Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al optulea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
701 Întreprinderea de confecţii Dorohoi, Botoşani
702 Întreprinderea de confecţii Botoşani, Botoşani
703 Întreprinderea de confecţii Brăila, Brăila
704 Întreprinderea de confecţii Râmnicu Sărat, Buzău
705 Întreprinderea de confecţii Reşiţa, Caraş-Severin
706 Întreprinderea de confecţii “Flacăra” Cluj-Napoca, Cluj
707 Întreprinderea de confecţii “Peninsula” comuna Lumina, Constanţa
708 Întreprinderea de confecţii “Târgu Secuiesc” Covasna, Covasna
709 Întreprinderea de confecţii Craiova, Dolj
710 Întreprinderea de confecţii Târgu Jiu, Gorj
711 Întreprinderea de confecţii Odorhei, Harghita
712 Întreprinderea de confecţii Miercurea Ciuc, Harghita
713 Întreprinderea de confecţii Călăraşi, Ialomiţa
714 Întreprinderea de stofe tricotate şi confecţii Iaşi, Iaşi
715 Întreprinderea de confecţii Baia Mare, Maramureş
716 Întreprinderea de confecţii “Porţile de Fier” Drobeta-Turnu Severin, Mehedinţi
717 Întreprinderea de confecţii “Târnava” Sighişoara, Mureş
718 Întreprinderea de confecţii “Mureşul” Tg. Mureş, Mureş
719 Întreprinderea de confecţii “Mondiala” Satu Mare, Satu Mare720 Întreprinderea de confecţii “Steaua roşie” Sibiu, Sibiu
721 Întreprinderea de confecţii “Bega” Timişoara, Timiş
722 Întreprinderea de confecţii Vaslui, Vaslui
723 Întreprinderea de confecţii Bârlad, Vaslui
724 Întreprinderea de confecţii Focşani, Vrancea
725 Întreprinderea de încălţăminte “Ardeleana” Alba Iulia, Alba
726 Întreprinderea de piele şi marochinărie “Căprioara” Sebeş, Alba
727 Întreprinderea de încălţăminte şi calapoade “Libertatea” Arad, Arad
728 Întreprinderea de încălţăminte Piteşti, Argeş
729 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Partizanul” Bacău, Bacău
730 Întreprinderea de încălţăminte “Solidaritatea” Oradea, Bihor
731 Întreprinderea de încălţăminte “Crişul” Oradea, Bihor
732 Întreprinderea de încălţăminte “Bihoreana” Marghita, Bihor
733 Întreprinderea de încălţăminte “Arta” Oradea, Bihor
734 Întreprinderea de blănărie “1 Mai” Oradea, Bihor
735 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Timpuri noi” Braşov, Braţov
736 Întreprinderea de încălţăminte “Clujana” Cluj-Napoca, Cluj
737 Întreprinderea “Tăbăcăria” Bucovăţ, Dolj
738 Întreprinderea de blănărie “Vidra” Orăştie, Hunedoara
739 Întreprinderea pentru materiale sportive Reghin, Mureş
740 Întreprinderea de piele şi mănuşi Târgu Mureş, Mureş
741 Întreprinderea “Tăbăcăria minerală” Corabia, Olt
742 Întreprinderea de piele “Poporul” Ploieşti, Prahova
743 Întreprinderea de piele “Drum nou” Satu Mare, Satu Mare
744 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “8 Mai” Mediaş, Sibiu
745 Întreprinderea de piele, încălţăminte şi marochinărie “13 Decembrie” Sibiu, Sibiu
746 Întreprinderea de piele şi încălţăminte Agnita, Sibiu
747 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Stăruinţa” Suceava, Suceava
748 Întreprinderea de încălţăminte “Banatul” Timişoara, Timiş
749 Întreprinderea de încălţăminte “Modern” Timişoara, Timiş
750 Întreprinderea română de piele Timişoara, Timiş
751 Întreprinderea de încălţăminte Jimbolia, Timiş
752 Întreprinderea de calapoade Lugoj, Timiş
753 Întreprinderea de piele şi mănuşi Timişoara, Timiş
754 Întreprinderea de nasturi Jimbolia, Timiş
