"Am stat 13 în temniță pentru un popor de idioți". Petre Țuțea, filosof, (1902-1991)

marți, 13 martie 2012

Cutiile

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Alarma telefonului sună. Întind mâna, apuc telefonul-o cutie-şi o opresc. Mă scol din pat, mă întind şi ies din dormitor-o cutie-şi mă îndrept spre bucătărie-o cutie-ca să strâng vasele spălate aseară. Pornesc televizorul-o cutie-pentru a auzi ultimele ştiri şi îmi încep activitatea. Pun vasele cu grijă în dulapul de vase-o cutie-după care mă îndrept spre camera de baie-o cutie-pentru toaleta matinală. Mă bărbieresc, mă spăl şi scot flaconul de loţiune după ras-dintr-o cutie-cu care mă dau pe obraji-o cutie-suflând de usturime.
Mă îndrept spre sufragerie-o cutie-mă îmbrac şi mă întorc în dormitor-o cutie-ca să fac patul. Termin de făcut patul, intru în bucătărie-o cutie-ca să sting televizorul-o cutie-şi intru în hol-o cutie-pentru a mă îmbrăca. Îmi iau scurta din cuier-o cutie-o îmbrac şi ies din apartament-o cutie. Chem liftul-o cutie-cobor şi mă duc la maşină. Deconectez alarma din telecomandă-o cutie-deschid uşa şi intru în maşină-o cutie.
Pornesc şi mă îndrept spre serviciu. Ajung în curtea sediului, parchez şi intru în clădire-o cutie. Chem liftul-o cutie-ca să urc la etajul sediului nostru şi intru în birou-o cutie. Mă dezbrac, îmi pun haina în cuier şi mă aşez la birou-o cutie. Pornesc calculatorul-o cutie-şi încep să mă holbez la monitor-o cutie. Pe la ora treisprezece cobor cu liftul-o cutie-la toneta de peste drum-o cutie-şi îmi cumpăr ceva de mâncat într-o cutie. Mă întorc la birou-o cutie-şi îmi continui lucrul până la sfârşitul programului.
Mă îmbrac şi mă sui iar în maşină-o cutie-îndreptându-mă spre un supermarket. Parchez şi intru în supermarket-o cutie-după ce iau un cărucior-o cutie. Cumpăr câteva produse, fiecare ambalat într-o cutie, le pun în portbagaj-o cutie-şi mă îndrept spre casă. Parchez, pun cumpărăturile într-o cutie ca să le transport mai uşor până în casă şi chem liftul. Intru în lift-o cutie-ajung la etajul meu şi intru în apartament-o cutie. Mă dezbrac şi pun cumpărăturile în frigider-o cutie-după care îmi scot ceva de mâncat şi bag farfuria în cuptorul cu microunde-o cutie-ca să se încălzească.
Termin de mâncat şi îmi mângâi burta plină-o cutie-după care încep să spăl vasele în chiuvetă-o cutie. Le pun la uscat şi intru în camera de baie-o cutie-pentru duşul cotidian. Mă şterg, pun rufele murdare într-o cutie pentru rufe şi intru în dormitor-o cutie. Pornesc televizorul-o cutie-mă uit la câteva emisiuni şi adorm.
Dumnezeule, mă doare capul-o cutie-când mă gândesc că toate se vor termina într-o cutie...
Să auzim de bine!

