"Am stat 13 în temniță pentru un popor de idioți". Petre Țuțea, filosof, (1902-1991)

vineri, 31 mai 2013

Legături periculoase

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare! Nu cunosc datele ultimului recensământ planetar, dar presupun că cifra de şase miliarde se apropie de valoarea reală. Presupunând o distribuţie egală a sexelor, ar rezulta un număr de trei miliarde de reprezentante ale sexului feminin şi alte trei miliarde de reprezentanţi ai sexului masculin. Să mai presupunem, aşa, de dragul discuţiei, că jumătate dintre aceste reprezentante şi jumătate dintre aceşti reprezentanţi nu îndeplinesc condiţiile de a se putea căsători legal (vârstă, stare socială, limitări legale etc). Să mai presupunem, tot de dragul discuţiei, că jumătate din cei rămaşi sunt homosexuali sau lesbiene. Asta ar însemna că tot ne mai rămâne un număr de şapte sute cincizeci de milioane de femei pentru un număr egal de bărbaţi. Chiar şi aşa, numărul este uriaş şi implică un număr la fel de uriaş de opţiuni în cazul când o femeie sau un bărbat doresc să se căsătorească. Şi cu asta, lucrurile par lămurite.
Ei bine, asta este o socoteală pentru oameni banali, comuni, obişnuiţi, cum le spunem noi, cei din Drumul Taberei. Pentru că, în cazul “vedetelor”, fie ele româneşti sau internaţionale, lucrurile stau complet diferit. Cântăreaţa A se mărită cu fotbalistul B dar nu oricum, ci după ce acesta a divorţat de manechinul C. La rândul ei, cântăreaţa A a fost şi ea măritată anterior cu actorul D, actor care a fost căsătorit anterior cu cine? Exact, cu manechinul C. Dar fotbalistul B nu rămâne neconsolat, ci el se combină cu E, care e soţia creatorului de modă F. Creatorul de modă nu a stat cu mâinile în sân până atunci, ci a fost căsătorit cu cântăreaţa A. În acest timp, fotomodelul G se bagă între cântăreaţa A şi fotbalistul B, care divorţează şi se căsătoreşte cu ea. Divorţul l-a obţinut uşor pentru că ea, cântăreaţa A, îi strică căsnicia pilotului de curse H, iar pilotul, pentru că lui îi place de E, soţia creatorului de modă. Dar căsătoria fotbalistului B nu ţine mult pentru că pe fir intră chitaristul I, cel care fusese căsătorit anterior cu cântăreaţa A de care divorţase ca să se căsătorească cu manechinul C. Manechinul C nu este nici ea la prima căsătorie, pentru că a fost căsătorită anterior cu pilotul de curse H, de care divorţase ca să se mărite cu prezentatorul de meteo J, fost amant al lui E, soţia creatorului de modă. Prezentatorul J nu vine la nuntă cu mâna goală, ci are şi el o căsătorie la activ cu K, soţia pilotului de curse H.
Urmărind acest ciclu pe parcursul unei perioade nu mai mari de doi ani, observăm cu uşurinţă că are loc o rotaţie a cadrelor, o permutare între membrii aceleiaşi secte, cea a “vedetelor”, sectă în care nimic nu intră, nimic nu iese, sectă în care toate femeile râvnesc doar la bărbaţii celorlalte „vedete” feminine, iar bărbaţilor nu le plac decât nevestele celorlalte „vedete” masculine. Grea şi tristă viaţă trebuie să aibă vedetele în condiţiile acestor limitări...
Să auzim de bine!

joi, 30 mai 2013

Fixuri şi obsesii zodiacale (4)