755 Întreprinderea de mase plastice “Dermatina” Timişoara, Timiş
756 Întreprinderea de mase plastice şi încălţăminte “Victoria” Timişoara, Timiş
757 Întreprinderea de spume poliuretanice Timişoara, Timiş
758 Întreprinderea “Pretim” Timişoara, Timiş
759 Întreprinderea de încălţăminte Huşi, Vaslui
760 Întreprinderea de piele şi încălţăminte Râmnicu Vâlcea, Vâlcea
761 Întreprinderea de talpă şi încălţăminte din cauciuc Drăgăşani, Vâlcea
762 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Pionierul” Bucureşti, Bucureşti763 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Flacăra roşie” Bucureşti, Bucureşti
764 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Carmen” Bucureşti, Bucureşti765 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Republica” Bucureşti, Bucureşti
766 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Tehnica nouă” Bucureşti, Bucureşti
767 Întreprinderea de încălţăminte cauciuc U.C.R M. Bucureşti, Bucureşti
768 Întreprinderea de piele sintetică Bucureşti, Bucureşti
769 Întreprinderea de bunuri de consum din cauciuc Jilava Bucureşti, Bucureşti
770 Întreprinderea de nasturi şi mase plastice Bucureşti, Bucureşti
771 întreprinderea de încălţăminte “Progresul” Bucureşti, Bucureşti
772 Întreprinderea “Tăbăcăria minerală” Jilava, Bucureşti
773 Întreprinderea “Prefin” Bucureşti, Bucureşti
774 Întreprinderea „Antilopa” Bucureşti, Bucureşti
775 Întreprinderea de porţelan de menaj Alba Iulia, Alba
776 Întreprinderea de porţelan de menaj Curtea de Argeş, Argeş
777 Întreprinderea de sticlărie “Pădurea neagră” Aleşd, Bihor
778 Întreprinderea de sticlărie de menaj Bistriţa, Bistrita-Năsăud
779 Întreprinderea de sticlărie şi porţelan Dorohoi, Botoşani
780 Întreprinderea de exploatare minieră Miorcani, Botoşani
781 Întreprinderea de sticlărie de menaj Berca, Buzău
782 Întreprinderea de geamuri Buzău, Buzău783 Întreprinderea de sticlărie Turda, Cluj
784 Întreprinderea de sticlărie menaj Gherla, Cluj
785 Întreprinderea de porţelan”Iria” Cluj-Napoca, Cluj
786 Întreprinderea de sticlărie de menaj Târgu Jiu, Gorj
787 Întreprinderea de faianţă şi sticlăie Baia Mare, Maramureş
788 Întreprinderea de sticlărie şi faianţă Sighişoara, Mureş
789 Întreprinderea de geamuri Târnăveni, Mureş
790 Întreprinderea de sticlărie Azuga, Prahova
791 Întreprinderea de sticlărie Prahova Ploieşti, Prahova
792 Întreprinderea pentru exploatarea şi prelucrarea materialelor metalifere Vălenii de Munte, Prahova
793 Întreprinderea de geamuri Scăieni, Prahova794 Întreprinderea de sticlărie “Victoria muncii” Poiana Codrului, Satu Mare
795 Întreprinderea de sticlărie “Vitrometan” Mediaş, Sibiu796 Întreprinderea de sticlărie Avrig, Sibiu
797 Întreprinderea de geamuri Mediaş, Sibiu
798 Întreprinderea de sticlărie de menaj Suceava, Suceava
799 Întreprinderea de sticlărie Tomeşti, Timiş
800 Întreprinderea de articole de sticlărie Bucureşti, Bucureşti
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns acum, în anul 2012, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro. CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI, S-A DISTRUS, JEFUIT, VÂNDUT ŞI VANDALIZAT ÎN 20 DE ANI!
Acesta ar fi un bilanţ trist al anilor scurşi. Cifrele, pe total, vi se vor părea impresionante. Dar asta este doar faţa lucrurilor...
