Româncele noastre (8)

Tuturor celor prezenți și viitori, salutare!
Lola Bobescu. Lola Violeta Ana-Maria Bobescu. Diva cu vioara. Incredibil de talentată, elegantă şi atât de chic. Cea despre care maestrul Yehudi Menuhin spunea că e "cea mai mare violonistă a secolului XX" s-a născut la 9 august 1919 în Craiova  și a decedat la 4 septembrie 2003 în Spa/ Belgia. Studiile muzicale le-a început de la vârsta de 5 ani cu tatăl său, compozitorul și dirijorul Aurel Bobescu, continuându-le la École Normale de Musique din Paris cu Marcel Chailley (vioară) și la Conservatoire National de Musique din Paris cu Jules Bucherit, obținând la absolvire "Prix d'Excellence". A luat lecții particulare de vioară și cu George Enescu și cu Jacques Thibaud. A debutat la vîrsta de 6 ani în Craiova, cu un recital de vioară acompaniată la pian de Aurel Bobescu, stârnind senzație. Lola Bobescu a cucerit o faimă internațională la 17 ani, apărând la Paris cu orchestra Colonne sub bagheta lui Paul Paray, unde a interpretat Concerto roumain de Stan Golestan.
Lola Bobescu a fost profesoară de vioară la Conservatorul din Liège și la Conservatorul regal din Bruxelles. Lola Bobesu a colaborat cu marile ansambluri orchestrale ale lumii, precum Filarmonicile din Berlin și Londra, orchestrele franceze Colonne, Pasdeloup și Lamoureux, orchestra Concertgebouw din Amsterdam, La Suisse Romande din Geneva, orchestra Accademia Santa Cecilia din Roma. Doamnelor și domnilor, geniala Lola Bobescu!

Să auzim de bine!

Româncele noastre (6)

Tuturor celor prezenți și viitori, salutare!
A fost considerată cea mai inteligentă femeie din Franţa. Frumuseţea ei i-a făcut pe prinţul Wilhelm, moştenitorul tronului Germaniei şi pe regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei să se îndrăgostească nebuneşte de ea. Talentele ei scriitoriceşti au fost recompensate de către Academia franceză. Era o prezenţă spectaculoasă. Casa Dior, a cărei reclamă vie fusese decenii, realiza pentru ea haine speciale, tunici somptuoase, lungi până în pământ. Doamnelor și doamnelor, inegalabila Martha Bibescu!

Să auzim de bine!

Româncele noastre (5)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Născută în Bucureşti, în familia unui avocat. În 1930, Lizica Codreanu deschidea prima sală de Hatha Yoga din Paris. Lumea bună pariziană era înnebunită de noua descoperire a româncei, iar revista Vogue scria despre balerina româncă, avangardista dansului modern, prietena lui Tzara şi muza lui Brâncuşi. A colaborat cu Fernand Léger, Sonia Delaunay, Darius Milhaud sau Marcel Mihalovici. A pozat pentru marele Brâncuşi în cadrul unor fotografii făcute pe tema Gymnopediilor lui Erik Satie. A studiat baletul clasic cu Valadina şi Nijinska. Moare în 1993 fiind elogiată de Biblioteca Naţională Franceză în 1995.
Doamnelor şi domnilor, avangardista noastră cea mai cunoscută, Lizica Codreanu!

Să auzim de bine!

Româncele noastre (4)

Tuturor celor prezenți și viitori, salutare!