CAPRICORN. 22 decembrie–20 ianuarie. "ASCULTA-MĂ PE MINE". Cum e zodia asta? Introvertit, încăpăţânat şi suspicios, Capricornul are multe complexe, dar şi le ascunde cu diplomaţie. Ce "păsărele" are? Obsesia lui primordială este aceea de a deţine controlul. De-asta e mereu în gardă şi se străduieşte continuu, încărcându-se cu atâtea responsabilităţi. Toate acţiunile lui au un scop. Iar scopul, oricare ar fi, e menit să-i asigure controlul asupra oamenilor şi situaţiilor. Convins că are mereu dreptate, se consideră dator să dea sfaturi şi îndrumări. Dacă nu e ascultat, poate recurge la strategii subtile şi chiar la manipulare pentru a te aduce acolo unde vrea. Mult-trâmbiţata lui modestie e o balivernă-în realitate, Capricornul este extrem de ambiţios şi de orgolios. Totuşi, alături de Scorpion, este una din "piesele de rezistenţă" care mişcă lumea înainte şi care merită atenţie şi consideraţie. Când “face urât”? Dacă îl jigneşti sau îi strici planurile nu uită şi nu iartă. Nu are simţul umorului şi nu e maleabil.
VĂRSĂTOR. 21 ianuarie–19 februarie. "ÎŢI SPUN DREPT...". Cum e zodia asta? Originalul" zodiacului, Vărsătorul, e plin de contradicţii şi paradoxuri. E un revoluţionar cu ciudate tendinţe tiranice, un liberal capabil de uimitoare idei fixe, un nonşalant cu surprinzătoare accese paranoice, un singuratic cu nevoi sociale foarte marcate. Este vizionar şi utopic, altruist şi egoist deopotrivă. Cu toate că nu ezită să spună exact ce gândeşte, fără să-i pese de consecinţe, se întâmplă deseori să facă tocmai pe dos faţă de ceea ce le predică altora. Înzestrat cu multă vitalitate şi cu o personalitate distinctă, indiferent că e tipul savantului distrat sau al răzvrătitului agitat, te surprinde cu cele mai neaşteptate manifestări. Când “face urât”? Independent şi încăpăţânat, se enervează instantaneu când e contrazis sau nu e lăsat să facă ce vrea. Din fericire, îi trece repede. Iar oamenii îl iubesc, fiindcă e prietenos, săritor, optimist şi îi contaminează cu entuziasmul lui uneori atât de copilăros.
PEŞTI. 20 februarie–20 martie. "DEPINDE...". Cum e zodia asta? Enigmatici, evazivi, iraţionali şi impredictibili, Peştii sunt cei mai derutanţi produşi ai zodiacului. "Funcţionează" numai pe bază de emoţii, percepţii, impresii şi intuiţii. Majoritatea sunt atinşi de "sidromul relativităţii" (Einstein a fost Peşte!). Ei ştiu că realitatea nu e niciodată una singură, ci că are foarte multe faţete. Sunt maeştri în "arta aburirii". Pentru unii alunecoşi, pentru alţii fascinanţi, Peştii sunt plini de toane şi de mici manii inofensive. Au fixurile lor legate de lumea misticului, fantasticului, superstiţiei şi magiei. Cu toate astea, sunt persoane maleabile, compasive şi îngăduitoare, care mai degrabă încearcă să-i înţeleagă pe ceilalţi, decât să-i judece. Chiar dacă suferă, sunt gata să ierte şi au o imensă capacitate de iubire şi devotament. Când “face urât”? Având o viziune global-intuitivă a lucrurilor, se enervează sau se închid în sine când li se cer explicaţii şi argumente logice.
Să auzim de bine!