Vă mai aduceţi aminte de hărţile economice ale României la orele de geografie? Earu pline de cerculeţe, pătrăţele şi inele de toate culorile pe aproape toată suprafaţa hărţii, fiecare semn reprezentând o ramură industrială. La Bârlad sau Alexandria erau rulmenţii, la Braşov erau tractoarele şi camioanele şi aşa mai departe. Aproape că nu era reşedinţă de judeţ care să nu fie împănată de semne colorate reprezentând ramurile industriale existente acolo. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru acum, astăzi. Ce semne aţi pune la Braşov? Dar la Bârlad? Dar în oricare altă localitate, inclusiv Bucureşti?
Accept ideea că nu toate erau rentabile. Accept că nu toate erau necesare. Accept că multe întreprinderi din listă mai există dar cu nume schimbat, ca urmare a privatizării. Accept că unele s-au închis deoarece producţia lor nu mai era cerută de piaţă. Accept şi ideea că unele erau fier vechi. Însă lista e lungă, mult prea lungă... Cine nu a auzit de “Balanţa” Sibiu? Cine nu şi-a dorit un aragaz făcut la „23 August” Satu Mare? Dar cine nu şi-a dorit pantofi confecţionaţi la „Guban” Timişoara sau „Clujana”? „Rulmentul” Braşov, „Inox” Bucureşti, „Progresul” Brăia şi multe, multe altele erau nume arhi-cunoscute fără ajutorul firmelor de publicitate.
Iar toate, pe ansamblul lor, întreprinderi şi salariaţi produceau un PIB uriaş, întreprinderile, ca şi salariaţii, plăteau taxe, impozite sau contribuţii care se constituiau toate venit la bugetul statului. Acum, după atâta amar de vreme ne-am trezit că statul are nevoie de venituri ca să funcţioneze. Venituri din ce? Venituri de unde? De la câteva întreprinderi care trebuie să fenteze legea ca să supraviţuiască? De la o industrie care nu mai există sau o agricultură de subzistenţă? De la nişte pensionari cu pensiile de nimic, care depăşesc numeric salariaţii? De la salariaţi care împuşcă leul?
Desigur, sunt persoane care cad uşor în plasa scenariilor externe. A fost o înţelegere a străinătăţii ca noi să rămânem fără industrie spun unii, a fost complotul marilor puteri ca noi să devenim o piaţă de desfacere spun alţii. Vă rog să-mi daţi voie să nu fiu acord cu niciunul din aceste scenarii. Pentru că nu a fost vorba de niciun complot extern atunci când ţăranii au furat in corpore ţevile instalaţiilor de irigare ca să-şi fac gard la casă. Nu a fost niciun complot internaţional ca noi să ne tăiem pădurile ca bezmeticii pentru ca, din vânzarea lor să ne cumpărăm maşini luxoase. Nu a fost niciun complot atunci când, cei dintre noi, care se ocupau de aprovizionare într-o întreprindere, o făceau de la o firmă căpuşă, contribuind la falimentul întreprinderii în care lucrau. Nu a fost nicio înţelegere a marilor puteri atunci când întreprinderea în care lucram era vândută pe bucăţi, iar noi stăteam pasivi. Nu a fost dorinţa vreunei puteri străine ca să rămânem doar cu un vas dintr-o flotă întreagă şi nici să vindem la fier vechi laminorul de la Reşiţa, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea dată.
Dar pasivitatea, lăcomia şi lipsa noastră de scrupule nu a fost suficientă. A mai fost nevoie de ceva şi acel ceva s-a numit lipsa oricărui proiect. Niciun guvern din cele de după 1989 nu a fost capabil să conceapă şi să implementeze cel mai banal proiect. Niciun guvern, fie el ţărănist, pesedist sau pedelist nu a spus bine, privatizăm toate întreprinderile din industria X, dar cu banii obţinuţi susţinem, retehnologizăm şi dezvoltăm industria Y. Nimeni nu a spus nimic. S-a vândut cu o patimă vecină cu sălbăticia, s-a privatizat şi ce nu era necesar, s-a şubrezit însăşi independenţa economică sau financiară a statului fără ca în urmă să rămână altceva decât fum... Adăugaţi la toate acestea corupţia la nivel guvernamental şi veţi obţine poza de grup a autorilor dezastrului actual.
