o ştie oricine. Inclusiv FBI-ul când anchetează noile metode de spart ATM-urile... Că geniul se manifestă din pruncie este iarăşi un lucru dovedit. Şi o vom dovedi şi noi cu seria de „perle” care urmează. Pentru că numai nişte genii puteau emite asemenea cugetări. Cugetări culese în decursul anilor din lucrările diferitelor teze sau examene de bacalaureat.

- Trebuie să facem o temeinică analiză, nu numai analitică, dar şi sintetică.

- Cristofel Columb a plecat în America unde s-a însurat cu o băştinoasă.

- Estuarul este o pâlnie care se bagă pe gura unui râu ca să se lărgească.

- Călin ţine de mână mireasa care are părul lung de fericire.

- Ea luptă să pună mâna pe dragostea flăcăului.

- Poetul îşi aşteaptă iubita ca împreună să cutremure o barcă.

- Ion Creangă s-a născut între anii 1887-1889.

- Este vorba de peripeţiile lui Robinson Crusoe după ce pleacă din Troia.

- Arhimede a fost grec de neam şi a murit aşa de barbari de fascişti hitlerişti. Asta când el studia în palatul său din Grecia. Şi cum el studia a intrat un soldat şi a zis dămio". Şi a zîs Arhimede că nu es. Aşa a zâs hitleristu nu eşi şi a băgat baioneta în el. Dar multe principi de fizică a rămas de la Arhimede printre care principiul lui Arhimede.

- Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasă fiind jefuit de nişte oameni invidioşi.

- În romanul "Răscoala" personajul principal este poporul şi marea masă a ţăranilor.

- Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viaţa sa.

- Ion suferă că nu are pământ dar o lipsa e că măcar în carte Rebreanu îl putea împroprietări.

- Capitala SUA este Casa Albă.

- În China trăieşte foarte multă lume care mănâncă o abundenţă de orez, se încheie la gât şi-a inventat guma de la capătul creionului.

- Sahara se află aşezată pe un nisip uscat, lipsa apei având în zonă o prezenţă statornică.

- În pădurile Amazoniei trăieşte o junglă fioroasă.

- Capitala Olandei este jumătate la Haga, jumătate la Amsterdam.

- Toate răscoalele au cerut pamânt care era ţinut sub talpă de boieri.

- Optica se ocupă cu studiul ochelarilor.

- Romanii i-au bătut crunt pe cartilaginezii din Cartagina.

- Lebăda moare de câte ori cântă.

- Animalele sălbatice trăiesc în pădurea zoologică.

- În dogmatism, gândirea devine rigidă, casantă.

- Punctul este o linie redusă la minimum.

- În caz de accident nu trebuie să fugi de la locul faptei fiindcă victima, dacă nu e lovita fatal, poate reţine numărul maşinii.

- Al. Vlahuţă a cules de pe drumuri multe peisaje pe care le-a descris cu un penel meseriaş.

Nu, nu vreau să spun că noi suntem mai proşti ca alte naţii. Suntem aşa cum suntem, la fel ca alţii, nici mai buni şi nici mai răi. Doar că nu avem ocazia să cunoaştem şi din “perlele” altora.

Să auzim de bine!

Perle din gândirea pre-matură (2)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

Că poporul român este original şi inventiv o ştie oricine. Inclusiv FBI-ul când anchetează noile metode de spart ATM-urile... Că geniul se manifestă din pruncie este iarăşi un lucru dovedit. Şi o vom dovedi şi noi cu seria de „perle” care urmează. Pentru că numai nişte genii puteau emite asemenea cugetări. Cugetări culese în decursul anilor din lucrările diferitelor teze sau examene de bacalaureat.

- În "Pastel" vedem o bătrână care aleargă agale prin liniştea nopţii cu tăciuni aprinşi în mână.

- Ca orice poezie simbolistă, această poezie a lui Bacovia ca lungime este scurtă.

- Aşa cum arată Ion Creangă, în familiile de ţărani bărbaţii erau numai nişte termeni ajutători asupriţi de femei.

- Mircea cel Bătrân sta la un discurs cu Baiazid. Acesta îl primeşte cu obrăznicie şi-l face în tot felul ca pe o albie de porci.

- Şi aşa, dând de bucluc, ţăranul din "Arendaşul român" pleacă mulţumit acasă.

- Poema "Mioriţa" circula pe bază orală, adică nu a fost scrisă din motive tehnice.

- În codru, acolo unde românul şi-a aflat totdeauna un sprijin, îşi va găsi şi tânăra fată fragii şi căpşunile ei.

- Fata de ţăran descrisă de George Coşbuc este o realitate palpabilă.

- Ciobanul "Mioriţei" a spus că la cap să-i puie diferite fluiere.

- Eminescu arată că fonfii, flecarii şi guşaţii se adunau în sfatul ţării să-şi satisfacă nevoile.

- Sinteza este o comparaţie. La teză nu scriem că la Eminescu găsim... la Labiş găsim nu ştiu ce. Sau ca la Eminescu găsim vara şi la ăla altceva. Nu aşa se face o sinteză. Principalul e să nu fie greşeli de ortografie.

- Pastelul nu este în fond decât sufletul poetului îmbălsămat în natură.

- Cei care comit greşeli sunt penibili de pedeapsă.

- Primăvara e cald şi păsărelele se întorc din ţările călătoare.