miercuri, 29 mai 2013

Fixuri şi obsesii zodiacale (3)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
A trecut ceva timp de când nu am mai vorbit despre zodii. În zilele care urmează vă voi prezenta o suită de articole privind unele elemente definitorii ale acestor zodii. Obsesii, ca să folosim un eufemism. Fixuri, le-ar zice unii. Ţăcăneli, ce mai tura-vura.
BALANTŢĂ. 23 septembrie–22 octombrie. "NU SUNT SIGUR..." Cum e zodia asta? Balanţa e un semn profund relaţional-pentru ea contează enorm să fie plăcută şi acceptată de ceilalţi. Ce "păsărele" are? Din acest motiv, chiar dacă are fixaţiile ei, e suficient de diplomată ca să nu-i agaseze pe cei din jur cu ele. Totuşi, se întâmplă adesea să te nedumerească prin nehotărârea ei. La origine se află "mania echităţii"-încearcă întotdeauna să analizeze diferitele aspecte ale unei situaţii pentru a fi sigură că face alegerea justă. Te mai poate sâcâi cu sintagme de genul "nu e drept", "pe de altă parte", sau "ştiu că ai dreptate, dar şi el (ea)...". Uneori e cuprinsă de o ciudată manie a contradicţiei, susţinând o opinie adversă, numai de dragul de a... echilibra balanţa discuţiei! Când "face urât"? Maniile ei cele mai frecvente ţin de nevoia de armonie: "face urât" dacă-i e tulburată pacea interioară, dacă îi strici ambianţa sau dacă o agresezi cu zgomote disonante, culori ţipătoare ori cu manifestări de prost-gust.
SCORPION. 23 octombrie–21 noiembrie. "MA TEM DE TRADARE" Cum e zodia asta? La capitolul obsesii şi frustrări, Scorpionul deţine supremaţia. Este cel mai frământat şi suspicios semn din zodiac. Ce "păsărele" are? Veşnic nemulţumit, suferă de obsesia perfecţiunii. E extrem de exigent, atât cu sine, cât şi cu ceilalţi. Investeşte totul, dar vrea totul în schimb. Are însă un dispozitiv intern hi-fi pentru detectarea fisurilor, şi reacţionează intens la ele. Veşnic în gardă, se amorsează instantaneu (chiar înainte de a apărea motivele reale, pe care parcă le presimte) şi rămâne amorsat. E adevărat că are mania secretelor, îi place să manipuleze lumea, e gelos, uşor paranoic, obsedat sexual, distructiv şi autodistructiv. Dar are o personalitate fascinantă si plină de resurse, fiind capabil de performanţe uluitoare. Aşa că merită să-l admiri şi să încerci să-l înţelegi, în ciuda "umbrelor" sale. Când "face urât"? Daca i-ai greşit, nu te amăgi crezând că va uita. Nu uită niciodată şi ţi-o plăteşte când ţi-e lumea mai dragă.
SAGETĂTOR. 22 noiembrie–21 decembrie. "CU MINE VORBEŞTI?" Cum e zodia asta? Entuziast şi optimist, Săgetătorul e un adaptabil care nu prea face fixaţii. Ce "păsărele" are? Are, totuşi, unele sensibilităţi care pot duce la supărări şi complicaţii. Mai întâi, e snob şi oportunist-nu pierde nicio ocazie să amintească de relaţiile lui cu "lumea bună" şi stă cu ochii roată după evenimentele mondene de pe urma cărora ar putea profita. În fapt, este foarte convenţional şi pune mare preţ pe ce spune lumea despre el. Suferă de "sindromul supraevaluării", care îi poate strica planurile de "respectabilitate". Îi e greu să-şi recunoască limitele şi se bagă în situaţii care-i depăşesc posibilităţile. De aici, acţiunile iresponsabile, promisiunile neonorate, încurcăturile financiare sau chiar legale. Fiind cel mai norocos din zodiac, până la urmă scapă cu bine din toate. Iar apropiaţii îl iartă, fiindcă e vesel, simpatic şi "băiat bun". Când “face urât”? Dacă-i spui că e snob, se supără, pretinzând că e doar modern şi sociabil.
Să auzim de bine!

luni, 27 mai 2013

Murphy-sme (6)


Motto: Nu lua aşa în serios viaţa, la urma urmei, oricum nu scapi viu din ea!
Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Revin cu o nouă serie de murphy-sme cu aplicaţii concrete în viaţă, în speranţa că se vor dovedi folositoare sănătăţii tuturor cititorilor...
91. Regula de aur este inexistenţa regulilor de aur.
92. Acei care nu studiază istoria îi vor repeta greşelile. Acei care o studiază vor găsi alte căi de a greşi.
93. Imediat după ce ai reuşit să pui lucrurile cap la cap, cineva îndepărtează capetele.
94. Pe un inel cu multe chei, întodeauna se va găsi o cheie care nu deschide nimic.
95. Toţi copiii sunt viitori foşti idealişti.
96. Dacă ştii că ceva nu poate merge prost şi îţi iei toate măsurile de precauţie corespunzătoare, atunci altceva va merge prost.
97. Dacă un rezultat are 50% şanse de apariţie, cu cât acel rezultat este mai dorit, cu atât probabilitatea sa reală de apariţie este mai mică.
98. Dacă două consecinţe ale Legii lui Murphy se contrazic reciproc, cea care ar putea produce daune mai mari are prioritate.
99. Chiar dacă un milion de oameni cred într-o prostie, tot o prostie rămâne.
100. Oamenii vor accepta ideea ta cu mai multă uşurinţă dacă le spui că primul care a avut-o a fost Benjamin Franklin.
101. Accidentele au loc atunci când doi oameni încearcă să fie deştepţi simultan.
102. Civilizaţia progresează prin mărirea numărului de operaţiuni importante pe care le putem executa fără să ne gândim la ele.
103. Nu eşti beat atâta timp cât poti să zaci întins pe parchet, fără să te sprijini.
Să auzim de bine!