Iată al optulea episod de o sută de întreprinderi din lista ruşinii.
701 Întreprinderea de confecţii Dorohoi, Botoşani
702 Întreprinderea de confecţii Botoşani, Botoşani
703 Întreprinderea de confecţii Brăila, Brăila
704 Întreprinderea de confecţii Râmnicu Sărat, Buzău
705 Întreprinderea de confecţii Reşiţa, Caraş-Severin
706 Întreprinderea de confecţii “Flacăra” Cluj-Napoca, Cluj
707 Întreprinderea de confecţii “Peninsula” comuna Lumina, Constanţa
708 Întreprinderea de confecţii “Târgu Secuiesc” Covasna, Covasna
709 Întreprinderea de confecţii Craiova, Dolj
710 Întreprinderea de confecţii Târgu Jiu, Gorj
711 Întreprinderea de confecţii Odorhei, Harghita
712 Întreprinderea de confecţii Miercurea Ciuc, Harghita
713 Întreprinderea de confecţii Călăraşi, Ialomiţa
714 Întreprinderea de stofe tricotate şi confecţii Iaşi, Iaşi
715 Întreprinderea de confecţii Baia Mare, Maramureş
716 Întreprinderea de confecţii “Porţile de Fier” Drobeta-Turnu Severin, Mehedinţi
717 Întreprinderea de confecţii “Târnava” Sighişoara, Mureş
718 Întreprinderea de confecţii “Mureşul” Tg. Mureş, Mureş
719 Întreprinderea de confecţii “Mondiala” Satu Mare, Satu Mare720 Întreprinderea de confecţii “Steaua roşie” Sibiu, Sibiu
721 Întreprinderea de confecţii “Bega” Timişoara, Timiş
722 Întreprinderea de confecţii Vaslui, Vaslui
723 Întreprinderea de confecţii Bârlad, Vaslui
724 Întreprinderea de confecţii Focşani, Vrancea
725 Întreprinderea de încălţăminte “Ardeleana” Alba Iulia, Alba
726 Întreprinderea de piele şi marochinărie “Căprioara” Sebeş, Alba
727 Întreprinderea de încălţăminte şi calapoade “Libertatea” Arad, Arad
728 Întreprinderea de încălţăminte Piteşti, Argeş
729 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Partizanul” Bacău, Bacău
730 Întreprinderea de încălţăminte “Solidaritatea” Oradea, Bihor
731 Întreprinderea de încălţăminte “Crişul” Oradea, Bihor
732 Întreprinderea de încălţăminte “Bihoreana” Marghita, Bihor
733 Întreprinderea de încălţăminte “Arta” Oradea, Bihor
734 Întreprinderea de blănărie “1 Mai” Oradea, Bihor
735 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Timpuri noi” Braşov, Braţov
736 Întreprinderea de încălţăminte “Clujana” Cluj-Napoca, Cluj
737 Întreprinderea “Tăbăcăria” Bucovăţ, Dolj
738 Întreprinderea de blănărie “Vidra” Orăştie, Hunedoara
739 Întreprinderea pentru materiale sportive Reghin, Mureş
740 Întreprinderea de piele şi mănuşi Târgu Mureş, Mureş
741 Întreprinderea “Tăbăcăria minerală” Corabia, Olt
742 Întreprinderea de piele “Poporul” Ploieşti, Prahova
743 Întreprinderea de piele “Drum nou” Satu Mare, Satu Mare
744 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “8 Mai” Mediaş, Sibiu
745 Întreprinderea de piele, încălţăminte şi marochinărie “13 Decembrie” Sibiu, Sibiu
746 Întreprinderea de piele şi încălţăminte Agnita, Sibiu
747 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Stăruinţa” Suceava, Suceava
748 Întreprinderea de încălţăminte “Banatul” Timişoara, Timiş
749 Întreprinderea de încălţăminte “Modern” Timişoara, Timiş
750 Întreprinderea română de piele Timişoara, Timiş
751 Întreprinderea de încălţăminte Jimbolia, Timiş
