"Am stat 13 în temniță pentru un popor de idioți". Petre Țuțea, filosof, (1902-1991)
Se afișează postările cu eticheta apă minerală. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta apă minerală. Afișați toate postările

miercuri, 20 februarie 2013

Ce cumpărăm (246)

Bibo-Apă minerală cu aditivi alimentari
de: Cristina Andreea Călin
Galbenul de chinolină dă culoarea. Băutura are un strop de suc natural de lămâie, iar gustul de soc este obţinut din arome. Acestea sunt amestecate cu aditivi alimentari, unii dintre ei foarte nocivi.
BIBO "soc şi lămâie" este o "băutură răcoritoare carbogazoasă cu aromă de soc şi suc de lămâie". Ingredientele acestui produs sunt, după cum sunt înscrise pe etichetă: "apă naturală minerală Biborţeni–forajele F7+F8+F9, zahăr, dioxid de carbon, E 290, extract de lămâie, suc natural de lămâie (min. 0,7%), acidifiant: acid citric E 330, aromă, stabilizatori: gumă arabică E 414, gumă de esteri E 445, coloranţi: caramel cu sulfit de amoniu E 150d şi galben de chinolină E 104, conservant benzoat de sodiu E 211".
ANALIZĂ.
Produsul analizat este o băutură carbogazoasă aromată pe bază de apă naturală minerală, zaharoză, dioxid de carbon, extracte de lămâie şi aditivi alimentari. Apa minerală utilizată la fabricarea băuturii este mult mai sănătoasă şi indicată consumului decât produsul rezultat din ea, ne explică profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi. Deşi produsul nu are etichetă nutriţională, din compoziţie rezultă că are o cantitate ridicată de zaharoză. Coloranţii utilizaţi fac parte din categoria celor nocivi. E 104–galben de chinolină–poate provoca persoanelor sensibile alergii, astm, dermatite, sindrom de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare (ADHD). Acest colorant este interzis persoanelor cu sensibilitate la aspirină. Guma de esteri, E 445, este un aditiv alimentar care nu este încă evaluat complet din punct de vedere toxicologic, nefiind recomandat consumului frecvent. Datorită zahărului ascuns, puţini consumatori conştientizează că zilnic introduc în organism nebănuit de mari cantităţi de zahăr alb rafinat. Astfel încât se ajunge ca la un consum de un litru de băutură pe zi să consumăm aproximativ 100 g de zahăr.
CONCLUZII.
Produsul nu este indicat copiilor, supraponderalilor, obezilor, femeilor însărcinate şi care alăptează, alergicilor, persoanelor cu afecţiuni dermatologice, celor cu poliartrite reumatoide, astmaticilor, suferinzilor de maladii cardiovasculare, bolnavilor cu afecţiuni hepatice, renale, hipertensivilor, celor cu diferite tipuri de cancer, suferinzilor de afecţiuni neurodegenerative. Diabeticii vor cere sfatul medicului.
Preluare din Jurnalul Naţional, 18 Ianuarie 2008

sâmbătă, 9 februarie 2013

Ce cumpărăm (235)