vineri, 24 mai 2013

Fixuri şi obsesii zodiacale (2)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
A trecut ceva timp de când nu am mai vorbit despre zodii. În zilele care urmează vă voi prezenta o suită de articole privind unele elemente definitorii ale acestor zodii. Obsesii, ca să folosim un eufemism. Fixuri, le-ar zice unii. Ţăcăneli, ce mai tura-vura.
RAC. 22 iunie-22 iulie. "O REZOLVĂM NOI". Cum e zodia asta? Racul fiind un diplomat, este dificil să-ţi dai seama cât de greu poate fi scos dintr-ale lui. Ce "păsărele" are? Nevoia de securitate îi determină aproape toate acţiunile. Motivaţia e de natură emoţională: îi trebuie parametri cunoscuţi, verificaţi şi siguri. Aşa ajunge să facă fixaţii pentru tradiţii, amintiri sau obiecte vechi. Aşa ia naştere obsesia pentru casă, familie şi copii. Femeia-Rac, deşi foarte romantică şi sensibilă, se aciuiază adesea pe lângă un bărbat doar pentru că acesta îi poate asigura protecţie şi confort. Fiindcă nu rareori partenerul respectiv e mai în vârstă, este posibil ca la mijloc să fie şi o fixaţie paternă. De fapt, bărbat sau femeie, Racul face frecvent o fixaţie pentru unul sau altul dintre părinţi. Când "face urât"? Racul are toane şi schimbări de dispoziţie şi poate fi superstiţios, sensibil la fazele Lunii etc. Dar, fiindcă este discret şi abil, obsesiile lui sunt rareori supărătoare pentru cei din jur.
LEU. 23 iulie-22 august. "NU-S FRUMOS?". Cum e zodia asta? Leul are, într-adevăr, o mare fixaţie: propria-i persoană. Dac-ar fi după el, chiar şi Soarele ar trebui să se învârtă în jurul lui! Ce "păsărele" are? Obsedat să placă, să fie remarcat, admirat, apreciat sau lăudat, Leul suferă de "obsesia scenei". De-aia se şi comportă atât de teatral, de-acolo vin gesturile largi şi dramatice, poziţiile şi "pozele" lui studiate. Are nevoie de aplauze şi de complimente, vrea poziţie socială, renume, diplome şi decoraţii. În fond, Leii sunt nişte oameni deosebiţi, plini de vitalitate şi resurse, optimişti, nobili, loiali şi generoşi. Nu le cade bine când sunt trădaţi sau subapreciaţi şi sunt foarte posesivi. Analizând lucrurile mai atent, îţi dai seama că în adâncul lor sunt terorizaţi de gândul ratării, singurătăţii sau al lipsei de afecţiune. Numai că sunt atât de mândri încât nu şi-ar recunoaşte niciodată temerile. Iar atunci parează. Când "face urât"? Reacţionează foarte prompt şi violent când sunt jigniţi, înşelaţi sau subapreciaţi.
FECIOARĂ. 23 august–22 septembrie. "SĂ ANALIZĂM". Cum e zodia asta? La câte manii (mai mici sau mai mari) are, Fecioara s-ar mai putea numi şi "zodia micilor maniaci". Ce "păsărele" are? Totul izvorăşte din atributele semnului: spirit de observaţie (care detectează chiar şi cele mai mărunte defecte), simţul amănuntului, puternice tendinţe critice, gândire analitică, dragoste pentru ordine, punctualitate şi curăţenie, tentaţia de a clasifica şi cataloga. Toate astea sunt bune în muncă, dar în relaţii devin destul de enervante. Expertă în despicatul firului în patru, Fecioara mai suferă de ceea ce am putea numi "obsesia perfecţiunii", "fixaţia restului" şi "sindromul furnicii". Pe rând, ar veni cam aşa: vrea ca totul să fie perfect şi îţi scoate ochii pentru orice fleac, cât de mic. Apoi, econoamă, ţine socoteala până la ultimul sfanţ. În plus, adună mereu, colecţioneaza, stochează. Când "face urât"? Cu cât îmbătrâneşte, cu atât devine mai tipicară şi mai pisaloagă. I se iartă însă multe fiindcă e inteligentă, practică, harnică şi devotată.
Să auzim de bine!

