Cauza crizei economice!

Imagine preluată de pe evz.ro

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Chiar şi în paginile acestui blog am postat numeroase articole în care făceam sau preluam diferite presupuneri sau scenarii privind cauzele acestei crize mondiale, care pare fără sfârşit. Între noi fie vorba, nu ştiu nici acum de ce îi zice mondială pentru că nu numai că nu a cuprins toate ţările, dar nici măcar toate continentele. A auzit cineva de criza din America de Sud? Dar de cea din Africa? Ca să nu mai vorbim de cea din Antarctida... Se pare că terminologia este legată de Statele Unite: se întâmplă ceva acolo, atunci analiştii declară evenimentul ca fiind mondial...
Dar iată că un bun prieten îmi trimite o ultimă analiză, analiză care se pare că va pune capăt disputelor, lămurind odată pentru totdeauna adevăratele cauze ale crizei mondiale.
Ea nu a fost generată şi susţinută de faptul că băncile îi jupoaie pe cetăţeni prin credite, dobânzi şi comisioane sau guvernele prin taxe şi impozite. Nu, nu acestea sunt cauzele. Adevărata cauză se pare că sunt bicicliştii!
Analiza relevă faptul că, in punct de vedere economic, bicicliştii sunt un dezastru. Bicicliştii nu fac credite pentru maşină, nu cumpără piese pentru întreţinerea ei, nu cumpără benzină şi uleiuri, nu plătesc taxe de pod sau de autostradă. Bicicliştii nu trebuie să-şi cumpere de două ori pe an alte seturi de cauciucuri, rămaşi în pană nu solicită ajuitor de la vreun service, iar reparaţia şi-o fac singuri pe balcon.
Bicicliştii nu trebuie să dea milioane de lei pe asigurări, mii de euro pe taxe de mediu şi nici nu cumpără vignetă la ieşirea din oraş. Bicicliştii nu plătesc amenzi şi nici parcarea, de cele mai multe ori luându-şi mijlocul de locomoţie cu ei în spaţiile locuibile. Ei nu plătesc numere preferenţiale şi nici construcţia de garaje personale sau supraetajate.
Bicicliştii nu-şi instalează sisteme audio sau video ultraperformante în tetierele scaunelor din faţă şi nici nu au nevoie de folie pentru geamuri sau faruri cu halogen pentru faruri adaptive. Dar există şi aspecte colaterale. Făcând mişcare, bicicliştii nu prea suferă de boli şi nici nu sunt graşi. Ca să n-o mai lungim, se pare că ei sunt sănătoşi. Iar de aici decurg alte incoveniente aduse economiilor naţionale şi, implicit, PIB-ului. Oamenii sănătoşi, adică biciliştii, nu cumpără medicamente, nu plătesc consultaţii sau spitalizări, nu dau ciubuc la doctori. Oamenii sănătoşi, adică bicicliştii, nu plătesc efectuarea de analize şi nici nu-şi cumpără proteze sau alte anexe tehnico-medicinale. Ei, adică bicicliştii, adică oamenii sănătoşi, nu cumpără bilete pentru transportul în comun la nicio oră din zi, nici măcar dimineaţa ca pensionarii care blochează autobuzele la ora când oamenii activi trebuie să ajungă la serviciu. Ei nu cumpără articole de camping şi mănâncă sănătos pentru că nu pot căra multă mâncare atunci când ies la iarbă verde. Mai mult, datorită pistelor pentru ei desenate de primărie, aceştia nu suferă accidente pentru a fi spitalizaţi. Poate doar când se strivesc de vreun panou publicitar amplasat exact în mijlocul pistei...
Ei, ce ziceţi? Nici că se putea o analiză mai corectă şi mai realistă!
Să auzim de bine!