- Datorită geniului său, Ion Creangă a ajuns să fie tradus în toate colţurile ţării şi chiar peste hotare.

- Spre deosebire de tragedie, într-o comedie deznodământul se termină de obicei vesel.

- Căci, în definitiv, ce reprezintă un milion? Ia, şapte-opt sute de mii, colo!

- Atunci când un Aprod Purice îi dă calul său, acesta se face movilă pentru ca mai târziu să ajungă boier.

- Bătrânul Dan trăieşte într-o peşteră care-i dă un aspect grotesc.

- Tipătescu se purta cu nevasta lui Trahanache aşa ca şi cum ea n-ar avea soţ. Îi trimite scrisori de amor, vorbesc amândoi ca nişte îndrăgostiţi şi aşa mai departe.

- La începutul piesei, Caţavencu este agresiv pentru a admira scrisoarea, iar în finalul piesei când pierde scrisoarea este servil, lipsit de orice gest umil.

- Toate personagele din "O scrisoare pierdută" sunt lipsite de incultură.

- Deseori Caragiale demască moravurile moşierilor de a da nas copiilor lor.

- Poliţistul Prispanda vorbeşte numai cu perle.

- Ora exactă a plecării trenurilor e de obicei mai devreme sau mai târziu, cum e norocul.

- Acolo, la izvor, Labiş aude detunătura puştii care constituie moartea gingaşei fiare.

- La nunta lui Călin, popa este un bondar leneş şi gras care nu-i mai tace gura cântând cântece lăutăreşti.

Nu, nu vreau să spun că noi suntem mai proşti ca alte naţii. Suntem aşa cum suntem, la fel ca alţii, nici mai buni şi nici mai răi. Doar că nu avem ocazia să cunoaştem şi din “perlele” altora.

Să auzim de bine!

Perle din gândirea pre-matură (1)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

Că poporul român este original şi inventiv o ştie oricine. Inclusiv FBI-ul când anchetează noile metode de spart ATM-urile... Că geniul se manifestă din pruncie este iarăşi un lucru dovedit. Şi o vom dovedi şi noi cu seria de „perle” care urmează. Pentru că numai nişte genii puteau emite asemenea cugetări. Cugetări culese în decursul anilor din lucrările diferitelor teze sau examene de bacalaureat.

 - Poporul român s-a format prin căsătorirea bărbaţilor români cu fetele dacilor şi invers.

 - Ţăranii lui Creangă vorbesc o limbă fără greşeli de ortografie.

 - Văzând-o singură pe drum pe Vitoria, ţăranul a avut impresia că e nemăritată şi s-a comportat în consecinţă.

 - Caragiale este autorul schiţelor şi nuvelelor sale, ca să nu mai vorbim de teatru.

 - Anotimpurile care apar mai des în opera acestui mare poet al naturii sunt: primăvara, vara, toamna şi iarna.

 - Cea de-a doua fază a creaţiei lui Eminescu s-a deosebit de prima şi a urmat după aceasta.

 - După moartea părinţilor săi, Creangă şi-a trăit viaţa în continuare până în ultimii ani ai vieţii lui.

 - Pesonajele din "Neamul Şoimăreştilor" sunt reprezentative pentru secolul XVII pentru că au trăit epoca aceea.

 - Romanul "Răscoala" culminează la sfârşit cu un deznodământ tragic.

 - Din cauza condiţiilor grele, Eminescu a murit de foame toată viaţa.

 - În poezia lui Topârceanu gâzele, gândacii şi insectele, cum e coţofana, stau de vorbă: "Ce ne facem fetelor?"

 - Poetul cântă satul de care nu te mai poti despărţi odată ce l-ai părăsit.

 - Cruciadele sunt nişte războaie organizate de papalitatea nobilimii din orientul de apus pentru cuceriri de teritorii.

 - Datorită faptului că Lăpuşneanu chinuia pe boieri tăindu-le nasul, urechile, mâinile etc., el le-a devenit antipatic acestora.

 - Ludovic al XVI-lea era regele ţării. El ţinea cu Franţa deoarece era bun prieten cu Danton.

 - Ţărănimea era împotriva Franţei deoarece Franţa voia să ocupe ţara lor. Insurecţii din Paris auzind că Ludovic al XVI-lea ţine cu Franţa, la 1 august 1792 au propus să fie spânzurat. Franţa devine republică!

 - Coşbuc cânta fetele care vin la râu cu fusta ridicată până la brâu.

 - Paşa Hassan este rugat de Mihai să lupte ei amândoi, dar el fuge mişeleşte şi se luptă prin intermediul oştilor.

 - Viaţa albinelor e primejduită mereu de insecte ca: ţânţarul, viespea, şoarecele şi urşii care se urcă în fagi unde sunt albinele strânse în colonii şi depun miere.

 - Mie îmi plac poveştile-scrie un elev de 10 ani-fiindcă au în ele un melancolism care mă face să dorm.

 - Îmi plac poveştile-scrie colega lui de bancă-fiindcă sunt cu zâne care câteodată visez că sunt chiar eu.

- Întâmplările povestite s-au petrecut vara trecută, mai exact într-un sătuleţ oarecare.

Nu, nu vreau să spun că noi suntem mai proşti ca alte naţii. Suntem aşa cum suntem, la fel ca alţii, nici mai buni şi nici mai răi. Doar că nu avem ocazia să cunoaştem şi din “perlele” altora.

Să auzim de bine!