Covrigii

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

Suntem în ţara tuturor posibilităţilor, inclusiv aceea a existenţei câinilor cu covrigi în coadă. Dar oare, în România, doar câinii umblă cu covrigi? Nu, fireşte că nu! Mai umblă şi cetăţenii republicii, numiţi îndeobşte români. Ce le fac românii covrigilor e binecunoscut. Dar ce le fac covrigii românilor, ştim noi oare? Ia să vedem în articolul următor, preluat din Evenimentul zilei (http://www.evz.ro/detalii/stiri/ii-mancati-dimineata-in-drum-spre-serviciu-dar-stiti-ce-va-pot-face-pericolele-din-covr-1.html).

“Îi mâncaţi dimineaţa, în drum spre serviciu, dar ŞTIŢI CE VĂ POT FACE? PERICOLELE din COVRIGI

Aproape toată lumea mănâncă covrigi dimineaţa, şi se poate spune că ei constituie una dintre cele mai apreciate “gustări” ale românului. Dar studiile arată că ar trebui să ne gândim de două ori înainte de a-i mânca.

Conform specialiştilor, un covrig are între 250 şi 300 de calorii, mai mult de 50 de grame de carbohidraţi, şi nici un nutrient. Medicii recomandă să consumaţi foarte rar covrigi şi atunci să nu fie foarte calzi. Deoarece acest lucru favorizează apariţia diabetului, pe lângă multe alte lucruri.

Zi de zi, pericol de îngrăşare

Covrigii calzi, consumaţi zilnic pe perioade mari de timp, determină acumularea kilogramelor în plus, uzează pancreasul şi, în timp, creează rezistenţa la insulină. Nutriţioniştii au descoperit că persoanele care mănâncă zi de zi un covrig, au o greutate de două ori mai mare decât cele care consumă un covrig pe lună.

Aceste produse de panificaţie preferate de majoritatea românilor au în compoziţie făină albă, lipsită de substanţe nutritive, cum ar fi vitamine, fibre şi proteine. Oferă o stare de saţietate, dar specialiştii în nutriţie spun că, mâncaţi calzi, covrigii nu au nicio valoare nutritivă. Să fim atenţi!

Uneori sunt fierţi în zahăr şi conţin şi o cantitate excesivă de sare, ambele substanţe fiind dăunătoare sănătăţii generale şi menţinerii unei greutăţi corporale normale. Tot covrigii calzi predispun şi la apariţia bolilor cardiovasculare, cauzate de acumularea de grăsimi în organism, care împiedică buna circulaţie a sângelui în corp. Nutriţioniştii avertizează că pentru a ne proteja inima este important să fim atenţi la carbohidraţi - care abundă în covrigii calzi. Ca un fapt inedit, specialiştii recomandă consumarea covrigilor doar în cazul în care alergăm două sau trei ore pe zi!”

Acum, între noi fie vorba, mi se pare absolut normal ca o persoană care trăieşte cu un covrig pe lună să fie mult mai slabă (deşi mă mir că mai poate trăi) decât una care trăieşte cu un covrig pe zi. De fapt, şi o jumătate de covrig pe zi şi tot ar fi mai mult decât un covrig pe lună. Personal, n-aş face o asemenea încercare. Eu, dacă nu am măcar o ciorbă şi o salată nici nu mă aşez la masă...

Să auzim de bine!