"Am stat 13 în temniță pentru un popor de idioți". Petre Țuțea, filosof, (1902-1991)

miercuri, 16 ianuarie 2013

Ce cumpărăm (211)

7Days7 Days-Prăjitură cu cremă de cacao
de: Magda Marincovici
E mică. Frumos ambalată. Şi zice-se că e prăjitură cu cremă. Şi mai are ceva. Decor. Dar aţi citit din ce e făcut decorul? Dintr-un pumn de E-uri. Daţi la o parte decorul şi descoperiţi crema. Dar asta-i tot din E-uri. Ce mai rămane? Ambalajul.
În primul rând, specialistul nostru, profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, observă că etichetarea este făcută cu caractere care nu permit citirea de către consumator. La capitolul ingrediente, producătorul a fost generos. A pus cremă de cacao–29% (grăsimi vegetale parţial hidrogenate), zahăr–zaharoză, sirop de glucoză, apă, cacao pudră cu conţinut scăzut de grăsime–6%, umectand (E422–glicerol), lapte praf degresat, alcool, emulgator (E 322–lecitină din soia), aromă de vanilie (probabil artificială).
DECOR.
Prăjitura are şi un decor făcut din: zahăr–zaharoză, grăsimi vegetale parţial hidrogenate, lapte praf degresat, praf de zer, cacao pudră cu conţinut scăzut de grăsime, emulgator (E 322–lecitină din soia), aromă de vanilie, cacao pudră cu conţinut scăzut de grăsime, emulgator (E 471–mono şi digliceride ale acizilor graşi, esteri de propan 1–3, diol ai acizilor graşi E 477), E 475–săruri de sodiu ale acizilor graşi, E 322–lecitină din soia, agenţi de afânare (E 339–pirofosfat acid de sodiu), bicarbonat de sodiu, bicarbonat de amoniu, alcool, aromă de vanilie, sare–clorură de sodiu, acidifiant (acid citric–E 330), conservant (sorbat de potasiu–E 202).
CONCLUZIE.
Specialistul nostru atrage atenţia că "este un produs cu valoarea biologică foarte scăzută, dezechilibrat nutriţional, înalt procesat, conţinând grăsimi parţial hidrogenate (margarine soft) periculoase pentru sănătate. De asemenea, este bogat în zaharuri cu indice glicemic înalt periculoase pentru pancreasul endocrin, în chimicale de tipul conservanţilor, afânatorilor, emulgatorilor, cu potenţial alergen pentru persoanele sensibile. Nu are etichetare nutriţională, ceea ce nu permite aprecierea densităţii calorice a produsului şi componenţă în macro şi micronutrienți a produsului".
ÎNTREBARE.
Poate ne spune producătorul ce este natural în prăjitura Cake Bar. Această prăjitură nu are ce căuta pe masa persoanelor suferinde de diabet, a copiilor, a celor predispuşi la alergii şi astm. Evident vor uita că există acest desert persoanele suferinde de obezitate, constipaţie, de boli cronice cardiovasculare, neurodegenerative, inflamatorii. Iar pentru restul consumatorilor recomandarea clasică: cu cât mai rar cu atât mai bine. Deoarece prăjiturica asta bogată în chimicale face parte din categoria alimentelor junk food.
Preluare din Jurnalul Naţional, 11 Decembrie 2006

marți, 15 ianuarie 2013

Pedometrul pedofil

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
PEDOMÉTRU, pedometre, s. n. Aparat care înregistrează automat numărul de paşi efectuat de un pieton (şi viteza de deplasare). – Din fr. pédomètre.
PEDOFILÍE, pedofilii, s. f. (Med.) Atracţie sexuală faţă de copii. – Din fr. pédophilie.
Asta ne spune DEX-ul. Termenii par foarte apropiaţi datorită acelui prefix PEDO. Numai că, deşi dicţionarul ne spune că provin din limba franceză, eu rămân la părerea mea că provin din limba greacă din moment ce sunt obţinuţi prin alăturarea a câte două cuvinte greceşti. În primul caz, prefixul pedo provine din latinescul pedes=picioare la care s-a adăugat grecescul μέτρο/metro=a măsura, cuvântul rezultat având sensul de “măsură a picioarelor”, iar în al doilea caz provine din cuvintele greceşti παιδιά/pedia=copii şi φίλος/filos=prieten, cuvântul rezultat având sensul de “cel căruia îi plac copiii”. Indiferent însă de originea lor, cuvintele sunt cât se poate de diferite ca sens.
Imediat după 1989 un reporter, pe numele său Gaiţă, inaugurase o emisiune în care punea, prin diferite întrebări, cetăţenii ţării să justifice cunoaşterea sensurilor unor cuvinte. Şi îmi amintesc cu mare haz de unul din reportaje în care întrebase o doamnă dacă a făcut cuiva de petrecanie. În loc să răspundă cinstit, lăutăreşte, domne, nu’ş ce-i aia, doamna respectivă s-a hazardat în a răspunde că a vrut să-i facă odată de petrecanie fiului ei, dar nu a avut suficienţi bani... Mi-am amintit de această emisiune pentru că recent, mi-a fost dat să trăiesc o experienţă similară.
Drumurile repetate la farmaciile Dona mi-au adus o grămadă de puncte care, ulterior s-au transformat în premii. Fiind pus în situaţia de a alege unul dintre premii, am optat pentru un pedometru. Obiectul mi s-a părtut deosebit de util pentru menţinerea unui control mai riguros asupra distanţelor parcurse zilnic, eu fiind un fervent susţinător al mersului pe jos. Aşa că, ajuns acasă, am montat micul obiect la curea şi am purces la folosirea lui cotidiană.
Evident că obiectul, fiind amplasat într-un loc atât de accesibil şi vizibil, a început să stârnească curiozitatea interlocutorilor.
- Ce e chestia aia prinsă la cureau ta? mă întrebau cetăţenii republicii.
- Ce să fie? Este un pedometru, le răspundeam eu sincer, cum mă ştiţi.
- Şi ce face pedometrul ăla? îşi continuau ei interogatoriul.
- Îmi măsoară gradul meu de pedofilie, le răspundeam eu parşiv.
Mă credeţi că, exceptând câţiva colegi, nimeni nu a avut nicio reacţie de uimire sau de curiozitate la aflarea unei asemenea mărturisiri sinistre?
Să auzim de bine!