Cum iubeşte zodia ta? (2)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Leul iubeşte pasional, Taurul este senzual şi seducător, Racul este posesiv... tu cum şi pe cine iubeşti?
Fiind început de an, în zilele care vor urma, vă voi plictisi cu o serie de recomandări sau sfaturi zodiacale, primite de pe la diverşi prieteni. Fiind trimise prin e-mail, nu am reuşit ca să identific sursa, drept pentru care îmi cer cuvenitele scuze faţă de autori şi îi rog să mă atenţioneze dacă îşi recunosc producţiile printre paginile blogului.

Leu. Leul este cea mai pasională zodie. Relaţia cu un Leu este o nebunie de sentimente dintre cele mai variate. Leii nu iubesc de două ori la fel: sunt imprevizibili şi pasionali. Dacă iubeşti un Leu, vei trăi alături de acesta aventura vieţii tale.

Fecioara. Chiar dacă este considerată cea mai inocentă zodie, Fecioara poate fi pasională şi lipsită de inhibiţii. Ea pare delicată, însă dacă reuşeşti să îi câştigi încrederea, îţi va dezvălui o personalitate uimitoare pe care nu poţi să nu o iubeşti. Fecioara este senzuală tocmai prin aparenta inocenţă. Ea este capabilă să te înnebunească printr-un sărut şcolăresc. Dacă iubeşti o Fecioară, nu ai nicio şansă de „evadare”.

Balanţa. Balanţa este prin definiţie o zodie romantică. Visează cu ochii deschişi la perfecţiune şi poate fi uşor dezamăgită. Iubeşte necondiţionat şi iartă uşor... însă nu uită. Unei Balanţe îi este foarte greu să accepte greşelile partenerului şi de multe ori acesta este motivul pentru care se despart. Dacă eşti Balanţă, trebuie să îţi alegi cu multă grijă partenerul. Dacă iubeşti o Balanţă, oferă-i toată dragostea ta, însă ai multă grijă fiindcă se poate plictisi uşor.

Scorpion. Scorpionul este probabil cea mai onest şi mai profundă zodie. Atunci când iubeşte, nu se joacă cu sentimentele celuilalt. În plus, nu se aruncă într-o relaţie cu capul înainte având foarte multă grijă pe cine iubeşte. Fiind atât de precaut are mari şanse să îşi întâlnească marea iubire „din prima încercare” dar, din păcate, din pricina acestei exigenţe se poate simţi de multe ori foarte singur.

Să auzim de bine!

Despre statistica unui leu

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

Multe din butadele şi maximele care circulă la ora asta (13.47) prin lume sunt rodul minţii strălucitoare a marelui George Bernard Shaw. Toate sunt frumoase prin strălucirea geniului ascuns în ele, dar preferata mea este următoarea: Minciunile sunt de trei feluri. Minciuni, minciuni sfruntate şi statistici. Vă vine să râdeţi, nu? Ei bine, râzând, haideţi ca să vedem cum se ascund minciunile în statistici.

Pe vremea comunismului circula un banc. La comitetul central se primeşte un telex (pe vremea aia nu erau faxuri sau Internet) de la o fermă zootehnică în care erau anunţaţi că 50% din efectivul de taurine a murit. Imediat se constituie o celulă de criză care se deplasează în judeţul respectiv şi, împreună cu secretarul de partid, ajung la ferma cu pricina. În fermă găsesc un rândaş care curăţa o vacă. Preşedintele celulei de criză i se adresează spunându-i că au fost anunţaţi că aici e o mare nenorocire, din moment ce 50% din efectivul de taurine a murit. Rândaşul se uită abulic la membrii comisiei şi le spune: da, aşa este, aveam două vaci şi una a murit!

Noi avem un credit la o bancă. Plătim ratele regulat, la termenul din scadenţă şi în suma comunicată. Săptămâna trecută, deşi plătisem rata comunicată prin SMS, suntem sunaţi de un lucrător al băncii, care ne anunţă grav că avem o restanţă de 1 leu! Paranoia băncii mi se pare evidentă: în primul rând, nu nouă trebuia să ni se adreseze, ci funcţionarului care trimesese pe SMS o sumă greşită, în al doilea rând, o asemenea sumă putea fi uşor trecută pe extrasul lunii următoare, iar în al treilea rând, costul convorbirii telefonice şi al hârtiei consumată la ghişeu când am făcut plata acelui leu au depăşit cu mult, foarte mult cumplita valoare de un leu.

Dar asta nu are nicio legătură cu ce vă spuneam la început despre statistici. În schimb, are mare legătură anunţul funcţionarului cel grav, care ne anuţa că, dacă nu plătim, vom fi înregistraţi ca restanţieri la Biroul de credite. Ei, acuma v-aţi prins? Oare câţi români cu credite, din cei 25% anunţaţi de statistici ca fiind restanţieri, sunt înregistraţi cu asemenea sume ridicole?

Să auzim de bine!