joi, 23 mai 2013

Evoluţionismul (3)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Să nu credeţi că sunt un creaţionist bigot. Dar nici un evoluţionist naiv. Mă străduiesc să înţeleg lumea în care trăiesc prin prisma bunului simţ, a raţiunii şi a nivelului de cunoaştere. Nu este o dovadă de probitate respingerea oricărei teorii, la fel cum nu este o dovadă de minte deschisă acceptarea oricărei trăznăi. Sunt însă o mulţime de fapte sau situaţii care nu se potrivesc deloc, dar absolut deloc cu nicio teorie evoluţionistă de până acum. Imaginea de ansamblu este cea a unui uriaş teatru în care fiecare specie, orice formă de vietate are un rol al ei şi numai al ei pe care, vrea-nu vrea, trebuie să-l joace. Aidoma unor actori, unele vietăţi „se fac” că sunt prădătoare, în timp ce altele „se fac” că sunt victime, unele vietăţi sunt de uscat dar „se fac” că sunt acvatice, timp în care unele dintre cele acvatice „se fac” că sunt de uscat. Indiferent dacă sunt frumoase sau urâte (după normele noastre...), indiferent că au organe sau excrescanţe aberante, ele se nasc, vieţuiesc şi mor în forma lăsată pentru rolul pe care îl joacă. O varietate de piţigoi poate avea ciocul mai subţire faţă de o alta cu ciocul mai gros, care trăieşte în alte condiţii, dar niciodată, indiferent de condiţii, un piţigoi nu s-a transformat în lebădă, aşa cum sugerează evoluţionismul.
O variantă a insectei cunoscute sub numele de călugăriţă s-a adaptat atât de bine mediului şi a evoluat astfel încât corpul ei seamănă cu o frunză, mijloc prin care ea îşi înşeală potenţialele victime. Dar niciuna din victime nu şi-a dezvoltat nicio abilitate (miros, văz, auz) pentru a detecta din timp călugăriţa astfel costumată, ele jucând de milioane de ani aceleaşi roluri, de vânător şi de vânat. Libelula se pare că este singura insectă care reuşeşte să scape din pânza păianjenului. Dar nicio specie de păianjen nu şi-a dezvoltat vreo abilitate pentru a putea captura şi libelulele şi nicio vreo altă specie de insecte nu şi-a dezvoltat vreo aptitudine asemănătoare libelulei, pentru a scăpa din pânza păianjenului. Rolurile de vânător şi de vânat au fost stabilite şi au rămas neschimbate atât ca formă, cât şi ca fond.
Poate că aceste exemple nu vi se par sugestive, aşa că vom trece la un alt registru. Toţi cunoaştem frumoasele berze. Păsări cu picioare lungi, gât arcuit şi cioc lung şi ascuţit care se hrănesc cu broscuţe şi peştişori prinşi cu ciocul pe malurile bălţilor. Aidoma lor sunt păsările numite flamingo. Aceleaşi picioare lungi, acelaşi gât arcuit, aceleaşi condiţii de trai şi hrană. Doar că ciocul lor este scurt, gros şi încovoiat, neavând nimic comun cu cel al berzei, deşi ambele trăiesc şi se hrănesc în condiţii similare. Niciodată nu vom vedea o barză cu cioc de flamingo sau vreun flamingo cu cioc de barză. Flamingo va rămâne flamingo şi barza va rămâne barză, niciuna nelunând locul alteia sub aspect formal oricât de mult s-ar hrăni cu broscuţe şi peştişori prinşi pe malul lacului.
Acum, pentru că lucrurile au fost mai bine conturate, haideţi să vedem nivelul superior al discuţiei. În pădurile amazoniene trăieşte o frumuseţe de pasăre cu penajul colorat în cele mai frumoase şi variate culori. La masculi predomină culoarea roşie pe cap, în jurul gâtului şi al pieptului, oamenii de ştiinţă explicându-ne că în perioada de împerechere această culoare joacă un rol important, doar masculii cu cel mai viu roşu fiind acceptaţi de femele. În Africa gazelele fată pui mai viguroşi sau mai debili, iar oamenii de ştiinţă ne lămuresc cum că puii mai debili vor fi prinşi şi devoraţi de animalele de pradă, astfel specia de gazele putându-şi perpetua doar exemplarele robuste, cu gene puternice şi şanse de supravieţuire. Acceptând aceste raţionamente, vom ajunge lesne la concluzia că păsările amazoniene de mai sus vor deveni tot mai roşii, de un roşu tot mai intens şi tot mai cuprinzător, iar gazelele vor făta pui tot mai viguroşi, atât deviguroşi încât imediat după fătare vor putea alerga cu viteza unui tren japonez. Numai că lucrurile nu stau aşa în realitate. Papagalii se înmulţesc şi îşi păstrează specia fără a deveni tot mai roşii, deşi femelele îi vor alege tot pe cei cu un roşu mai aprins, iar gazelele vor făta în continuare şi pui mai debili şi pui mai viguroşi, asigurând hrana prădătorilor fără ca specia să degenereze sau să se transforme în cea mai viguroasă specie degazele alergătoare. Elefanţii cei mari şi putenici consumă cantităţi uriaşe de vegetale. Dar odată împuţinate resursele de hrană, aceştia nu au devenit mai mici, nu s-au transformat în jderi şi nici nu au migrat în stepele siberiene după hrană, ci au pierit pur şi simplu. Rolurile tuturor speciilor sunt foarte bine stabilite şi nimic nu le va face să le încalce.
Ca să finalizăm, haideţi să mai vedem un exemplu, pe cât de mare pe atât de violent. Este vorba de hipopotam. Mamifer uriaş de uscat, impresionant prin talia sa, deosebit de posesiv şi de agresiv, trăieşte cea mai mare parte a timpului în apă. Cu toate acestea, de milioane de ani, hipopotamul a rămas hipopotam şi îşi joacă acest rol. Picioarele din spate nu i s-au unit şi transformat în înotătoare ca la foci şi nici nu i s-au dezvloltat branhii sau cine ştie ce alte organe acvatice, el nu a devenit un mamifer acvatic. El a fost şi a rămas un mamifer terestru care trăieşte în apă.
Să auzim de bine!