Izvorul Minunilor-Apa în care nu ştim ce se 'scaldă'
de: Magda Marincovici
Izvorul Minunilor Stâna de vale, apă minerală necarbogazoasă (plată), este o apă naturală de masă, de calitate, indicată tuturor consumatorilor. Că e vară, că e iarnă, organismul nostru are nevoie de 1,5-2 litri de lichide şi o sursă bună de hidratare este chiar această apă minerală. Evident, adulţii care lucrează în condiţii de mediu deosebite au nevoie de o cantitate suplimentară de lichide.
INFORMAŢII NECLARE.
Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, spune că informaţiile oferite de eticheta acestei ape minerale sunt incomplete. "Pe etichetă nu este precizată calitatea microbiologică a apei. Pentru consumator ar fi util dacă s-ar inscripţiona şi alte date privind caracteristicile chimice ale apei cum ar fi: mineralizaţia totală, pH-ul, azotaţi, azotiţi. Astfel, dacă am şti gradul de mineralizare, am şti implicit, spre exemplu, dacă apa este oligominerală şi dacă poate fi băută fără restricţii ca apă de masă".
pH.
Potrivit profesorului dr. Mencinicopschi, reacţia apei sau pH-ul ne-ar putea oferi informaţii despre aciditatea sau alcalinitatea apei, utile în special suferinzilor de boli ale aparatului digestiv. Iar azotaţii şi azotiţii ne-ar da indicaţii despre o eventuală impurificare a sursei. Deşi este o apă de masă de bună calitate, chiar comparabilă cu cele mai bune mărci străine, indicată tuturor consumatorilor, totuşi persoanele cu suferinţe ale sistemului digestiv trebuie să fie precaute. Această apă poate fi folosită şi la prepararea alimentelor.
Preluare din Jurnalul Naţional, 07 Noiembrie 2006

miercuri, 6 octombrie 2010

Dar noi ce mai bem?

