Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Iată că ne-a ajutat bunul Dumnezeu să mai trăim şi să prindem o schimbare de oră.
Conform comunicatului oficial, România (inclusiv românii care o populează) a trecut de la ora de iarnă la cea de vară. Lucru frumos şi înălţător, am putea spune. Iată, primăvara, natura învie, păsărelele încep să cuibărească, berzele se întorc din cele străinătăţuri, pomii înmuguresc, iar fluturii ne încântă cu pâlpâirile lor multicolore. Chiar şi noi oamenii, atât de transfiguraţi de stresul cotidian parcă revenim la viaţă. De ce să nu învie ele şi ceasurile?
Că această oră de vară nu este o decizie proprie nu ne mai miră. În fond, nu tot Comisia Europeană a fost cea care ne-a numit şi preşedintele şi nu se amestecă ea în toate problemele noastre interne? Deşi, dacă stăm să ne gândim bine, această modificare nici măcar nu este o implicare a Europei cea unită, ci o moştenire a regimului comunist de tristă amintire.
Pentru ca lucrurile să fie cât mai clare, s-au găsit oameni de ştiinţă (nu ştiu dacă englezi, pentru că ei descoperă orice, oricând, oriunde...) care au explicat populaţiei că schimbarea orei provoacă o stare de bună-dispoziţie. Desigur, după cum aţi observat şi voi, acestea nu sunt vorbe goale, buna dispoziţie apărută fiind vizibilă chiar de a doua zi, mai ales la cei care plecau buimaci şi cu noaptea în cap la serviciu.
O altă explicaţie şi justificare furnizată populaţiei României a fost aceea că această schimbare de oră este deosebit de utilă pentru atenuarea vârfului de sarcină în alimentarea cu energie electrică. Aici intrăm deja pe tărâmul tehnicii, tărm vast şi plin de termeni dintre care unii nu sunt bine înţeleşi de românii zilelor noastre. Explicaţia detaliată ne spune că, decalând ora oficială cu o oră, unităţile industriale, marii consumatori în termeni energetici, nu vor mai intra pe consum odată cu consumatorii casnici şi cele două solicitări nu se vor suprapune. Dincolo de faptul că nu înţeleg cum eu, consumator casnic voi consuma mai puţin pentru că, sculându-mă mai devreme voi aprinde lumina în casă mai devreme, iar unitatea unde lucrez îşi va începe programul la aceeaşi oră, indiferent că e de vară sau iarnă, un termen îmi este absolut necunoscut. Şi nu numai mie ci, se pare, unui număr tot mai mare de români: unităţi industriale. Ce sunt alea? Ce e aia industrie?
Să auzim de bine!
@ Fairytale: Doar o săptămână? Eu şi acum mă chinui...
RăspundețiȘtergere