luni, 12 martie 2012

Analiza unui proverb

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Mai zilele trecute am analizat o zicătoare. Şi cum nu ne-ar fi fost de ajuns, haideţi astăzi să analizăm un proverb. Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge. Aşa sună proverbul şi vom vedea cât de departe vom ajunge cu analiza lui...
Începutul proverbului sună promiţător şi mobilizator. Cine se scoală de dimineaţă... Din start ne dăm seama că el se adresează unor persoane. Pentru că, dacă s-ar fi adresat unor obiecte, ar fi sunat ce se scoală dimineaţă departe ajunge. Dar în acest caz, întrebarea era pur retorică, fără vreo aplicabilitate practică, pentru că niciun obiect nu se scoală de dimineaţă, exceptând ceasul deşteptător care, ce e drept, sună, dar nu se scoală. Tigaia care se scoală de dimineaţă departe ajunge v-ar fi spus ceva? Dar şurubelniţa care se scoală de dimineaţă departe ajunge ar fi avut vreun sens? Acum este foarte clar că proverbul se adresează unor persoane şi nicidecum unor obiecte.
Dar haideţi să vedem cine se scoală de dimineaţă. Din cunoştinţele noastre, putem spune că numărul categoriilor profesionale care îndeplinesc această condiţie este relativ redus. De dimineaţă se scoală şoferii de RATB ca să intre în tură, de dimineaţă se scoală medicii care au fost sau intră în gardă, de dimineaţă se scoală elevii care au ore dimineaţa. Sudorii au vreun motiv să se scoale dimineaţa? Dar jonglerii la circ? Dar scafandrii au vreun motiv să se scoale cu noaptea în cap? Nici vorbă! Ăştia toţi dorm bine mersi. Dar inspectorii de mediu sau cei din garda financiară? Nici ei nu au vreun motiv. Şi nici primarii, măcelarii, croitoresele, şoferii de taxi, directorii din Metrorex sau mai ştiu eu cine... Nici măcar vânzătorii de la covrigării nu au motiv. Iată cum am reuşit să facem un prim pas în analiza ştiinţifică pe care încercăm să o aplicăm respectivului proverb şi să stabilm o arie de aplicabilitate destul de restrânsă.
Acum, odată stabilit acest aspect, haideţi să vedem ce ne spune proverbul în continuare. Departe ajunge, zice proverbul. Credeţi că există vreo legătură între ora deşteptării şi distanţa parcursă? Tot ştiinţa va fi cea care ne va îndruma. Să zicem că ne sculăm dimineaţă ca să mergem cu trenul. Păi, este de notorietate că trenurile au întârzieri uriaşe, asta în cazul când mai pleacă... Deci, degeaba ne sculăm noi cât mai de dimineaţă pentru că asta nu va însemna un centimetru în plus faţă de ce vrea S.N.C.F.R.-ul. Haideţi să încercăm cu autobuzul. Aici deja lucrurile se complică foarte mult pentru că ele nu încep să circule atât de matinal pe cât am vrea noi, aşa că sculatul nostru cel matinal nu se va materializa în vreun plus de distanţă parcursă. Ipoteza transportului cu taxiul nici nu se poate lua în considerare pentru că trebuie să aştepţi până îţi găseşte operatoarea o maşină liberă, de te apucă somnul la loc. Cu vaporul e şi mai riscant dacă ne gândim că pe vapor se poate afla o româncă în plină conversaţie amoroasă cu căpitanul. Iar de aici şi până la naufragiu nu mai e decât un pas... Desigur, a mai rămas călătoria cu avionul, dar aici riscurile sunt şi mai mari pentru că, din cauza ceţii sau a vremii nefavorabile, avionul te poate debarca unde nici n-ai visat că vei ajunge.
Iată cum, folosind metodele unei analize ştiinţifice riguroase, ne dăm seama lesne că în redactarea proverbului a survenit o eroare: nu există nicio premisă logică în sensul unei legături de cauzalitate între sculatul matinal şi distanţa pacursă. Dar, ca să nu fim acuzaţi de superficialitate, haideţi să folosim instrumentele precise oferite de fizică. Iar fizica ne spune clar că distanţa este egală cu viteza înmulţită cu durata parcursă. Nici vorbă de ora de sculare în formulă! Altfel spus, ca să ajungi departe, trebuie să mergi repede, să mergi mult sau ambele. Indiferent de ora de plecare...
Dacă aşa stau lucrurile, să încercăm să descoperim adevăratul sens al proverbului. Iar asta nu o putem face decât gândindu-ne la efectele concrete ale sculatului matinal. Păi, primul efect pe care îl ştie orice om care se scoală de dimineaţă este că îi este somn. Al doilea efect este că i se închid ochii de-a binelea, iar i efect este că îi vine să se trântească la loc în pat. Deci, pe lângă o arie de aplicabilitate extrem de redusă, iată că proverbul îşi dovedeşte neputinţa în faţa realităţilor vieţii.
Având în vedere cele mai sus expuse putem concluziona că forma actuală a proverbului este una greşită, cea corectă fiind cine se scoală de dimineaţă îi este somn toată ziua, care este mult mai apropiată de realităţile vieţii şi are o arie de cuprindere aproape universală.
Să auzim de bine!