Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Pe parcursul episoadelor de la sfârșitul anului trecut în care prezentam bilanţul catastrofal al economiei româneşti după douăzeci şi doi de ani, menţionam faptul că niciunul dintre guvernele care au funcţionat în această perioadă, niciunul dintre partidele care se intitulau româneşti sau istorice, niciunul din politicienii care se băteau cu pumnii în piept că ei vor muri luptând pentru ţară, ei bine, nicunul dintre aceştia nu a prezentat şi nu a susţinut nici cel mai mic proiect privind susţinerea vreunei ramuri economice.
Am avut o industrie producătoare de rulmenţi? A fost făcută praf. Am avut o industrie constructoare de tractoare? A fost făcută praf. Am avut o industrie electrotehnică? A fost făcută praf. Niciun singur leu nu a fost folosit din privatizările nesfârşite şi fără de rost pentru a susţine sau încuraja vreuna din ramurile economiei româneşti.
Am ştiut să vindem tot, iar ce nu s-a putut vinde, am furat sau distrus în numele lăcomiei şi nu în cel al recapitalizării sau retehnologizării. Pe cadavrul în descompunere al unei economii puternice şi de sine stătătoare am dansat o horă a lăcomiei şi a furtului, pentru că toţi, dar absoluţi toţi jucătorii importanţi şi-au dat mâna. Dovadă este chiar faptul că, până acum, nimeni nu a fost pedepsit. Niciun director de bancă care a devalizat finanţele ţării nu a fost pedepsit şi bunurile nu i-au fost scoase la mezat, niciun director care a falimentat uzine întregi nu a fost sancţionat şi nu i s-a vândut la licitaţie ultimul scaun din casă, nimeni nu a păţit nimic, indiferent de funcţie sau de distrugerile provocate.
Iată mai jos câteva imagini despre căile ferate dintr-o ţară comunistă, o ţară în care drepturile omului sunt sau nu respectate, dar în care drepturile ţării sunt cu siguranţă. Imagini care vorbesc despre ce pot face nişte oameni gospodari atunci când li se dau nişte bani pe mână.
Pe parcursul episoadelor de la sfârșitul anului trecut în care prezentam bilanţul catastrofal al economiei româneşti după douăzeci şi doi de ani, menţionam faptul că niciunul dintre guvernele care au funcţionat în această perioadă, niciunul dintre partidele care se intitulau româneşti sau istorice, niciunul din politicienii care se băteau cu pumnii în piept că ei vor muri luptând pentru ţară, ei bine, nicunul dintre aceştia nu a prezentat şi nu a susţinut nici cel mai mic proiect privind susţinerea vreunei ramuri economice.
Am avut o industrie producătoare de rulmenţi? A fost făcută praf. Am avut o industrie constructoare de tractoare? A fost făcută praf. Am avut o industrie electrotehnică? A fost făcută praf. Niciun singur leu nu a fost folosit din privatizările nesfârşite şi fără de rost pentru a susţine sau încuraja vreuna din ramurile economiei româneşti.
Am ştiut să vindem tot, iar ce nu s-a putut vinde, am furat sau distrus în numele lăcomiei şi nu în cel al recapitalizării sau retehnologizării. Pe cadavrul în descompunere al unei economii puternice şi de sine stătătoare am dansat o horă a lăcomiei şi a furtului, pentru că toţi, dar absoluţi toţi jucătorii importanţi şi-au dat mâna. Dovadă este chiar faptul că, până acum, nimeni nu a fost pedepsit. Niciun director de bancă care a devalizat finanţele ţării nu a fost pedepsit şi bunurile nu i-au fost scoase la mezat, niciun director care a falimentat uzine întregi nu a fost sancţionat şi nu i s-a vândut la licitaţie ultimul scaun din casă, nimeni nu a păţit nimic, indiferent de funcţie sau de distrugerile provocate.
Iată mai jos câteva imagini despre căile ferate dintr-o ţară comunistă, o ţară în care drepturile omului sunt sau nu respectate, dar în care drepturile ţării sunt cu siguranţă. Imagini care vorbesc despre ce pot face nişte oameni gospodari atunci când li se dau nişte bani pe mână.
Să auzim de bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!