![]() |
Imagine preluat[ de pe finish.co.in |
Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Iată-mă acasă, cu lucrurile încă împrăştiate prin casă, dar cu gândul la concediul abia terminat. Programul zilei este clar: despachetat lucruri şi pus genţile la loc, băgat rufele la spălat, făcut cumpărături pentru că stomacurile noastre încă digeră alimentele primite pe drum, frigiderul fiind cam gol, ca să nu zic pustiu. După care, urmează descărcatul fotografiilor şi a filmelor şi curăţatul maşinii.
Înainte însă de toate, un lucru ne este clar: tuturor ne-a plăcut extraordinar de mult în Thasos şi toţi îi ducem dorul insulei. Dar, oricât de frumos ar fi acolo, gata, la anul vom merge în altă locaţie. Tocmai pentru că vedem că există locuri atât de frumoase vrem să cunoaştem cât mai multe. Poate că, peste vreo zece ani, dacă vom mai fi şi vom mai putea, să revenim în această insulă. Dar altfel, nu. Deja gândurile noastre se îndreaptă spre Lefkada, Skiathos sau Peloponez, ceea ce mă face să cred că vom merge în Corfu...
Faţă de anul trecut, două lucruri au fost deosebite. Cazarea şi masa. Cazarea, pentru noi, în mod paradoxal, deşi hotelului i-au fost aduse îmbunătăţiri, a fost sub nivelul celei de anul trecut. Să ne gândim doar la faptul că, din cauza neglijenţei, am stat mai mult de patru zile fără uşă la baie şi fără hârtie igienică. Aşternuturile nu au fost schimbate decât odată, iar de măturat prin cameră nu s-a pomenit. Situaţie surprinzătoare pentru că, vorbind cu prietenii mei, am aflat că ei au fost realmente mulţumiţi de cazare întrucât în camerele lor s-a măturat zilnic, aşternuturile au fost schimbate de vreo trei ori şi nu au dus lipsă de nimic. Să fie asta o formă de manifestare a simpatiei existente între mine şi administratorul hotelului?
Cât despre mâncare, ce să mai spun? Dacă anul trecut a fost bună, anul acesta a fost excelentă, lucru confirmat public şi de prietenii mei care, de când au venit, mănâncă doar bouiourdi şi ţaţiki. Despre comportamentul locuitorilor nu mai are rost să vorbesc pentru că au devenit un loc comun amabilitatea şi căldura lor sufletească. Aşa că, astăzi nu voi mai vorbi mult, ci vă voi arăta mult pentru că, postarea de azi şi alte câteva următoare vor fi consacrate imaginilor surprinse în acest concediu, fie ele fotografiate sau filmate.
Să auzim de bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează, comentează! Ceva tot trebuie să fie de comentat!