miercuri, 22 mai 2013

Murphy-sme (5)

Murphysme (5)
Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Motto: Nu lua aşa în serios viaţa, la urma urmei, oricum nu scapi viu din ea!Revin cu o nouă serie de murphy-sme cu aplicaţii concrete în viaţă, în speranţa că se vor dovedi folositoare sănătăţii tuturor cititorilor...
71. Tot ce e bun: ori e imoral, ori este ilegal, ori îngraşă.
72. În orice prezentare de diapozitive, cel puţin unul va fi pus invers.
73. Celibatul nu este ereditar.
74. Dacă primul lucru pe care-l faci dimineaţa va fi să mănânci o broască râioasă cruda, în tot restul zilei nimic mai rău n-o să ţi se întâmple.
75. Secretul succesului este sinceritatea. O dată ce poţi să te prefaci, ai reuşit.
76. Nimic nu reuşeşte atât de plenar ca eşecul.
77. Indiferent ce se întâmplă, întotdeauna se găseşte cineva care ştia că aşa se va
întâmpla.
78. Dacă vezi apropiindu-se un om cu intenţia evidentă de a-ţi face un bine, fugi cât te ţin picioarele.
79. Oamenii vor crede orice, dacă le-o şopteşti la ureche.
80. Optzeci la sută dintre oameni se consideră şoferi peste medie.
81. Dacă pleci din staţie, autobuzul va sosi exact în momentul în care te afli la jumătatea distanţei între staţii.
82. Cine râde la urmă, gândeşte mai încet.
83. Nu fi preocupat de evitarea tentaţiilor, căci pe măsură ce îmbătrâneşti încep ele să te evite pe tine.
84. Nimic nu este mai definitiv decât lucrurile pe care le facem provizoriu.
85. Lucrurile merg prost toate deodată, dar se îndreaptă treptat.
86. Cu cât mai mare este numărul celor implicaţi într-un eveniment, cu atât mai puţin inteligent devine fiecare dintre participanţi.
87. Dacă nu-ţi iese din prima, saltul acrobatic cu paraşuta nu e pentru tine.
88. Când cineva, pe care îl admiri şi îl respecţi foarte mult, pare să gândească profund, probabil se gândeşte la masa de prânz.
89. Seriozitatea este singurul refugiu al celui cu o inteligenţă mediocră.
90. Într-o ţară subdezvoltată, nu bea apă. Într-o ţară dezvoltată, nu respira aerul.
Să auzim de bine!

marți, 21 mai 2013

Fixuri şi obsesii zodiacale (1)