Sticla de apaTuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Un studiu realizat de trei cercetători ştiinţifici de la Facultatea de Ştiinţa Mediului din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, realizat în anul 2008, ne dă indicii despre calitatea apelor potabile şi minerale din România.
Studiul a fost realizat de Cristina Roşu, Andrei Vlaicu şi Simona Boiţă şi şi-a propus să răspundă la întrebarea: Care apă este mai sănătoasă şi propice consumului zilnic - apa minerală, apa plată sau apa de izvor?
Pe plan mondial sunt preocupări similare în evaluarea conţinutului de minerale din apele îmbuteliate în Suedia, Canada, India, Turcia, România, SUA, dar cele mai mari cantităţi de ape minerale vândute în lume provin din Italia şi Franţa, ţări în care legislaţia privind calitatea apelor este mai strictă decât în România. Scopul acestui studiu a fost de a evalua calitatea chimică a apelor îmbuteliate existente pe piaţa de retail din România şi compararea lor cu apa potabilă de la reţea şi apele de izvor.
Studiul cercetătorilor clujeni ne dă indicii asupra calităţii apelor româneşti şi a posibilităţilor de export pentru apele minerale, plate şi carbogazoase româneşti.
În acest scop, s-au studiat 30 de mărci diferite de ape îmbuteliate existente pe piaţa de retail din România (25 româneşti şi 5 străine). Au fost prelevate probe de apă potabilă din reţeaua de alimentare din municipiul Cluj-Napoca şi din municipiul Zalău, o probă de apă de izvor natural din Cluj şi două probe de apă de izvor natural din municipiile Blaj şi Zalău. Probele au fost analizate cu ajutorul multiparametrului WTWinolab 720 şi s-au determinat parametrii fizici ai apelor, care au fost comparaţi apoi cu standardul apei potabile din România şi cel din Uniunea Europeană.
Cu ajutorul aparatului RQ flex 10 Meck s-au determinat concentraţiile ionilor de calciu, magneziu, sodiu, clorură şi sulfat din cele 35 de probe analizate.
Apoi s-a stabilit compatibilitatea lor cu legislaţia apelor potabile din România, reglementată de Legea.458 /2002 şi completată de Legea 311/2004. Conform acestor legi:
Concentraţia maximă admisă (CMA) pentru sulfat este 250 mg/L, pentru clorură 250mg/L, pentru sodiu 200 mg/L, pentru ionii de calciu 100 mg/l şi pentru ionii de magneziu 50 mg/L. În cazuri excepţionale, pentru anumite ape minerale forte, se admit concentraţii maxime excepţionale (CMAE) de sulfaţi maxim 400 mg/L, calciu maxim 180 mg/L şi magneziu maxim 80 mg/L.
Cele 36 de probe analizate au fost: Borsec apă plată şi carbogazoasă, Bucovina apă plată şi carbogazoasă, Poiana Negri natural carbogazoasă şi carbogazoasă, Carpatina Forte şi Light, Izvorul Minunilor Stâna de Vale şi Izvorul Minunilor plată, Roua Munţilor carbogazoasă şi plată, Dorna carbogazoasă şi plată, Tuşnad albastru, Izvorul nou (Izvorul Zânelor) şi Tuşnad verde, Rarăul naturală carbogazoasă, Biborţeni Forte (mov) şi lejeră (verde); Zizin, Talea, Sport Calipso plată, Lipova naturală, Saint Amand, Vera Aqua, Evian, Vittel, Perrier, apă de izvor din municipiul Cluj Napoca zona Cora, apă de izvor din Zalău - Izvorul Crasnei, apă de izvor din municipiul Blaj, apă potabilă de la reţelele municipiilor Cluj Napoca şi Zalău.
Rezultatele obţinute arată că doar 26 de probe din cele 35 analizate respectă în linii mari legislaţia, adică 74,28 % din probe. Apele carbogazoase Borsec, Poiana Negri ambele probe, Bucovina carbogazoasă, Dorna carbogazoasă, Tuşnad albastru şi verde şi Biborţeni forte au pH 5,5, adică sub limita minimă admisă de legislaţia în vigoare.
Apa minerală Tuşnad verde şi albastră au indicele de conductivitate electrică peste limita maximă admisă, chiar şi în cazuri excepţionale (2.500 uS/cm).
Apele minerale carbogazoase Tuşnad verde şi albastră, Borsec, Poiana Negri ambele probe, Dorna carbogazoasă, Biborţeni forte şi lejeră au o concentraţie prea mare de ioni de calciu, peste limita maximă admisă în cazuri excepţionale (180 mg/L).
Apa minerală carbogazoasă Borsec, cele două probe de apă Biborţeni şi probele de Tuşnad verde şi albastră, depăşesc concentraţia maximă admisă excepţional pentru ionii de magneziu (conţin mai mult de 80 mg/L).
Concentraţia maximă de sodiu a fost depăşită, de asemenea, de către patru probe: Biborţeni forte şi lejeră, Poiana Negri carbogazoasă şi natural carbogazoasă, care conţin mai mult de 200 mg/L, aşa cum este prevăzut de legislaţia în vigoare.
Concentraţia ionilor de clorură şi sulfaţi a fost respectată de toate probele de apă analizate de cercetătorii clujeni. În raportul prezentat de echipa Universităţii din Cluj Napoca, se arată că doar 15 din cele 35 de probe analizate respectă integral toate normele legislative în vigoare.