752 Întreprinderea de calapoade Lugoj, Timiş
753 Întreprinderea de piele şi mănuşi Timişoara, Timiş
754 Întreprinderea de nasturi Jimbolia, Timiş
755 Întreprinderea de mase plastice “Dermatina” Timişoara, Timiş
756 Întreprinderea de mase plastice şi încălţăminte “Victoria” Timişoara, Timiş
757 Întreprinderea de spume poliuretanice Timişoara, Timiş
758 Întreprinderea “Pretim” Timişoara, Timiş
759 Întreprinderea de încălţăminte Huşi, Vaslui
760 Întreprinderea de piele şi încălţăminte Râmnicu Vâlcea, Vâlcea
761 Întreprinderea de talpă şi încălţăminte din cauciuc Drăgăşani, Vâlcea
762 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Pionierul” Bucureşti, Bucureşti763 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Flacăra roşie” Bucureşti, Bucureşti
764 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Carmen” Bucureşti, Bucureşti765 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Republica” Bucureşti, Bucureşti
766 Întreprinderea de piele şi încălţăminte “Tehnica nouă” Bucureşti, Bucureşti
767 Întreprinderea de încălţăminte cauciuc U.C.R M. Bucureşti, Bucureşti
768 Întreprinderea de piele sintetică Bucureşti, Bucureşti
769 Întreprinderea de bunuri de consum din cauciuc Jilava Bucureşti, Bucureşti
770 Întreprinderea de nasturi şi mase plastice Bucureşti, Bucureşti
771 întreprinderea de încălţăminte “Progresul” Bucureşti, Bucureşti
772 Întreprinderea “Tăbăcăria minerală” Jilava, Bucureşti
773 Întreprinderea “Prefin” Bucureşti, Bucureşti
774 Întreprinderea „Antilopa” Bucureşti, Bucureşti
775 Întreprinderea de porţelan de menaj Alba Iulia, Alba
776 Întreprinderea de porţelan de menaj Curtea de Argeş, Argeş
777 Întreprinderea de sticlărie “Pădurea neagră” Aleşd, Bihor
778 Întreprinderea de sticlărie de menaj Bistriţa, Bistrita-Năsăud
779 Întreprinderea de sticlărie şi porţelan Dorohoi, Botoşani
780 Întreprinderea de exploatare minieră Miorcani, Botoşani
781 Întreprinderea de sticlărie de menaj Berca, Buzău
782 Întreprinderea de geamuri Buzău, Buzău783 Întreprinderea de sticlărie Turda, Cluj
784 Întreprinderea de sticlărie menaj Gherla, Cluj
785 Întreprinderea de porţelan”Iria” Cluj-Napoca, Cluj
786 Întreprinderea de sticlărie de menaj Târgu Jiu, Gorj
787 Întreprinderea de faianţă şi sticlăie Baia Mare, Maramureş
788 Întreprinderea de sticlărie şi faianţă Sighişoara, Mureş
789 Întreprinderea de geamuri Târnăveni, Mureş
790 Întreprinderea de sticlărie Azuga, Prahova
791 Întreprinderea de sticlărie Prahova Ploieşti, Prahova
792 Întreprinderea pentru exploatarea şi prelucrarea materialelor metalifere Vălenii de Munte, Prahova
793 Întreprinderea de geamuri Scăieni, Prahova794 Întreprinderea de sticlărie “Victoria muncii” Poiana Codrului, Satu Mare
795 Întreprinderea de sticlărie “Vitrometan” Mediaş, Sibiu796 Întreprinderea de sticlărie Avrig, Sibiu
797 Întreprinderea de geamuri Mediaş, Sibiu
798 Întreprinderea de sticlărie de menaj Suceava, Suceava
799 Întreprinderea de sticlărie Tomeşti, Timiş
800 Întreprinderea de articole de sticlărie Bucureşti, Bucureşti
Să auzim de bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!