Somnul raţiunii naşte reclame

Imagine preluată de pe hopa.ro

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Am pierdut de mult socoteala articolelor pe care le-am scris în legătură cu calitatea reclamelor româneşti. Iar cuvântul “calitatea” vă rog să-l citiţi între cele mai mari ghilimele posibile.
Am devenit convins că s-a format o adevărată competiţie între firmele de publicitate, întrecerea lor având drept premii calificativele de cea mai agramată reclamă sau cea mai proastă reclamă sau cea mai puţin inspirată reclamă şi altele asemenea.
Sunt rare momentele când pot suporta să văd o reclamă românească. Noroc că există telecomanda cu butoane... Haideţi aşa, pentru încălzire, să vă dau două exemple mai recente. Iată o reclamă la un şampon de păr, parcă. Finalul ei apoteotic ne arată cum capătă volum părul spălat cu şamponul respectiv, având subânţeles sensul că alte şampoane nu asigură volum. Dar chiar şi cine s-a spălat o singură dată în viaţă pe cap (şi atunci fără şampon) a observat cu mare uşurinţă că după spălare, chiar cu apă chioară, părul se înfoiază, capătă volum...
Al doilea exemplu e caracteristic mai multor genuri de reclame care ne anunţă cu mare pompă că “...până al 70 la sută” sau „...până la 90 la sută” şi aşa mai departe. Dar şi un şcolar din clasa pregătitoare ştie că expresia „până la” 90 la sută poate însemna şi 1 la sută făcându-l să se întrebe (pe el, pe preşcolar) unde e avantajul.
Dar ne-am luat cu vorba şi bănuiesc că sunteţi nerăbdători să auziţi perla perlelor, reclama reclamelor. Încep prin a vă mărturisi că mi-a stârnit curiozitatea în asemenea hal încât nu numai că nu am schimbat postul, dar am urmărit-o de două ori. Reclama este una foarte elaborată, încercând, printr-o grafică de calitate, să ne ilustreze un scurt basm legat de un cavaler (care reprezintă, probabil, detergentul de bucătărie). Cavalerul vine, se luptă cu murdăria şi învinge, premiul obţinut fiind nu mâna vreunie frumoase domniţe, ci o chiuvetă strălucind de curăţenie.
Până aici toate bune şi frumoase, chiar educative am putea spune. Dar iată, pe povestitor îl mănâncă undeva şi ne anunţă că astfel, cavalerul s-a transformat în regina regatului! Exact, aţi prins ideea, cavalerul s-a transformat în regină, nu în rege! S-a transformat, nu a rămas şa cum era el, cavaler. Şi nu s-a transformat în prinţ sau rege, păstrându-şi sexul lăsat de Dumnezeu, ci în regină. De ce nu a rămas cavaler în continuare, ca să devină rege după curăţarea chiuvetei fără să mai fie nevoie de o intervenţie de schimbare a sexului, este un mister. De ce nu a venit o prinţesă ca să cureţe chiuveta şi să se transforme în regină pe o cale mult mai firească, aşa cum te-ai fi aşteptat, este alt mister.
Că şi-a schimbat statutul social după curăţirea chivetei mi se pare un lucru de bun-simţ. Dar de ce a trebuit să-şi schimbe sexul, nu. De ce şi prin ce procedee a reuşit un ditamai cavalerul să se transforme în regină şi de ce a fost nevoie de această transformare, de ce un bărbat este răsplătit pentru munca lui prin transformarea într-o femeie, numai producătorii reclamei ştiu. Dar induce un mesaj periculos pentru orice bărabat care s-ar implica în curăţirea unei chiuvete cu respectivul detergent...
Să auzim de bine!