În concluzie, o apă ideală de consum zilnic trebuie să fie necarbogazoasă, bogată în ioni de calciu şi magneziu, dar săracă în sodiu, cloruri, nitraţi şi sulfaţi şi doar o parte dintre apele plate, minerale şi carbogazoase comercializate în România respectă aceste standarde de calitate. Ele sunt: Borsec apă plată, Carpatina Forte şi Light, Roua Munţilor carbogazoasă şi plată, Dorna plată, Perla Harghitei minerală, Zizin, Sport Calipso apă plată, Lipova naturală, Vera Aqua, Evian, Vittel şi Perrier.
Doar 26 de probe din 35 analizate respectau legislaţia apei potabile pentru parametrul pH, adică 74,28 % dintre probele analizate. Toate probele care aveau pH prea acid erau carbogazoase sau natural carbogazoase. La parametrul conductivitate electrică, alte 6% dintre probele analizate au picat testul. Concentraţia cationilor de calciu şi magneziu era prea mic în 8 dintre cele 35 de probe studiate, iar patru probe aveau o concentraţie prea ridicată de sodiu (Na+)
Analizând conţinutul de minerale ale celor 35 probe de ape, cercetătorii au constatat că datele înscrise de producători pe etichete sunt corecte. Din păcate, cumpărătorii nu cunosc legislaţia în vigoare şi majoritatea nu citesc buletinul chimic înscris pe etichete. Consumul regulat de ape minerale carbogazoase cu conţinut prea ridicat de sodiu, calciu şi magneziu sau cu un pH impropriu, pot conduce în timp la îmbolnăvirea rinichilor, stomacului şi ficatului şi la agravarea bolilor cardio-vasculare. Aceste sortimente de ape minerale forte îmbuteliate nu sunt recomandate pentru consum regulat sau îndelungat: Biborţeni, Borsec, Tuşnad, Dorna, Poiana Negri, Izvorul Minunilor.
Apa potabilă de la reţeaua municipiilor Cluj, Zalău şi Blaj respectă în linii mari normativul standard privind calitatea apei.
Ca urmare a acestui studiu, cercetătorii clujeni au propus standardizarea de către toţi producătorii de ape îmbuteliate din România, a unei culori pentru capac, în funcţie de gradul de mineralizare al apei îmbuteliate, astfel încât consumatorii să înţeleagă mai bine ce cumpără din magazine şi efectele apei minerale pe care o consumă asupra stării lor de sănătate.
S-a propus următorul standard:
- pentru apele cu conţinut redus de minerale, ape plate, un capac de culoare albă;
- pentru apele cu un conţinut mediu de minerale, ape de izvor, un capac de culoare albastră;
- pentru apele minerale carbogazoase naturale un capac de culoare verde;
- pentru apele minerale îmbogăţite sau forte, ape minerale medicinale, un capac de culoare mov.
Normele de standardizare se referă în special la apele care au un conţinut ridicat de azotaţi şi nitriţi. În concluzie, apa ideală de consum zilnic ar trebui să fie necarbogazoasă, bogată în calciu şi magneziu, dar săracă în sodiu, cloruri şi sulfaţi. Probele de apă comercializate în România sau care provin de la reţea sau din surse naturale, respectă normele privind conţinutul de azotiţi şi azotaţi doar în proporţie de 50 % Se recomandă schimbarea periodică a sortimentelor de ape plate şi minerale consumate şi citirea cu atenţie a tabloului chimic de pe eticheta produsului. Este contraindicat consumul regulat de apă minerală carbogazoasă cu conţinut ridicat de sodiu pentru toate persoanele care suferă de afecţiuni cardio-vasculare. De asemenea, este contraindicat consumul regulat de apă minerală carbogazoasă pentru persoanele care suferă de boli ale rinichilor. Este interzis consumul de apă potabilă de la izvoare şi fântâni pentru care nu s-a făcut o analiză a calităţii apei şi nu exista un buletin chimic şi un aviz favorabil de consum.
Unele companii din România care îmbuteliază ape plate şi minerale s-au aliniat deja la noile norme de standardizare propuse de cercetătorii clujeni, iar culorile capacelor pot ajuta consumatorii să aleagă în cunoştinţă de cauză apa pe care o cumpără din rafturile magazinelor.
În acelaşi timp, este foarte important să informăm consumatorii asupra acestui studiu şi să-i ajutăm să bea apă sănătoasă, calitativ superioară şi să aleagă din rafturile magazinelor în cunoştinţă de cauză.
BIBLIOGRAFIE:
1. Feru A, 2004, Bottled mineral waters in Romania, Enviromental Geology
2. Roşu C, Costin D. 2008, Concentraţia ionilor anorganici în apele îmbuteliate de pe piaţa de retail din România
3. www.mmediu.ro/legislatie
4. Garzon, Eisenberg 1998, Variation in the mineral content of commercially available bottled waters. Implication for health and disease
5. Rosborg, Gerrardson, Olson, 2005, Concentration on inorganic elements in bottled waters on the Swedish market, Enviromental Geochemistry and Health
6. International Journal of Life Quality and Enviromental Health Research, USA, 2009
Data: 31.10.2009
Sursa: Simona Botezan-corespondent SUA
Să auzim de bine!