Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
De când e lumea şi pământul, preţurile au crescut, cresc şi vor creşte. S-a ieftinit preţul maselor plastice care intră în componenţa unui autoturism şi vă aşteptaţi să scadă preţul acestuia? Nici vorbă, pentru că noul autoturism va fi dotat cu un modul electronic de detectare a culorii pantalonilor, ceea ce va duce la creşterea preţului noului autoturism. Şi acest fenomen se petrece în orice domeniu, indiferent de ţară sau regim social, indiferent de natura produsului sau a activităţii. Inclusiv în domeniul asigurărilor. Aşa că, haideţi să vedem astăzi unul din motivele reale care duc la creşterea preţului asigurărilor.
Mă deplasez în formaţia ordonată pe podul Grant spre Giuleşti. Am folosit termenul cazon de „formaţia ordonată” nu pentru că mi-ar fi ordonat cineva asemenea lucru, ci pentru că aglomeraţia şi traficul mă obligă la aceasta.
Podul se clatină amaninţător din când în când, coloana mai înaintează, şoferii îşi mai arată câte un deget dar, în general, situaţia pare sub control. Cu excepţia unui flăcău pe care îl văd oprind brusc în spatele meu, aproape lipit de bara din spate. Vă spun cu sinceritate că nu agreez asemenea stil vitejesc de condus, bun pentru impresionarea piţipoancelor. Nu pentru că am ceva de împărţit cu cocalarii sau piţipoancele, ci pentru că îmi împiedică o eventuală manevră de ieşire de pe bandă în cazul în care sunt nevoit să folosesc marşarierul.
Urmăresc comportamentul ipochimenului şi observ că persistă în a se lipi de bara maşinii mele ori de câte ori se opreşte coloana. Şi ceea ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat. Coloana se pune în mişcare, iar după doi metri se opreşte. Opresc şi eu, dar nu şi pilotul zurbagiu din spatele meu. De fapt opreşte, dar într-un târziu şi proptindu-se în blocul de lumini de pe partea stângă.
Cobor, coboară, îl deposedez brusc de acte până la o eventuală lămurire a situaţiei şi constat că geamul blocului de lumini este plesnit. Îi aduc cuvenitele mustrări pentru stilul lui tembel de condus şi constat că flăcăul este cooperant, ceea ce mă determină să-i promit că îi voi restitui actele după ce facem procesul verbal de constatare.
Ei, până aici cum vi s-a părut? Un banal eveniment de circulaţie soldat cu împăcarea părţilor, eveniment asemenea multor altora petrecute zilnic pe cuprinsul frumoasei noastre patrii. Ce urmează? Păi, ce să urmeze? Deplasarea la asigurător pentru constatare şi la service pentru remediere. Simplu, nu? Da, şi chiar simplu a fost. Numai că de aici încolo intervine partea grea, “hard” cum se spune pe la noi, prin Drumul Taberei. Asigurătorul şi-a făcut pozele, a completat formularele şi subsemnatul s-a dus la service-ul agreat de asigurător. Subliniez cuvântul agreat. Pentru că, la propunerea mea, bazată pe unele relaţii în domeniu, de a aduce eu blocul de lumini la un preţ de cel mult două sute de lei mi s-a răspuns răspicat că nu se poate, procurarea pieselor şi repararea se poate face numai în unităţile service agreate de asigurător, unităţi cu care are contract. Şi acum vine bomba luminoasă şi financiară! Noul bloc mi se montează, totul arată minunat, inclusiv decontul lucrării care, la rubrica preţ bloc lumini are valoarea de 4.000 de lei! Patru zeci de milioane de lei vechi pentru un bloc de lumini pe care eu îl procuram cu două milioane de lei vechi. Nou, din magazin.
Să auzim de bine!
De când e lumea şi pământul, preţurile au crescut, cresc şi vor creşte. S-a ieftinit preţul maselor plastice care intră în componenţa unui autoturism şi vă aşteptaţi să scadă preţul acestuia? Nici vorbă, pentru că noul autoturism va fi dotat cu un modul electronic de detectare a culorii pantalonilor, ceea ce va duce la creşterea preţului noului autoturism. Şi acest fenomen se petrece în orice domeniu, indiferent de ţară sau regim social, indiferent de natura produsului sau a activităţii. Inclusiv în domeniul asigurărilor. Aşa că, haideţi să vedem astăzi unul din motivele reale care duc la creşterea preţului asigurărilor.
Mă deplasez în formaţia ordonată pe podul Grant spre Giuleşti. Am folosit termenul cazon de „formaţia ordonată” nu pentru că mi-ar fi ordonat cineva asemenea lucru, ci pentru că aglomeraţia şi traficul mă obligă la aceasta.
Podul se clatină amaninţător din când în când, coloana mai înaintează, şoferii îşi mai arată câte un deget dar, în general, situaţia pare sub control. Cu excepţia unui flăcău pe care îl văd oprind brusc în spatele meu, aproape lipit de bara din spate. Vă spun cu sinceritate că nu agreez asemenea stil vitejesc de condus, bun pentru impresionarea piţipoancelor. Nu pentru că am ceva de împărţit cu cocalarii sau piţipoancele, ci pentru că îmi împiedică o eventuală manevră de ieşire de pe bandă în cazul în care sunt nevoit să folosesc marşarierul.
Urmăresc comportamentul ipochimenului şi observ că persistă în a se lipi de bara maşinii mele ori de câte ori se opreşte coloana. Şi ceea ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat. Coloana se pune în mişcare, iar după doi metri se opreşte. Opresc şi eu, dar nu şi pilotul zurbagiu din spatele meu. De fapt opreşte, dar într-un târziu şi proptindu-se în blocul de lumini de pe partea stângă.
Cobor, coboară, îl deposedez brusc de acte până la o eventuală lămurire a situaţiei şi constat că geamul blocului de lumini este plesnit. Îi aduc cuvenitele mustrări pentru stilul lui tembel de condus şi constat că flăcăul este cooperant, ceea ce mă determină să-i promit că îi voi restitui actele după ce facem procesul verbal de constatare.
Ei, până aici cum vi s-a părut? Un banal eveniment de circulaţie soldat cu împăcarea părţilor, eveniment asemenea multor altora petrecute zilnic pe cuprinsul frumoasei noastre patrii. Ce urmează? Păi, ce să urmeze? Deplasarea la asigurător pentru constatare şi la service pentru remediere. Simplu, nu? Da, şi chiar simplu a fost. Numai că de aici încolo intervine partea grea, “hard” cum se spune pe la noi, prin Drumul Taberei. Asigurătorul şi-a făcut pozele, a completat formularele şi subsemnatul s-a dus la service-ul agreat de asigurător. Subliniez cuvântul agreat. Pentru că, la propunerea mea, bazată pe unele relaţii în domeniu, de a aduce eu blocul de lumini la un preţ de cel mult două sute de lei mi s-a răspuns răspicat că nu se poate, procurarea pieselor şi repararea se poate face numai în unităţile service agreate de asigurător, unităţi cu care are contract. Şi acum vine bomba luminoasă şi financiară! Noul bloc mi se montează, totul arată minunat, inclusiv decontul lucrării care, la rubrica preţ bloc lumini are valoarea de 4.000 de lei! Patru zeci de milioane de lei vechi pentru un bloc de lumini pe care eu îl procuram cu două milioane de lei vechi. Nou, din magazin.
Să auzim de bine!