Tuutror celor prezenţi şi viitori, salutare!
A trecut ceva timp de când nu am mai vorbit despre zodii. În zilele care urmează vă voi prezenta o suită de articole privind unele elemente definitorii ale acestor zodii. Obsesii, ca să folosim un eufemism. Fixuri, le-ar zice unii. Ţăcăneli, ce mai tura-vura.
BERBEC. 21 martie-20 aprilie. "SUNT PE FUGĂ". Cum e zodia? Sincer, dinamic şi direct, Berbecul nu e genul de om care să se cantoneze în şabloane. Ce "păsărele" are? Are două-trei fixuri. Unul e legat de timp: trăieşte cu senzaţia că lucrurile nu merg suficient de repede şi că nu-i ajunge timpul. Efectele? De la mania vitezei şi graba cu care se repede cu capul înainte, ignorând pericolele, până la nopţile când n-are chef să se culce, spunându-şi că somnul ar fi o pierdere de vreme. Alt fix este cel conform căruia el ştie întotdeauna ce e mai bine pentru ceilalţi. Poate deveni enervant cu "directivele", dar trebuie înţeles că e sincer şi mânat de cele mai bune intenţii-e genul cavalerului sau eroinei care luptă pentru un scop nobil, care se simte dator să pună umărul la bunul mers al planetei. Când face urât? Berbecul e spaima chelnerilor, a mecanicilor, a croitoreselor... ce mai!-a tuturor celor ce lucrează în servicii, fiindcă e obsedat de faptul că trebuie să fie servit pe loc şi impecabil.
TAUR. 21 aprilie-21 mai. "CE-I AL MEU, E-AL MEU". Cum e zodia? Taurul e un semn solid, perseverent şi de încredere. Dar se ataşează atât de tare de lucruri, persoane şi idei, încât ajunge, obligatoriu, să facă fixaţii. Ce "păsărele" are? Obsedat de stabilitate şi siguranţă, are impresia că este la adăpost doar dacă acumulează. De aici vin atât lăcomia lui proverbială, cât şi simţul de posesiune exagerat. Majoritatea Taurilor nu gândesc decât în termeni ca bani, case, maşini, haine şi bijuterii. Ataşamentul faţă de oameni (familie, partener de cuplu, prieteni, colegi) e la fel de puternic şi de obsesiv si are la bază aceeaşi teamă de schimbare. Prejudecăţile şi ideile fixe au un mecanism puţin diferit: Taurul gândeşte practic şi temeinic, dar cam încet-şi odată ce şi-a format o părere (fie ea bună sau rea) nimeni nu i-o mai poate schimba. Nu are flexibilitate şi nici capacitatea de a nuanţa. Când face urât? Taurul poate deveni periculos dacă îşi canalizează forţa pe făgaşul fanatismului (exemple-Hitler şi Marx).
GEMENI. 21 mai-21 iunie. "NU TE ENERVA". Cum e zodia? Cei mai vioi şi mai adaptabili copii ai zodiacului, Gemenii, sunt şi cei mai lipsiţi de obsesii şi de manii. Ce "păsărele" are? Dacă dragostea pentru informaţie, comunicare şi mişcare ar putea fi catalogate drept "fixaţii", atunci cam asta ar fi meteahna lor. Şi încă ceva: se feresc de oamenii proşti, neîndemânatici şi înceţi. Dar, de-aici şi până la obsesii, e cale lungă. De ce să te consumi în încordări psiho-emoţionale, când pe lume sunt atâtea lucruri interesante? Tiparele rigide nu sunt de ei. Spirite libere şi democrate, li se pare absolut aberant să le impui celorlalţi gusturile sau ideile tale. Nu merge ceva? Nicio problemă, se reorientează cât ai clipi. Bineînţeles că au şi ei micile lor ciudăţenii dar, în general, nu sunt deranjante. Se mai supără uneori, însă le trece repede. Când face urât? Cu ei, nimic nu e bătut în cuie. Atrăgători ca nişte fluturi şi la fel de greu de prins, Gemenii deranjează adesea tocmai prin lipsa reperelor fixe.
Să auzim de bine!

marți, 14 mai 2013

Cine sapă frâna altuia...