S-a născut în România, într-o familie boierească basarabeană. Nadia Gray (Herescu) s-a născut la 23 noiembrie 1923, Bucureşti și a decedat la 13 iunie 1994 la New York). S-a născut dintr-un tată rus şi o mamă basarabeancă şi se numea Nadia Kujnir-Herescu. I-a frânt inima lui Ionel Teodoreanu, iar la 16 ani s-a măritat cu celebrul prinţ Constantin („Bâzu") Cantacuzino, aviator în timpul războiului. Împreună cu acesta, a părăsit România la sfârşitul anilor 1940.
După al Doilea Război Mondial, la instaurarea comunismului s-a refugiat la Paris. Mai târziu, cuplul avea să se stabilească în Spania. A debutat în film în 1949. Cel mai cunoscut rol al său a fost în La dolce vita (1960), capodopera lui Fellini.
A plecat la Hollywood cu al doilea soţ, Gray, tatăl Lindei Gray din serialul Dallas, a jucat în filme cu Audrey Hepburn şi Frank Sinatra. S-a lăsat de cinema ca să devină "socialité" la New York.
Doamnelor şi domnilor, frumoasa Nadia Gray!

Să auzim de bine!



Româncele noastre (3)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

S-a născut lângă Turda, a fost vândută ca sclavă la târgul din Vidin, a scăpat din haremul Paşei. A devenit o lady la curtea Reginei Victoria şi e cunoscută de toată lumea ca una din primele femei-explorator din lume. Florica Sas (n. 6 august 1841, Aiud, Imperiul Austriac-d. 11 martie 1916, Newton Abbot, Devon, Anglia). Ungurii şi englezii socotesc că ar fi fost fiica unui vornic secui numit Szász, iar nemţii o consideră fiica nelegitimă a unei familii săseşti sau a unui grof austriac numit Sass sau von Sass. Florica Maria Sas rămâne orfană la vârsta de 7 ani, în timpul tulburărilor legate de Revoluţia Română din 1848. A fost a doua soţie a cunoscutului explorator britanic Sir Samuel White Baker, pe care l-a însoţit în toate călătoriile sale spre izvoarele Nilului, până la lacul Albert din Africa. Ulterior este crescută într-un harem din Imperiul Otoman, al cărui stăpân o vinde în piaţa de robi din Vidin în 1859. Samuel White Baker, un aventurier englez de 37 de ani, se grăbeşte să o cumpere înaintea Paşei din Vidin, apoi fuge cu ea la Bucureşti. La 18 ani, Florica vorbeşte patru limbi: româna, maghiara, germana şi turca. Va învăţa, pe deasupra, engleza, araba şi kiswahili.
Doamnelor şi domnilor, inegalabila Florica Sas!

Să auzim de bine!

Româncele noastre (2)

Tuturor celor prezenți și viitori, salutare!
Prima femeie comandor a Legiunii de Onoare, membră a Academiei române, franceze şi belgiene. A fost fashion-icon-ul Europei în Belle Epoque, admirată şi adorată de Poust, Cocteau, Colette, Rodin, Paul Valery sau Gide.
Vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului al XX-lea, Anna de Noailles (n. 15 noiembrie 1876, Paris–d. 30 aprilie 1933, Paris) s-a născut în familia Brâncoveanu, dintr-o mamă grecoaică, Raluca Musuruş şi un tată român, prinţ Brâncoveanu, Grigore Brâncoveanu. Mama ei, fiica lui Musuruş-paşa, ambasador al Turciei la Londra, în anii 1850 şi a Anei Vogoride, a fost o cunoscută muziciană, idolul compozitorului polonez Paderewski.
Debutul său poetic s-a produs în 1899, iar la scurt timp a publicat un volum antologic. În 1901, “Le Cœur innombrable” care a avut un succes remarcabil. A fost aleasă imediat membră a prestigioasei Académie Royale Belge de Langue et de Littérature Françaises şi apoi a exclusivistei Academii Franceze, care i-a acordat marele premiu pentru literatură. Salonul Anei de Noailles, de pe Avenue Hoche a atras ca un magnet pe unii din cei mai mari scriitori francezi Parisului secolului al XX-lea: Pierre Loti, Francis Jammes, Andre Gide, Gabriela Mistral, Colette, Paul Valéry, Jean Cocteau, Francois Mauriac, fraţii Daudet, Robert de Montesquiou, Paul Hervieu, Paul Claudel, Max Jacob.
Doamnelor şi domnilor, strălucitoarea Anna de Noailles, născută prinţesă Brâncoveanu!
Să auzim de bine!