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
O zi banală se anunţă la orizontul patriei. Mă scol la ora obişnuită, termin micile probleme gospodăreşti matinale obişnuite şi mă sui în maşina mea obişnuită cu care mă deplasez la serviciul meu obişnuit cu dorinţa zilnică obişnuită.
Deşi matinal, nu sunt suficient de matinal, ceea ce se traduce prin aceea că nu mai găsesc niciun loc liber în parcarea rezervată instituţiei. Drept pentru care, reintru în circuitul stradal şi caut o parcare în stradă, la bordură cum se mai spune. Găsesc un loc liniştit, un loc cu verdeaţă, părăsesc maşina şi armez alarma dar, privind lucrurile în altă persepectivă (stând în picioare şi nu pe scaunul şoferului), îmi dau sema că locul este prea aproape de o intersecţie şi maşina poate fi agăţată oricând de cineva care va efectua un vitraj mai strâns. Aşa că, revin la volan şi mai parcurg cincizeci de metri până la următoarea intersecţie, unde virez la dreapta cu speranţa în suflet a găsirii unui loc liber.
Aşa cum înaintez pe străduţă, vigilent şi atent la locurile rămase libere, văd din sens opus cum vine spre mine o maşină al cărei şofer care îmi semnalizează cu faza mare. Politicos cum mă ştiţi, frânez când ajunge în dreptul meu şi deschid geamul.
- Ce s-a întâmplat, frate? îl întreb binevoitor pe şoferul cel semnalizator.
- Eşti pe contrasens, breee! mă avertizează omul cu toată sinceritatea.
Şi se depărtează. Anulez instantaneu orice intenţie de continuare a căutării şi încep să evaluez numărul minim de mişcări pe care va trebui să le execut ca să întorc cât mai repede. În plin proces cognitiv observ cum sunt depăşit şi în stânga mea opreşte o Dacie papuc, condusă de şoferul tradiţional de papuc: cu burtă, cămaşa descheiată până la buric, neras şi având tenul de un colorit specific.
Acum, e momentul unui mic intermezzo absolut necesar. Maşina mea a fost făcută pe comandă, ceea ce face ca să aibă multe componente modificate, inclusiv sistemul de frânare, sistem care face ca să pot frâna pe o distanţă mult mai scurtă decât te-ai aştepta de la o maşină de clasa ei. Mult mai brusc, mai violent, cum spunem noi, prin Drumul Taberei. Lucrul nu e de laudă pentru că au fost numeroase cazurile şi numeroşi prietenii care m-au informat că, atunci când rulam în coloană cu ei în urma mea, doar o minune a făcut să nu-mi turtească frumuseţe de portbagaj. Odată acest aspect lămurit, să ne întoarcem la întâmplarea cu pricina.
Şoferul papucului începe o diatribă cu referiri clare la elemente de anatomie şi apropiata sărbătoare a Paştelui, finalizând cu precizarea:
- ...dacă mai opreşti aşa brusc!
În nicio situaţie nu-mi uit bunele maniere, aşa că, după ce îi răspund cordial “ba p’a mă-tii”, îmi reiau manevrele impuse de procedura de întoarcere. Dar văd cu coada ochiului cum năvalnicul papuc abia mă depăşeşte că şi opreşte la rându-i cât se poate de brusc. Cu maşina întoarsă deja în bună parte, văd într-una din oglinzile retrovizoare că motivul bruştei opriri nu fusese altul decât o maşină a Poliţiei, care acum bloca strada, iar un agent se îndrepta hotărât spre şoferul cel vorbăreţ fără rost.
Salut pe această cale Poliţia Română care nu-şi neglijează atribuţiile şi sancţionează exemplar şoferii care intră pe contrasens!
Să auzim de bine!

marți, 7 mai 2013

Statisticile unui necredincios

StatisticiTuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Domnul Ponta ne dă o veste bună. Şi nu oricum şi nu oricând, ci la televizor, la ore de maximă audienţă. Vestea este că ultimele statistici indică o creştere economică a României.
Nu sunt o persoană cu o personalitate atât de puternică încât să-mi impun părerile oricând şi oriunde. Sunt momente când accept şi asimilez şi părerile altora, cum ar fi cea enunţată de marele G.B. Shaw, care spunea: minciunile sunt de trei feluri, minciuni, minciuni sfruntate şi statistici.
Această opinie alăturată imaginilor din viaţa reală surprinse de ochii proprii mă determină să nu recunosc respectiva statistică atât de optimistă. Cum să pot crede că economia noastră a progresat din moment ce noi, ca ţară, nu mai avem economie? Suntem o ţară care şi-a vândut resursele, şi-a vândut capacităţile, şi-a cesionat finanţele, şi-a vândut sau alungat oamenii şi care trăieşte din importuri. Despre ce economie vorbim?
Cum pot să cred că economia a crescut din moment ce văd cu ochii mei cum se închid magazine, se abandonează hale, se demolează sau se ruinează construcţii? Toate astea din ce fac parte? Nu din aceeaşi economie în creştere? Cum pot să cred că economia creşte când văd cu ochii mei şirurile de specialişti profesionişti români aşteptând să plece la muncă în străinătate? Cine să o facă să crească? Amatorii rămaşi, şi ei cu ochii întorşi spre occident?
Cum pot să cred că economia românească a crescut, din moment ce văd cu ochii mei condiţiile prohibitive de creditare ale băncilor, nesiguranţa zilei de mâine, scăderea cifrelor de afaceri la marile companii sau mutarea acestora în alte ţări?
Cum pot să cred în creşterea economiei, când văd cu ochii mei drumurile pline de gropi şi fără speranţă de reparare, datoriile la întreţinere sau masele de oameni care se calcă în picioare pentru o pungă de făină? Când văd cu ochii mei că nu a luat fiinţă nicio unitate de producţie, nu a fost publicată nicio măsură de creştere a numărului locurilor de muncă, nu a fost scăzut niciun bir?
Nu dragii, mei, domnul Ponta mai are mult de lucru pentru ca economia românească să crească cu adevărat. Ceea ce numim noi acum creştere nu este ceva să ne aparţină. Este creşterea consumului altor state, care ne trag astfel după ele.
Să auzim de bine!